Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» MODALITATI DE SELECTARE A STRATEGIILOR


MODALITATI DE SELECTARE A STRATEGIILOR



MODALITATI DE SELECTARE A STRATEGIILOR

Strategiile utilizate in invatare sunt dependente de:

  • Stilul de invatare al elevului
  • Tipul materialului de invatat
  • Scopul invatarii
  • Cunostintele metacognitive de care dispune elevul

2.1. Stiluri de invatare se refera la modalitatea de receptare, prelucrare, stocare si reactualizare a informatiei. Stilurile de invatare sunt structuri flexibile si nu imuabile. In literatura consacrata domeniului, se precizeaza urmatoarele stiluri de invatare, in functie de diverse criterii referentiale:

Ø      Dupa modalitatea senzoriala implicata

·        Auditiv:

·        Vizual

·        Kinestezic

Stilul de invatare

Caracteristici ale comportamentului de invatare

Stilul auditiv

·      Invata vorbind si ascultand

·      Este eficient in discutiile de grup

·      Invata din explicatiile profesorului/persoanei care prezinta materialul

·      Verbalizeaza actiunea intrepinsa  pentru a-si depasi dificultatile de invatare

·      Isi manifesta verbal entuziasmul

·      Zgomotul este distractor, dar in acelasi timp reprezinta si mediul in care se simte bine

·      Suporta greu linistea in timpul invatarii

Stilul vizual

·         Prefera sa vada lucrurile sau procesele pe care le invata

·         Invata pe baza de ilustratii, harti, imagini, diagrame

·         Este important sa vada textul scris

·         Are nevoie sa aiba controlul asupra ambiantei in care invata

·         Isi decoreaza singur mediul

·         Recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele frecvente                         utilizate pentru fixare

Stilul kinestezic

·         Are nevoie sa atinga si sa se implice fizic in activitatea de invatare

·         Invata din situatiile in care poate sa experimenteze

·         A lua notite este mai mult un act fizic si un suport  vizual pentru invatare; de multe ori nu revizuiesc notitele;

·         Isi manifesta entuziasmul sarind

·         Lipsa de activitate detemina manifestari kinestezice, fiind de multe ori confundati cu copiii cu tulburari de comportament

 


Ø      In functie de emisfera cerebrala cea mai activata in invatare

·  Stilul holistic/global

·  Analitic/secvential

Stilul

Strategia de invatare utilizata

Stilul holistic/global

  • Viziune de ansamblu asupra materialului supus invatarii
  • Fiecare componenta este tratata analitic
  • Se prefera schemele care integraza informatiile
  • Identificare subtitlurilor, cuvintelor cheie si a rezumatului care poate sa ofere perspectiva de ansamblu

Stilul analitic/secvential

  • Se prefera impartirea materialului in parti componente, prezentate in ordine logica
  • Utilizarea sublinierii
  • Fixarea ideilor se face pe parcursul citirii materialului
  • In final se reface intreaga structura

Ø      In functie de profilul intelectual

Autorul Teoriei inteligentelor multiple este Howard Gardner, profesor de teoria cunoasterii, educatie si psihologie  la Universitatea Harvard, precum si de neurologie la Facultatea Medicina din de Massachusetts, S.U.A. In teoria sa, Gardner porneste de la ideea ca unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la scoala, fiind considerati "destepti" numai cei care au punctaje mari la testele de inteligenta.

            Conform traditiei suntem tentati sa-i consideram "inteligenti" pe cei care sunt buni la obiectele de baza din scoala, adica matematica sau literatura, iar pe ceilalti sa-i consideram "talentati". Daca le numim pe unele inteligente si pe celealte talente inseamna ca nu le consideram la fel de importante si egale.

            In viziunea lui Gardner o inteligenta este un mod de a rezolva problemele si de a dezvolta produse considerate ca valori in cel putin o cultura. Ea este o promisiune de potential bio-psihologic. Valorizarea inteligentei este determinata de domeniul sau campul in care ea se manifesta. Acest domeniu sau camp poate fi o disciplina sau un mestesug practicat in societate. Faptul ca domeniul sau campul de manifestare determina inteligenta care este valorizata, subliniaza importanta actului educativ in dezvoltarea uneia sau mai multora dintre inteligentele umane in functie de oportunitatile si posibilitatile de dezvoltare.

            Studiind modul in care oamenii rezolva problemele, Gardner a ajuns la concluzia ca exista sapte tipuri de inteligenta care se pot defini pe baza  a 10 criterii printre care :

  • Existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte, numere);

·        Manifestarea abilitatii respective sa fi avut loc de la primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant;

  • Sa se cunoasca in care parte a creierului este localizata inteligenta respectiva.

Tipurile de inteligenta identificate de Gardner determina modul de operare cu cunostintele.

TIPURI   DE  INTELIGENTA

Dimensiuni ale inteligentei

Domenii de aplicatie

Cerinte pentru adaptarea sarcinilor de invatare

Inteligenta lingvistica

  • Persoanele gandesc cu predilectie in cuvinte;
  • Folosesc cu usurinta limba pntru a exprima si intelege realitati complexe;
  • Au o deosebita sensibilitate pentru intelesul si ordinea cuvintelor, sonoritatea si ritmurile limbii;
  • Invata repede limba materna si limbile straine;
  • Citesc cu placere, folosesc des metafore.

Jurnalism

Poezie

Cum as putea sa utililez scrisul sau exprimarea verbala pentru invatarea acestei teme ?

Inteligenta logico-matematica

  • Analiza cauzelor si efectelor;
  • Intelegerea relatiilor dintre actiuni, obiecte si idei;
  • Abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propozitii si de a efectua operatii logice complexe;
  • Abilitati  de gandire deductiva si inductiva ;
  • Capacitate critica si creativa de rezolvare a problemelor.

Cercetare

Matema-tica

Contabil  Chimist  Fizician

Cum as putea sa utilizez structurile logice si clasificarile pentru a clarifica tema/ideea ?

Inteligenta muzicala

  • Gandesc in sunet, ritmuri, melodii si rime;
  • Sunt sensibili la tonalitatea, intensitatea, inaltimea si timbrul sunetului;
  • Recunosc, creeaza si reproduc muzica folosind un instrument sau vocea;
  • Se implica intr-o ascultare activa si sensibila;
  • Stabilesc o legatura puternica intre muzica si emotii.

Compo-zitie

Interpre-tare

Cum as putea sa utilizez sunetele sau sa-mi transpun ideea pe ritm sau melodie ?


Inteligenta spatiala

  • Persoanele gandesc in imagini;
  • Lumea vizuala este perceputa cu acuratete;
  • Abilitate de a gandi tridimensional, de a transforma perceptiile si de a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei;
  • Capacitate de a intelege relatiile din spatiu si de a lucra cu obiecte.

Sculptura

Marina

Pictura  Arhitec-tura   Arta fotografi-ca

Cum as putea sa vizualizez, sa desenez sau sa conceptualizez spatial ideea ?

Inteligenta kinestezica

  • Persoanele gandesc in miscari;
  • Corpul se foloseste  in moduri sugestive si complexe;
  • Implica simtul timpului si al coordonarii miscarilor intregului corp si ale mainilor in manipularea obiectelor.

Dans

Atletism

Cum as putea sa utilizez corpul sau sa manipulez obiectele in aceasta sarcina de invatare ?

Inteligenta intrapersonala

  • Intelegere de sine;
  • Constientizare  punctelor tari si slabe;
  • Planificare eficienta;
  • Atingere obiectivelor personale;
  • Monitorizare in relatiile cu altii.

Terapie

Cum as putea sa folosi invatare prin cooperare ?

Inteligenta interpersonala

  • A fi empatic;
  • A recunoaste diferentele intre oameni;
  • A aprecia modurile de gandire ale oamenilor;
  • Sunt sensibili la motivele, intentiile si starile persoanelor cu care intra in contact;
  • Implica o interactiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate.

Psihologi

Lideri

Cum as putea utiliza reflectarea, ca modalitate de constientizare a procesului de invatare si dezvoltare ?

Psihologul american a reusit sa identifice si al noulea tip de inteligenta, cea existentiala, dar pentru ca nu a reusit sa determine care zona cerebrala este responsabila de activarea acelei inteligente, ea nu este recunoscuta.

Ø      Dupa gradul si modalitatea de implicare in experentierea cunostintelor

·        Divergent

·        Asimilator

·        Convergent

·        Acomodativ

Modelul invatarii experentiale a lui Kolb se refera la intelegerea comportamentului de invatare al elevilor. In conceptia autorului mentionat invatarea eficienta presupune experentierea activa, faza de reflectare, conceptualizarea abstracta a cunostintelor si aplicarea practica a acestora. 

  • Stilul divergent de invatare se bazeaza pe experienta concreta cu situatia generatoare de cunostinte si reflectarea ulterioara asupra lor;
  • Stilul asimilator de invatare valorifica reflectiile personale asupra situatiilor, rezultand concepte si teorii cu grad mare de abstractizare si generalizare;
  • Stilul convergent de invatare presupune aplicarea creativa a ideilor si datelor prelucrate sistematic;
  • Stilul acomodativ de invatare se refera la testarea in situatii reale a cunostintelor.

                Experentiere

            (traire)


             Experimentare                                                                                  Observare

                    activa                                                                                               pasiva


Conceptualizare/abstractizare

Un stil de invatare este in general o combinatie intre stilurile descrise. El implica:

  • Aspecte senzoriale (modalitati specifice de invatare);
  • Abilitati cognitive specifice (tipuri de inteligenta);
  • Modalitati diferite de raportare la experienta directa cu cunostintele (modelul lui Kolb);
  • Modalitati de implicare a emisferelor cerebrale (stiluri cognitive);

 Ca modalitati de identificare a stilului preferat de invatare pot fi amintite:

  • Reflectarea asupra propriilor experiente de invatare;
  • Identificarea stilului de invatare pe baza descrierilor existente;
  • Utilizarea de chestionare;
  • Experimentarea diverselor stiluri de invatare.
2.2. Tipul materialului

Unele materiale pot fi invatate prin utilizarea de mnemotehnici iar altele pot fi asimilate mai usor prin comprehensiunea textului. Eficienta unei strategii este dependenta si de natura materialului la care se aplica dar si de domeniul de studiu.

2.3. Scopul invatarii

De foarte multe ori scopurile invatarii sunt inconsistente. Elevii nu sunt intotdeauna interesati de intelegerea materialului si de retinerea informatiilor pe o perioada lunga de timp. Scopul lor poate sa fie obtinerea unei note de trecere la un test sau realizarea sarcinii intr-un timp scurt si cu efort minim. In acest caz, strategiile ce vizeaza intelegerea sunt nerelevante. Pentru o intelegere de lunga durata  este nevoie de strategii de comprehensiune si monitorizare a intelegerii.

2.4. Cunostintele si strategii metacogitive

Cunostintele si factorii care afecteaza activitatea cognitiva, ca si reglarea si monitorizarea functionarii acesteia sunt denumite de metacognitie (Baban, Adriana, 2001). In literatura de specialitate sunt precizate urmatoarele strategii metacognitive:

·        A cunoaste resursele cognitive proprii si sarcinile la care pot face fata;

·        A sti in ce conditii se aplica diferitele strategii de invatare si a le cunoaste limitele;

·        Planificarea modalitatii de abordare a unei sarcini;

·        Utilizarea unor strategii eficiente de invatare si reactualizare a materialului anterior;

·        Monitorizarea nivelului actual de cunoastere.

Aceste cunostinte si strategii pot fi deosebit de utile in procesul de invatare, functionand ca o modalitate de evaluare permanenta si control al procesului de invatare. In absenta unui control metacognitiv pot sa apara mai frecvent iluzii de cunoastere a unei teme si astfel sa se aloce mai putin timp pentru asimilare decat este necesar. Ele pot avea si un efect inhibitor in cazul in care focalizarea este doar pe capacitatile proprii si nu pe strategiile utilizate. Procesul de dezvoltare al metacognitiilor este unul natural. Metoda cea mai eficienta de formare a unei strategii este ceea de invatare prin cooperare, in care elevii devin pe rand un fel de metacognitie externa pentru celalalt membru al grupului, adresand intrebari legate de text, solicitand clarificarea unor idei, sumarizarea sau predictia asupra continutului care va urma.



Didactica


Gradinita
Poezii cantece

CURRICULUM OPTIONAL SI IMPORTANTA LUI IN INVATAMANTUL PRESCOLAR SI
PROIECT DE LECTIE: Psihologie Clasa: a X a - Temperamentul. Definitie, caracteristici, tipologie
PROIECT DE LECTIE MATEMATICA CLASA: A II A - ADUNAREA SI SCADEREA NUMERELOR 0-1000, CU TRECERE PESTE ORDINUL UNITATII
Managementul instruirii
PROIECT DIDACTIC Clasa a VIII-a franceza "Pour décrire une personne"
SPECIFICUL MODELULUI COMUNICATIV - STUDIUL LIMBII SI LITERATURII ROMANE
PLANIFICARE CALENDARISTICA LA EDUCATIE MUZICALA Clasa a IX-a
PROIECT DIDACTIC Limba si literatura romana Clasa: a XII-a Plumb, George Bacovia
PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE - COMUNICAREA DIALOGATA
PROIECT DIDACTIC Clasa: a X-a - Relatiile interpersonale si rolul lor in formarea si dezvoltarea personalitatii





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate