Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» PROIECTAREA DIDACTICA


PROIECTAREA DIDACTICA


PROIECTAREA DIDACTICA

Obiective:

La sfarsitul capitolului, veti fi capabili:

sa analizati conceptul de proiectare pedagogica;

sa identificati tipurile de proiectare operabile la nivelul procesului de invatamant,



sa enumerati trasaturile specifice proiectarii curriculare;

sa aplicati modelul proiectarii curriculare la nivelul activitatilor didactice si educative, organizate in cadrul procesului de invatamant;

sa evidentiati rolul creativ al profesorului de specialitate angajat in proiectarea, realizarea si dezvoltarea curriculara a activitatii didactice

sa enumerati etapele lectiei mixte;

sa descrieti etapele lectiei.

sa precizati in ce consta specificul activitatilor educative, din punct de vedere al modelului curricular

sa descrieti activitatea de proiectare a activitatii profesorului-diriginte in vederea intocmirii Caietului dirigintelui

sa enumerati etapele realizarii activitatilor educative, in planificare

sa identificati legatura dintre principalele etape si secvente ale realizarii activitatilor educative

ÑConcepte cheie: proiectare pedagogica, proiectare traditionala, proiectare curriculara, nivelurile proiectarii curriculare, captarea atentiei, dirijarii invatarii, relevanta (masurarea) rezultatelor, a performantelor (verificarea), asigurarea conexiunii inverse (feed-back), evaluarea rezultatelor (performantei), fixarea (retentie) celor invatate, transferul, caietul dirigintelui, planificarea/proiectarea activitatii educative

Proiectarea pedagogica a activitatilor la nivelul procesului de invatamant

Conceptul de proiectarea pedagogica defineste activitatea care anticipeaza realizarea obiectivelor, continuturilor, metodelor si a evaluarii intr-un context de organizare specific procesului de invatamant, la toate nivelurile acestuia. Ca activitate de creatie specifica, proiectarea pedagogica vizeaza valorificarea optima a timpului real destinat invatarii, in mediul scolar si extrascolar.

Tipurile de proiectare operabile la nivelul procesului de invatamant pot fi identificate in raport de modelul de planificare globala folosit care corespunde conceptiei didactice promovate la nivel institutional. Din aceasta perspectiva pot fi sesizate doua modele aflate in opozitie: a) modelul de proiectare traditionala; b) modelul de proiectare curriculara. Prezentarea grafica a celor doua modele evidentiaza trasaturile structurale ale acestora (vezi Cristea, Sorin, 2000, pag. 311-314).

Proiectarea traditionala prezentare grafica


o

obiective

c

continut

m

metodologie

e

evaluare

f.f.

formarea formatorilor (initiala-continua).

Acest model de proiectare, intretinut de didactica premoderna (traditionalista) acorda prioritate: continuturilor (predominant intelectuale), instruirii dirijate (predominant formale) profesorului (cu o formare initiala si continua care pune accent pe pregatirea de specialitate in detrimentul celei psihopedagogice); schemei rigide de desfasurare a activitatii (subordonata continuturilor, fara a urmari, in mod special, corelatia obiective-continuturi-metode-evaluare).



Proiectarea curriculara / prezentare grafica

o

obiective

c

continut

m

metodologie

e

evaluare

f.f.

formarea formatorilor (initiala-continua).

Acest model de proiectare, promovat de didactica postmoderna (curriculara) acorda prioritate: obiectivelor (deschise in directia tuturor resurselor personalitatii elevului - morale, intelectuale, tehnologice, estetice, fizice), instruirii (formale dar si nonformale si informale), cu deschidere spre autoinstruire; corelatiei functionale profesor-elev (formarea initiala si continua a profesorului valorificand integral pregatirea: de specialitate-psihopedagogica-metodica); schema flexibila de desfasurare a activitatii (care urmareste, in mod special, corelatia obiective-continuturi-metode-evaluare; care asigura evaluarea continua a activitatii, cu functie de reglare-autoreglare permanenta a acesteia).

Proiectarea curriculara a activitatilor didactice

Proiectarea activitatii didactice la nivelul unui model curricular, solicita definirea acestuia in termeni operationali. Avem in vedere delimitarea etapelor care trebuie parcurse in concordanta cu traseele consacrate in proiectarea-realizarea-dezvoltarea curriculara. In aceasta perspectiva profesorul de orice specialitate trebuie sa aiba in vedere: 1) organizarea activitatii; 2) planificarea globala a activitatii (conceperea activitatii); 3) realizarea scenariului activitatii; 4) finalizarea activitatii.

Modelul de proiectare curriculara a activitatii didactice (lectiei etc.) nu exclude, ci, din contra, presupune creativitatea profesorului. Avem in vedere capacitatea sa de adaptare continua la schimbarile curente care apar pe parcursul oricarei activitati. Modelul de proiectare curriculara are deschiderea necesara pentru valorificarea creativitatii profesorului la toate cele patru niveluri pe care le prezentam in continuare:

I) Organizarea activitatii

1) Tema activitatii (subcapitolului, capitolului);

2) Subiectul activitatii (titlul activitatii care va fi predata-invatata-evaluata);

3) Scopul activitatii (exprima sintetic obiectivele generale si specifice ale subcapitolului-capitolului

4) Tipul activitatii (vezi tipurile de activitate didactica, vezi tipurile si variantele de lectii etc.) - determinat conform obiectivelor predominante / sarcinii didactice fundamentale;

5) Formele de organizare a activitatii (institutionalizate sau adoptate in cadrul formei institutionalizate - vezi invatamantul: frontal - pe grupe - individual) valorificate in perspectiva diferentierii instruirii

II) Planificarea globala a activitatii didactice

(conceperea activitatii didactice)

5) Obiectivele operationale / concrete (deduse din scopul activitatii si din obiectivele specifice / cadru, de referinta stabilite la nivelul programei scolare) - schema de elaborare: actiunile elevului (observabile, evaluabile); resursele necesare (continut - metodologie - conditii de instruire/invatare: interne - externe); modalitatile de evaluare (initiale - pe parcursul activitatii - la sfarsitul activitatii);

6) Continutul de predat-invatat-evaluat (corespunzator obiectivelor specifice si operationale / concrete);

7) Metodologia de predare-invatare-evaluare (stabilita in raport de obiectivele pedagogice concrete/operationale) include: intrebarile - tip exercitiu; tip problema; tip situatii-problema; sarcinile didactice, fundamentale-operationale, de predare-invatare-evaluare; deschiderile metodologice (procedee, metode didactice, strategii de predare-invatare-evaluare);mijloacele de invatamant (disponibilizate / disponibilizabile); tehnicile de evaluare (integrate in structura diferitelor metode si strategii didactice).

III) Realizarea activitatii didactice

8) Scenariul didactic (orientativ / deschis):

- evenimentele didactice / corespunzator tipului de lectie;

- reactualizarea unor cunostinte, capacitati, strategii cognitive;

- prezentarea / crearea unor probleme, situatii-problema;

- dirijarea invatarii prin: strategii de comunicare-invatare; strategii de cercetare-invatare; strategii de actiune-invatare; strategii de programare-invatare (instruire programata, instruire asistata pe calculator);

- evaluarea solutiilor adoptate pentru rezolvarea problemelor, pentru rezolvarea situatiilor-problema;

fixarea solutiilor / raspunsurilor prin aprofundare in conditii de interpretare, aplicare, analiza-sinteza, evaluare critica (aprecieri globale - individuale);

- stabilirea temelor pentru acasa: generale - individualizate; recomandari metodologice, bibliografice



IV) Finalizarea activitatii

9) Concluzii:

- evaluarea globala / caracterizare generala;

- decizii cu valoare de diagnoza-prognoza: note scolare, aprecieri, observatii, caracterizari etc.;

- stabilirea liniei / liniilor de perspectiva.

2. Etapele lectiei

R. Gagné (Principii de design al instruirii, Bucuresti, EDP, 1977) s-a ocupat de teoria proiectarii didactice (design instructional), ceea ce a adus o mai mare suplete in structura interna a lectiei. Evenimentele propuse de el sunt, in general, valabile pentru lectia mixta; astfel, in functie de sarcina didactica de baza, etapa de dirijare a invatarii poate fi cu usurinta adaptata oricarei variante de lectie (dobandire de cunostinte, consolidare, recapitulare-sistematizare, formare de priceperi si deprinderi, evaluare). Acestea sunt urmatoarele: captarea si pastrarea atentiei, enuntarea (comunicarea) obiectivelor urmarite, reactualizarea elementelor invatate anterior, prezentarea materialului stimul (materiei noi), asigurarea "dirijarii invatarii", relevanta (masurarea) rezultatelor, a performantelor (verificarea), asigurarea conexiunii inverse (feed-back-ului) pentru corectitudinea performantei, evaluarea rezultatelor (performantei), fixarea (retentie) celor invatate, transferul (aplicarea cunostintelor) si eventual si altele (de exemplu, enuntarea temelor pentru acasa).

In cele ce urmeaza prezentam etapele /componentele de baza ale structurii lectiei mixte, intrucat ea combina sarcinile didactice de baza. Acestea sunt:

Moment organizatoric: profesorul trebuie sa se asigure nu numai de linistea necesara- conditii minimale: elevii au carti, au cu ce sa scrie, pe ce sa scrie, chiar daca nu le utilizeaza in momentul respectiv.

Captarea atentiei (moment de ordin psihologic): atentia, efortul cognitiv al elevilor sa fie orientata spre ceea ce vrea profesorul sa realizeze; apel la motivatia elevului, trezirea unor interese specifice, apel la curiozitatea intelectuala, cu ajutorul unor elemente de problematizare (sa declanseze o contradictie cognitiva, printr-o situatie problema).

Reactualizarea cunostintelor anterioare: poate fi realizata prin: verificarea temelor: global, cantitativ sau din punct de vedere calitativ, reactualizarea acelor concepte, principii, definitii, teorii pe care profesorul le considera utile, semnificative si relevante pentru o noua invatare; este o conditie a invatarii constiente si active.

Dirijarea invatarii sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunostinte este etapa cu durata cea mai mare in care se desfasoara activitatea dominanta (transmitere de cunostinte, formarea unor abilitati, repetarea si sistematizarea cunostintelor, evaluarea). In aceasta etapa profesorul realizeaza, pe rand, diferite activitati, fiecare presupunand o metodologie specifica. De pilda, prezentarea continutului poate fi realizata prin urmatoarele trei modalitati: prezentare activa (actionala), prezentare iconica (mijlocita de substitute ale realitatii): imagini figurative sau grafice, scheme privind bilantul, organigrama etc, prezentare simbolica: pe baza de simboluri verbale sau scrise (formule matematice pentru indicatorii economici). Metodele cel mai des utilizate sunt cele bazate pe comunicare orala (expunerea, conversatia) si scrisa (munca cu manualul, lectura rapida). Dirijarea invatarii presupune si adaptarea permanenta la situatia concreta de instruire. Aceasta adaptare se poate situa pe / intre urmatoarele niveluri principale: dirijare riguroasa, pas cu pas urmarita, dirijare moderata, minima dirijare.

Fixarea notiunilor esentiale: vizeaza repetarea, in forme variate, pentru a se asigura extinderea sistemului de legaturi intre notiuni. Presupune rezumarea si sistematizarea volumului de informatii, formularea de sarcini diferite mai ales din mijlocul lectiei care sa mentina starea de activism in procesul invatarii/repetarii.

Conexiunea inversa (feed-back): este un tip specific de interactiune didactica prin care se solicita dovedirea insusirii unui continut inainte de a permite achizitionarea altuia; opereaza o diagnosticare a unui rezultat in vederea introducerii unor secvente cu rol corectiv si ameliorativ sau cu scopul refacerii programului ce a produs disfunctia constatata: explicatii, exercitii suplimentare, schimbarea ritmului de studiu, analiza unor greseli tipice, noi interventii (revizii, ajustari, inovatii spontane) suplimentare cu rol corectiv asupra actiunilor de suprasolicitare/subsolicitare realizate prin predare.

Verificarea si aprecierea rezultatelor implica o evaluare care se deosebeste de conexiunea inversa prin faptul ca scopul sau imediat este acordarea de note si calificative, pe baza operatiilor de masurare si de apreciere a rezultatelor obtinute. Este etapa de confruntare a rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse. Aceasta confruntare este posibila, intrucat elaborarea instrumentelor de masurare[1] se face pe baza obiectivelor lectiei, considerate "criterii de reusita".

Transferul cunostintelor este o etapa aflata in legatura cu formularea obiectivelor operationale ("ce stiu sa faca elevii cu ceea ce stiu") care consta in posibilitatea efectuarii unor extensii a cunostintelor la situatii diferite de cele in care s-a realizat invatarea lor. Transferul cunostintelor este facilitat de insusirea temeinica a sistemelor de notiuni specifice mai multor domenii de activitate, de priceperile si deprinderilor intelectuale formate, precum si de intarirea pozitiva a celor invatate.

Tema pentru acasa. Importanta acestei etape deriva din faptul ca isi propune aprofundarea cunostintelor pe baza situatiilor de invatare oferite in clasa. Prin specificul sau, ca activitate independenta, tema pentru acasa fixeaza si perfectioneaza deprinderile de munca intelectuala.

3. Proiectarea curriculara a activitatilor educative

Proiectarea activitatii educative solicita adaptarea modelului curricular aplicat in cazul oricarei activitati didactice. Elementele specifice vizeaza: a)tipul de activitate care este o activitate in care predomina sarcinile educative; b)ponderea obiectivelor educatiei morale, a continuturilor si metodelor corespunzatoare acestora; c) evaluarea stimulativa bazata pe aprecieri formative pozitive dar lipsita de decizii tipice activitatilor didactice (note scolare, examene etc.). Sarcina proiectarii unor activitati educative, in mediul scolar (dar si extrascolar) revine in primul rand (dar nu exclusiv) profesorului-diriginte.

Proiectarea activitatii profesorului-diriginte este realizata la nivelul unui document de planificare globala, numit, in mod conventional, Caietul dirigintelui. Proiectarea, realizarea, dezvoltarea si finalizarea curriculara a acestui Caiet evidentiaza capacitatea creativa a profesorului-diriginte. Avem in vedere:

1) Principiile de proiectare a Caietului-dirigintelui: a) continuitatea pe parcursul unei trepte scolare; b) deschiderea fata de toate resursele de informare si formele de educatie (formala-nonformala); c) valorificarea cunostintelor de pedagogie (continuturile si formele generale ale educatiei; proiectarea curriculara, educatia permanenta) si psihologie (generala si a varstelor; metodologia cunoasterii psihopedagogice);

2) Functiile generale asumate: cunoasterea psihopedagogica si sociala a clasei de elevi si a fiecarui elev, la nivelul potentialului maxim; orientarea scolara, profesionala si sociala a elevilor si a familiilor acestora;

3) Structura Caietului: a) Informatii generale necesare pentru proiectarea activitatii (despre: elevi, profesori, parinti, comunitate locala); b) Planificarea activitatii (globala / pe ciclu; esalonata / anual, semestrial; schema de proiectare: obiective generale / cu accent pe educatia morala - specificarea si operationalizarea lor / in raport de particularitatile varstei, scolii, clasei, comunitatii locale; modele de planificare pentru: activitati cu caracter formal - ora de dirigentie, de consiliere; activitati cu caracter nonformal; activitati cu colectivul didactic al clasei, activitati cu parintii etc.); c) Cunoasterea clasei si a elevului - model de fisa scolara: date generale despre elev - dezvoltarea fizica si starea sanatatii - rezultate in activitatea scolara si extrascolara (studiu longitudinal) - caracterizarea psihopedagogica si sociala (studiu longitudinal si transversal - cu caracterizare finala) - vezi Cristea, Sorin, 2000, pag.35-36.



Modelul de planificare a activitatii educative (orei de dirigentie etc.), gandit dintr-o perspectiva proprie proiectarii de tip curricular, include urmatoarele elemente componente:

I) Organizarea activitatii: 1) Tema activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta obiectivele pedagogice generale ale educatiei: morale-intelectuale-tehnologice-estetice-fizice;

2) Subiectul activitatii educative / orei de dirigentie: reflecta un obiectiv specific, din categoria celor stabilite in cadrul programelor activitatii educative, adoptate la nivel central, teritorial, local, care vizeaza, cu prioritate, realizarea unei dezbateri etice;

3) Tipul activitatii educative / orei de dirigentie: dezbatere etica proiectata conform obiectivelor specifice si metodei adoptate cu prioritate / exercitiul moral, convorbire morala, problematizare morala, asalt de idei cu continut moral etc.;

4) Scopul activitatii educative /orei de dirigentie / exprima sintetic obiectivele generale si specifice asumate;

II) Planificarea globala a activitatii de educatie / orei de dirigentie:

5) Obiectivele concrete/operationale deduse de profesorul-diriginte din scopul activitatii educative / orei de dirigentie - schema de elaborare: actiunile elevului (observabile in termeni de performante actuale, potentiale) - resursele umane (continut preponderent etic - metodologie / vezi metodele folosite in cazul educatiei morale - modalitatile de evaluare: orientativa, stimulativa, pozitiva);

6) Continutul activitatii educative /orei de dirigentie / corespunzator obiectivelor specifice si concrete asumate, orientate in sensul valorilor morale;

7) Metodologia realizarii activitatii educative / orei de dirigentie (stabilita conform obiectivelor concrete) angajeaza: exercitii morale, exemple morale, convorbiri morale, studii de caz, asalt de idei, cu mijloace pedagogice adecvate (material documentar ilustrativ, bibliografic, informatizat etc.).

III) Realizarea activitatii educative / orei de dirigentie

8) Scenariul pedagogic (orientativ, deschis): a) captarea atentiei / motivarea elevilor (pentru dezbaterea etica proiectata), din punct de vedere: moral, intelectual, tehnologic, estetic, fizic; b) actualizarea informatiilor anterioare importante pentru desfasurarea dezbaterii etice proiectate / vezi raportul asupra situatiei la invatatura si disciplina prezentat de elevi din conducerea clasei; c) pregatirea elevilor pentru dezbaterea etica / verificarea materialului documentar necesar (ilustrativ, bibliografic, informatizat etc.) si a modului in care au fost indeplinite sarcinile prevazute anterior (referate, conspecte, informatii suplimentare, mijloace de instruire disponibile / casetofon, video, calculator etc.); d) comunicarea obiectivelor concrete ale activitatii / comunicare axiologica - accent pe valorile morale ale temei, subiectului, supus dezbaterii; e) realizarea dezbaterii, in mod prioritar ca dezbatere etica, valorificand, in functie de specificul colectivului clasei de elevi: procedeul pedagogic al exemplificarii (modele consacrate din stiinta, arta, economie, politica, filozofie, religie etc.; din viata sociala, din viata comunitatii educative locale, din viata scolii si a clasei de elevi) - metoda pedagogica a dezbaterii implicata la nivelul urmatoarelor strategii pedagogice: exercitiul moral, convorbire morala, demonstratie morala, cercetare /investigatie morala, problematizare morala, studiul de caz moral, asalt de idei, cu continut moral; f) sistematizarea si fixarea ideilor importante, rezultate din dezbaterea etica provocata la nivel de: atitudini comportamentale, strategii de analiza-sinteza, evaluare critica a unor situatii de viata, cunostinte si capacitati sustinute, pedagogic, psihologic si social, la nivel de educatie: morala - intelectuala - tehnologica - estetica - fizica; g) asigurarea circuitelor de conexiune inversa, externa si interna, necesare pentru auto-reglarea activitatii educative pe tot parcursul desfasurarii acesteia, in functie de nivelul (calitativ si cantitativ) de participare al elevilor la dezbaterea etica proiectata.

IV) Finalizarea activitatii educative / orei de dirigentie

9) Concluzii: a) in legatura cu activitatea educativa realizata; b) in legatura cu linia / liniile de perspectiva stabilite pentru evolutia colectivului.

Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale (examen)

Analizati conceptul de proiectare pedagogica;

Identificati tipurile de proiectare operabile la nivelul procesului de invatamant,

Enumerati trasaturile specifice proiectarii curriculare;

Descrieti modelul proiectarii curriculare la nivelul activitatilor didactice si educative, organizate in cadrul procesului de invatamant;

In ce consta rolul creativ al profesorului de specialitate angajat in proiectarea, realizarea si dezvoltarea curriculara a activitatii didactice? Enumerati etapele lectiei mixte;

Descrieti etapele lectiei mixte

Comparati etapa asigurarii conexiunii inverse (feed-back) cu etapa de evaluare a rezultatelor

Precizati in ce consta specificul activitatilor educative, din punct de vedere al modelului curricular

Descrieti activitatea de proiectare a activitatii profesorului-diriginte in vederea intocmirii Caietului dirigintelui

Enumerati etapele realizarii activitatilor educative, in planificare

Caracterizati principalele etape pe baza secventelor realizarii activitatilor educative



Detalii privind elaborarea testelor de evaluare, calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca acestea sunt date in lucrarile "Evaluarea in procesul didactic" (I.T.Radu, 2000, pag. 235-252), "Testele de cunostinte" (I.Holban, 1995, pag. 27-58)







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate