Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Proiect didactic Literatura romana Clasa : 9 - Texte fictionale si nonfictionale


Proiect didactic Literatura romana Clasa : 9 - Texte fictionale si nonfictionale


Proiect didactic

Profesor

Obiectul: Literatura romana

Data

Clasa

Subiectul lectiei: Texte fictionale si nonfictionale

Tipul lectiei: comunicare

Competente:

sa exprime oral sau scris reactiile proprii la receptarea textelor literare;



sa identifice si sa compare idei si atitudini diferite in dezvoltarea aceleiasi teme literare;

sa compare limbajul altor arte cu acela al textului scris;

sa faca aprecieri cu privire la calitatea artistica a operelor studiate

sa compare un text stiintific cu unul beletristic

sustinerea argumentata a unui punct de vedere intr-un monolog oral (tehnica argumentarii, folosirea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale).

Resurse

textele din manual

capacitatile receptive normale ale elevilor

timp: 50 min, sala de clasa

Strategia didactica:

  1. Metode si procedee: conversatia, problematizarea, descoperirea, exercitiul.
  2. Forme de organizare a activitatii elevilor: activitatea frontala combinata cu activitatea independenta.
  3. Resurse: capacitatile de invatare ale elevilor, cunostintele dobandite anterior despre stiluri.
  4. Materiale didactice: manualul, fise de lucru.

Desfasurarea activitatii:

  1. Organizarea clasei: absente, disciplina, pregatirea pentru lectie.
  2. Verificarea temei - informatii despre mituri
  3. Actualizarea cunostintelor dobandite anterior: Texte fictionale si nonfictionale
  4. Captarea atentiei elevilor pentru secventa didactica urmatoare: se va initia o discutie despre importanta stilurilor functionale si despre trasaturile acestora.
  5. Prezentarea sarcinilor de invatare.

Elevii vor fi condusi, prin conversatie, la identificarea, in textele studiate, a elementelor fictionale si nonfictionale, pe baza lecturii textului din manual (text stiintific), Conditia literaturii SF, de Florin Manolescu si a celor studiate anterior.

Cunoasterea stiintifica:

─ este obiectiva

─ se realizeaza prin intermediul generalitatilor, formulelor exacte, termenilor abstracti

─ se bazeaza pe demonstratia sistematica, clara, riguroasa

─ limbaj clar si neutru

─ limbaj specializat, frecventa termenilor specifici

─ cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu

─ enunturile au caracter general (verbe impersonale: se face, se organizeaza etc.)

─ textul este lipsit de ambiguitate

─ nu apar expresii, locutiuni, figuri de stil, regionalisme, arhaisme etc.

─ frecventa neologismelor

Scopul este exclusiv informativ.

Limbajul este denotativ exclusiv.

Functia limbajului este referentiala exclusiv.

Fictiunea este exclusa.

Infatisarea realitatii este absolut obiectiva.

Cunoasterea artistica

- se realizeaza prin imaginea artistica = este produsul fanteziei, al imaginatiei creatoare a artistului, este o cale importanta de transmitere a mesajului artistic.

mesajul este constituit din ideile, sentimentele, semnificatiile, atitudinile pe care le comunica opera de arta. Este conditie si cerinta fundamentala a operei de arta.

se defineste prin functia estetica; aceasta se manifesta in si prin limbaj.

- limbajul operei literare este conotativ.

- in opera literara sunt prezente toate functiile limbajului, dar functia dominanta este cea poetica, centrata asupra mesajului.

- autorul operei de arta porneste de la realitate, dar nu o copiaza, ci o transfigureaza in fictiune trecand-o prin conceptiile si sensibilitatea sa.

- fictiunea are calitatea de a sugera iluzia unor intamplari adevarate, utilizand elemente ale realitatii in care descifreaza un sens.



- fictiunea inseamna: ─ inventie, organizarea unui material de viata in functie de talent

Pe baza trasaturilor stilului stiintific, elevii vor selecta din text argumente pentru incadrarea acestuia in stilul functional.

Vor demonstra apartenenta la stilul stiintific, urmarind:

Argumente lexicale si morfologice:

multimea neologismelor ce apartin terminologiei de specialitate;

prezenta verbelor la diateza reflexiv-impersonala;

utilizarea cuvintelor cu sens propriu, denotativ;

impersonalitatea constructiei obtinuta prin utilizarea persoanei a III-a;

prezenta mare a adjectivelor, dar fara valoare stilistica.

Argumente sintactice:

fraza ampla, cu relatii sintactice clare, alterneaza cu fraza scurta, precisa;

Argumente de ordin general:

accentul cade pe latura informativa;

densitatea informatiei;

informatia este organizata printr-un sir de rationamente riguroase.

  1. Asigurarea feed-back-ului

Folosindu-se    fisa de lucru, elevii vor observa diferentele dintre textul fictional si cel nonfictional.

Se dau textele:

a)      "Vocabularul romanesc poate fi definit ca totalitate a cuvintelor utilizate astazi mai mult sau mai putin (.) Numarul cuvintelor insa este foarte mare (intre 60000 si 170000,vezi Dex), iar vocabularul romanesc pus la dispozitie de dictionare reprezinta un inventar ideal, stabilit la nivelul limbii romane in general.(.) In orice fel de comunicare dintre vorbitorii limbii romane, cuvintele nu sunt folosite singure, ci se combina intre ele pentru a constitui enunturi, mesaje, texte de mai multe tipuri. De aceea, "invatarea lexicala" nu constituie un corp in sine, ci intereseaza cum folosim si cum interpretam (cum se analizeaza) cuvintele din dictionare in texte. Pentru acest motiv ne-am propus sa extindem relatia dintre dictionar si semantica la studiul sensurilor cuvintelor asa cum apar in texte romanesti actuale, oprindu-ne, in primul rand, asupra explicarii sensurilor unor cuvinte din texte literare cuprinse in manualele scolare."

(Angela Bicu-Vranceanu - "Cuvinte si sensuri")

b)      "Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii si omul poate crea din cuvinte, din simboale, toata natura din nou. (.) Toate cuvintele insa lasate in voia libertatii lor sunt ca niste timbre uzate si nu pot evoca peste inconjurul lor ingust nimic. Cand vine cantaretul, povestitorul sau apostolul, cuvintele tremura ca pasarile indragostite la venirea linistitelor dimineti; ele canta, vorbesc sau ameninta si blesteama."

(Tudor Arghezi - "Scrisoare cu tibisirul")

Realizati o comparatie intre cele doua texte, avand in vedere continutul lor si stilul caruia ii apartine fiecare. Argumentati afirmatiile cu exemple extrase din cele doua texte.

  1. Evaluarea formativa. Asigurarea retentiei si a transferului

Ca activitate independenta elevii vor rezolva cerintele de la cele doua texte propuse.

  1. Tema pentru acasa

Cerinta din manual, p. 63, de la In loc de sfarsit.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate