Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
Ľ PEDAGOGIA SI SISTEMUL STIINTELOR PEDAGOGICE


PEDAGOGIA SI SISTEMUL STIINTELOR PEDAGOGICE



PEDAGOGIA SI SISTEMUL STIINTELOR PEDAGOGICE

Conceptecheie: educatie, pedagogie, stiintele educatiei, intradisciplinar, interdisciplinar.

1. INTRODUCERE - STATUL PEDAGOGIEI CA STIINTA

Educatia reprezinta unul dintre domeniile de cunoastere cu mari implicatii in vastul proces al dezvoltarii umane si sociale. Se contureaza ca un fapt pluridimensional, aflat sub incidenta abordarilor din domenii conexe: filosofie, sociologie, psihologie, biologie, antropologie, economie, politologie, igiena etc.

Pedagogia este stiinta educatiei, care studiaza esenta si trasaturile fenomenului educational, scopul si sarcinile educatiei, valoarea si limitele ei, continutul, principiile, metodele si formele de desfasurare a proceselor educationale.

Statutul pedagogiei de stiinta a educatiei reflecta complexitatea obiectului de cercetare (activitatea de formare si dezvoltare permanenta a personalitatii umane) analizat din diferite perspective istorice si metodologice. Majoritatea specialistilor afirma ca, desi pedagogia se infatiseaza ca o tehnica si chiar ca o arta (in cazul celor mai talentati dintre educatori) atunci cand ne referim la dimensiunea sa practic-aplicativa, ea a atins maturitatea epistemica a unei stiinte de sine statatoare, indeplinind toate rigorile: are ca obiect de studiu fenomenul educativ si toate datele empirice si teoretice despre acest proces; dispune de metode specifice sau adaptate de investigare si explicare a proceselor educative; aspira la sistematizarea si rationalizarea domeniului educational prin determinarea de norme si legi (principiile pedagogice) si prin constituirea unui corpus unitar de concepte si teorii.

Pedagogia este considerata o disciplina descriptiva (analizeaza situatia existenta in invatamant, "ceea ce este"), prescriptiva (prezinta "ce ar trebui sa fie") si normativa (prezinta principiile ce trebuie aplicate in invatamant, "cum trebuie procedat").

Din perspectiva epistemologica[1], pedagogia este:

       stiinta umana (alaturi de economie, antropologie, geografie, etnologie, istorie, politologie, psihologie, filozofie, care au ca obiect de cercetare activitatea umana);

       stiinta sociala (alaturi de sociologie, etnologie, antropologie sociala, demografie, psihologie sociala, care studiaza comunitatea umana la nivel macrostructural simicrostructural);††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††

       stiinta a comunicarii (alaturi de filologie, lingvistica, semiologie, care analizeaza raporturile de informare si de formare realizabile in diferitele contexte socio-umane prin rationalizarea actiunii in sens teleologic (prin raportare la scop) si tehnologic (prin interactiunea subiect-obiect).

2. RAPORTURILE PEDAGOGIEI CU ALTE STIINTE (dupa Macavei, Elena, 1997, p. 60-68)

Sfera de interdisciplinaritate a pedagogiei include raporturi de cooperare stiintifica in special cu biologia, psihologia, antropologia, sociologia, logica si nu in ultimul rand cu filosofia.

a)       Relatia pedagogie-biologie are drept suport necesitatea studierii atat a naturii organice a dezvoltarii si a bazelor neurofiziologice ale vietii psihice cat si a influentelor educatiei asupra dezvoltarii morfofiziologice.

Educatia, in calitatea sa de actiune modelatoare a personalitatii umane nu poate face abstractie de ereditate ca factor al dezvoltarii ontogenetice si ca premisa naturala a dezvoltarii. Asa dupa cum sublinia E. Planchard, in ultima instanta pedagogia trebuie sa contribuie esential la conturarea unui mediu adecvat maturizarii si dezvoltarii, climat in masura "sa permita vietii sa se manifeste cu maximum de intensitate si usurinta.

Eficienta actiunii educationale depinde, printre altele, de intelegerea corecta si exacta a functionalitatii organismului uman si a conditiilor biologice ale educatiei (de exemplu, rolul maturizarii biologice in dezvoltarea intelectuala, la surprinderea conditiilor in care plasticitatea nervoasa poate fi optim utilizata si la limitele acesteia, la aspectele privind igiena activitatii mintale etc).

b)       La randul sau, relatia pedagogie-psihologie are la baza in primul rand necesitatea cunoasterii in detaliu a personalitatii umane si a componentelor sale, cunoscut fiind faptul ca finalitatea oricarui demers educativ vizeaza, implicit sau explicit, restructurarea acesteia in conformitate cu un ideal educational anterior precizat.

Cunoasterea stadialitatii dezvoltarii intelectuale sau morale reprezinta un element central in proiectarea unor strategii instructiv-educative adecvate nivelului elevilor si astfel capabile sa conduca la producerea unor modificari in sens pozitiv si pe termen lung a personalitatii acestora.

Un alt aspect al relatiei pedagogie-psihologie este legat de surprinderea si valorificarea determinarii psihologice a situatiilor educationale, de constientizareamecanismelor ce ghideaza si faciliteaza o invatare eficienta, luandu-se astfel in calcul datele oferite de psihologie cu privire la dezvoltarea limbajului, gandirii, memoriei, imaginatiei etc.

Pedagogia ca stiinta a educatiei este profund si direct preocupata si de posibilitatile acesteia de a grabi, facilita sau potenta insasi evolutia psihicului subiectului uman.

c)       Antropologia, ca stiinta preocupata de originea omului si influentele de factura socio-culturala asupra variabilitatii biologice si psihologice a indivizilor, ofera pedagogiei teorii si date empirice importante din punctul de vedere al unei adecvari cat mai bune a sistemelor si strategiilor educationale la specificul diverselor arealuri culturale de existenta a omenirii.

d)       Raportul pedagogie-sociologie trebuie inteles in contextul mai larg al descifrarii masurii si modului in care dezvoltarea ontogenetica este determinata, alaturi de educatie, de catre factorii de mediu.

Modului in care factorii de mediu in ansamblul lor contribuie la realizarea unei actiuni educationale eficiente, respectiv rolul familiei sau a altor institutii sociale in constituirea si devenirea personalitatii umane.

Aportul de cunoastere adus de sociologie in sfera pedagogiei se concretizeaza si in ceea ce priveste furnizarea unor date si teorii in masura sa asigure functionarea eficienta a scolii ca organizatie. Scoala, ca factor educational institutionalizat este o organizatie care invata si produce invatare. Specificul ei decurge din faptul ca ea este investita de catre societate cu functia de a produce invatare si isi structureaza ansamblul componentelor organizationale si functionale predominant in raport aceasta directie (Paun, E., 1999, p.75).

Relatia de interdisciplinaritate existenta intre pedagogie si sociologieeste determinata si de faptul ca, in esenta sa, actiunea educativa este una eminamente sociala. Ne referim in acest context nu numai la realitatea ca educatia este desfasurata in cadrele societatii ci si la constatarea ca finalitatile educationale reflecta, in ultima instanta, solicitarile de moment ale acesteia. Intelegereacorecta a realitatii sociale in care se deruleaza procesul instructiv-educativ contribuie in mod semnificativ la o mai buna armonizare si pliere a fenomenului educational la aspiratiile de moment sau de perspectiva ale societatii.

e)   Raportul de interdisciplinaritate instituit intre pedagogie si logica se obiectiveaza la doua niveluri distincte dar corelate: nivelul discursului teoretic al pedagogiei ca stiinta si nivelul demersului educational ca actiune efectiva. Teoria, principiile si legitatile pedagogiei sunt concepute si organizate astfel incat sa respecte conditia epistemologica a consistentei logice interne, respectiv a structurarii adecvate din acest punct de vedere a limbajului si terminologiei pedagogice.

Interferenta pedagogiei cu domeniul logicii se realizeaza si in ceea ce priveste articularea logica si non-contradictorie a mesajelor educationale. Strategiile de predare presupun astfel, pe de o parte, o transpunere adecvata si eficienta a teoriei pedagogice la nivelul concret al realitatii educationale la care aceasta face referire iar pe de alta parte, combinarea optima a criteriilor de natura psiho-pedagogica cu cele de factura logico-stiintificain selectarea, organizarea si transmiterea continuturilor instructiv-educative. Implicatiile logicii se fac astfel simtite in pedagogie incepand cu problematica generala a constructiei discursului si argumentarii sale teoreticesi terminand cu aspecte practic-aplicative ca formarea notiunilor, insusirea strategiilor de rezolvare a problemelor sau optimizarea efortului de invatare si memorare depus de catre elev.

f)    La randul sau, relatia pedagogie-filosofie confera actiunii educationale o perspectiva sistemica, integratoare, cu privire la realitatea umana si contribuie la o mai buna definire si incadrare a finalitatilor educatiei in contextul socio-cultural general al existentei umane. Ca urmare a cooperarii epistemologice cu filosofia, pedagogia beneficiaza si de un suport conceptual adecvat corelarii si interpretarii integrative si unificatoare a diferitelor orientari si curente existente cu privire la modul de concepere al instructiei si educatiei.

g)   Relatia pedagogiei cu ecologia (ecologia = stiinta ecosistemelor, a interactiunii om-mediu; prin continut si finalitati, una dintre directiile formarii omului este educatia ecologica; o problema a pedagogiei este ecologia relatiilor umane);

h)   Relatia pedagogiei cu lingvistica (lingvistica = stiinta limbii si a legilor ei de dezvoltare; exista relatii si cu psiholingvistica prin problematica explicarii constituirii si educarii limbajului, a insusirii limbajului stiintific, tehnic, artistic, prin problematica corectarii defectelor de vorbire -logopedia);

i)    Relatia pedagogiei cu medicina (medicina = stiinta conservarii si restabilirii sanatatii oamenilor si animalelor; pedagogia se interfereaza cu medicina prin teoria si practica de terapie medicala ca act de relatie medic-pacient si prin teoria si practica de terapie educationala in cazul deficientelor senzoriale, motorii, psihice, comportamentale).

j)    Relatia pedagogiei cu politologia (politologia = stiinta politicii, a organizarii politice a societatii, a puterii politice; pedagogia se intalneste cu acest domeniu atat in plan teoretic cat si in cel practic. Educatia politica este o dimensiune a personalitatii omului modern . Pedagogia selecteaza continutul, stabileste metodele si formele corespunzatoare de realizare a educatiei politice).

k)   Relatia pedagogiei cu dreptul (dreptul = stiinta reglementarii relatiilor juridice dintre oameni, dintre oameni si institutii, dintre state; pedagogia se interfereaza cu acest domeniu sub aspectul teoriei si practicii de organizare a invatamantului si educatiei pe baze juridice, legislatia invatamantului fiind in concordanta cu sistemul juridic al societatii si cu legislatia internationala care reglementeaza dreptul la educatie).

l)    Relatia pedagogiei cu etica (etica = disciplina filosofica ce studiaza teoria si practica moralei, normele, legile si valorile morale; pedagogia se interfereaza mai ales prin teoria si practica educatiei morale);

m) Relatia pedagogiei cu estetica (estetica = disciplina filosofica ce studiaza esenta, legitatile, categoriile fenomenului estetic natural, social, al artei, atitudinile de reflectare, contemplare, valorizare si creare a fenomenului estetic. Pedagogia are nevoie de acestea pentru a fundamenta continutul si modalitatile de realizare a educatiei estetice);

n)   Relatia pedagogiei cu istoria (cu istoria pedagogia se afla in relatie pentru ca studiul fenomenelor istorice se coreleaza constant cu analize de ordin cultural, educational; pentru istoria pedagogiei).

o)   Relatia pedagogiei cu religia ( in relatie cu religia, pedagogia preia reperele dobandirii unei vieti spirituale derivate din legatura mistica dintre om si autoritatea transcendentala prin cunostinte, trairi sipractici religioase);

p)   Relatia pedagogiei cu semiotica (pedagogia asimileaza acceptiunile conceptelor de sens si semnificatie, proces comunicativ, modelare, algoritm/algoritmizare);

q)   Relatia pedagogiei cu matematica (pedagogia isi argumenteaza rezultatele cantitative ale cercetarii stiintifice prin metodele statistico-matematice);

r)    Relatia pedagogiei cu informatica (relatia pedagogiei cu informatica permite concepereaunui invatamant programat de inalta eficienta, a unor soft-uri educationale, poate asigura diferentierea si individualizarea instruirii prin instruirea asistata de calculator);

s)   Relatia pedagogiei cu cibernetica (procesul de invatamant este un sistem cibernetic-deschis, dinamic, informational, autoreglabil, perfectionarea lui depinde de calitatea intrarilor (input), de starea sistemului, de reglarea iesirilor (output));

t)    Relatia pedagogiei cu tehnica (invatamantul scolar, dar si cel profesional (medical, militar etc.) beneficiaza de folosirea tehnologiei in procesul de instruire si educatie).

 

Concluzii:

Educatia, in calitatea sa de obiect al pedagogiei ca stiinta, reprezinta una dintre cele mai importante modalitati de validare efectiva a discursurilor teoretice propuse de biologie, psihologie, sociologie, antropologie, logica sau filosofie.

 

3. SISTEMUL STIINTELOR PEDAGOGICE

Stiintele pedagogice/educatiei reprezinta ansamblul disciplinelor teoretice si practice care studiaza activitatea de formare-dezvoltare permanenta a personalitatii umane, prin strategii si mijloace de cercetare specifice.

Pedagogia reprezinta stiinta de sinteza a educatiei, iar procesul dezvoltarii sale interne a condus la constituirea disciplinelor pedagogice sau a ramurilor pedagogiei.

Saltul de la pedagogie la stiintele pedagogice/educatiei s-a realizat de-a lungul unui proces istoric.

Au fost elaborate mai multe modele de clasificare a stiintelor pedagogice/educatiei. (vezi taxonomia realizata de Sorin Cristea):

1.   Dupa modul de raportare la obiectul de cercetare - dimensiunea functional-structurala a educatiei:

1.1. Stiinte pedagogice fundamentale (studiaza domeniile de maxima generalitate ale educatiei):

       Teoria educatiei

       Teoria instruirii / didactica generala

       Teoria si metodologia curriculumului

       Teoria si metodologia cercetarii pedagogice

1.2.    Stiinte pedagogice aplicative (studiaza domenii aplicative ale educatiei)

a). stiinte pedagogice aplicative pe domenii de activitate:

        pedagogia speciala: pedagogia deficientelor (defectologia); pedagogia ocrotirii; pedagogia aptitudinilor speciale;

        pedagogia sociala: pedagogia familiei, pedagogia muncii, pedagogia mass-mediei;

        pedagogia artei

        pedagogia sportului

        pedagogia militara

        pedagogia medicala

b).stiinte pedagogice aplicative pe perioade de varsta:

       pedagogia anteprescolara

       pedagogia prescolara

       pedagogia scolara

       pedagogia invatamantului profesional

       pedagogia adultilor

c).stiinte pedagogice aplicative pe discipline de invatamant (metodica/didactica specialitatii)

       metodica predarii limbii romane / didactica limbii romane

       metodica predarii matematicii / didactica matematicii

       metodica predarii fizicii / didactica fizicii

       metodica predarii chimiei / didactica chimiei

       metodica predarii biologiei / didactica biologiei

       metodica predarii istoriei / didactica istoriei

       metodica predarii geografiei / didactica geografiei

       metodica predarii educatiei tehnologice / didactica educatiei tehnologice

       metodica predarii educatiei fizice / didactica educatiei fizice

       metodica predarii desenului / didactica desenului

       metodica predarii muzicii / didactica muzicii

2.         Dupa metodologia specifica de cercetare a dimensiunii functional-structurale a educatiei:

2.1. Istoria pedagogiei

2.2. Pedagogia comparata

2.3. Pedagogia experimentala

2.4. Pedagogia cibernetica

2.5. Politica educatiei

2.6. Managementul educatiei / pedagogic

3.         Dupa interdisciplinaritatea specifica angajata in domeniul cercetarii dimensiunii functional-structurale a educatiei:

3.1. Pedagogia psihologica (psihologia educatiei, psihopedagogie, psihologia procesului de invatamant, psihologia scolara)

3.2. Pedagogie sociologica (sociologia educatiei, sociopedagogia)

3.3. Pedagogia filosofica (filosofia educatiei)

3.4. Pedagogia axiologica

3.5. Pedagogia antropologica

3.6. Pedagogia fiziologica

3.7. Pedagogia economica

3.8. Pedagogia politica (politica educatiei)

3.9. Pedagogia informatica / informatizarea educatiei

3.10. Logica pedagogica / educatiei

 

 

 

Sarcini de lucru:

1.     Definiti pedagogia si argumentati caracterul sau stiintific.

2.     Evidentiati caracterul interdisciplinar al pedagogiei ca stiinta.

3.     Descrieti si analizati sistemul stiintelor educatiei



[1] Epistemologia ( ε π ι σ τ ε μ ε in limba elina se pronunta episteme ) - este teoria cunoasterii stiintifice. Este o ramura a filozofiei care se ocupa cu originile, natura si scopurile, metodele si mijloacele cunoasterii de tip stiintific. Epistemologia are la baza doua intrebari: Ce este cunoasterea stiintifica?, Cum este posibila cunoasterea stiintifica?

Cuvantul epistemologie deriva din doua cuvinte grecesti: epistēme, care inseamna "cunoastere" si logos care inseamna "studiu al" sau "teorie a".

In antichitate epistēme semnifica cunoastere/stiinta si era contrariul cuvantuluilui doxa care insemna parere, opinie deci o cunostinta nesigura.

"Epistemologia este ramura teoriei stiintei si totodata a filosofiei care cerceteaza originea, structura, metodele si validitatea cunoasterii stiintifice." (Stefan Georgescu, 1970)



Didactica


Gradinita
Poezii cantece

MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII
PROIECT DE LECTIE Clasa: a VI a sport - Indemanare : -coordonarea actiunilor corpului in spatiu si timp
PLANUL DE INVATAMANT - DOCUMENT CURRICULAR
PROIECT DE LECTIE CLASA A - VI -A Educatie plastica - Fluture
Tehnici de elaborare a monografiei
Test de evaluare Chimie a VII-a
PROIECT DIDACTIC Clasa: a V-a Biologie - Floarea
Proiect de lectie Clasa a 8-a Cunostinte practice de anatomie si igiena omului - Igiena digestiei si alimentatiei
PROIECT DE LECTIE Clasa: a VIII-a Biologie - Retele si piramide trofice
MANUALUL ALTERNATIV- DOCUMENT CURRICULAR

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate