Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI - APLICATII LA NIVELUL PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV


MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI - APLICATII LA NIVELUL PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV



MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI - APLICATII LA NIVELUL PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV

Obiectivele Cursului Nr.3

Studentul trebuie sa:

* Defineasca principalele repere practic-aplicative ale managementului clasei de elevi, ca domeniu aplicativ al stiintelor educatiei;

. Stabileasca specificitatea abordarii practic-manageriale a celor doua componente ale procesului de invatamant: instruirea si disciplina;

. Opereze practic cu conceptele specifice managementului instruirii si a managementului problemelor disciplinare: organizare, control, evaluare, decizie, interventie, disciplina, gestionarea situatiilor de criza educationala;

. Intervina in situatiile de indisciplina pe care le presupune viata in comun a grupului scolar

1. Managementul instruirii

O foarte interesanta lucrare dedicata domeniului managementului clasei de elevi, a propus o diferentiere interesanta intre doua dimensiuni aplicative fundamentale ale managementului clasei de elevi: managementul instruirii (cand profesorul se afla in postura de a coordona spatiul, materialele, echipamentele aferente, kinetica si proxemica elevilor, precum si a materialului de studiu propriu-zis, integrate intr-o arie curriculara sau intr-un program de studiu) si managementul problemelor disciplinare (se refera la tehnicile procedurale necesare rezolvarii problemelor de disciplina a clasei).

Din punctul de vedere al definitiei, Notiunea de management al instruirii intervine cand profesorul se afla in postura de a coordona spatiul, materialele, echipamentele aferente, kinetica si proxemica elevilor, precum si a materialului de studiu propriu-zis, integrate intr-o arie curriculara sau intr-un program de studiu.

Dimensiunile manageriale ale procesului instructive sunt:

Managementul ritmului procesului de instruire se refera la modul in care profesorul coordoneaza si directioneaza ritmul activitatilor in timpul orei:

. evitarea discontinuitatii:

o schimbarea brusca a tipului de activitate - profesorul intervine brusc intr-o activitate in desfasurare fara a anunta acest fapt si ofera sugestii pentru o alta activitate o abandonarea temporara a unui tip de activitate - profesorul lasa o activitate suspendata, trece la alta si revine la

activitatea initiala

o abandonarea aparenta a unui tip de activitate si revenirea brusca dupa un interval de timp - varianta a tipului anterior de discontinuitate: profesorul termina in aparenta o activitate, incepe alta si revine pe neasteptate la prima

o abandonarea unui tip de activitate inainte de finalizarea acestuia - profesorul abandoneaza o activitate, trece la alta si nu revine la prima

. evitarea incetinirii ritmului:

o supraincarcarea - intervine cand profesorul este prea plictisitor

o supraincarcarea prin exces de explicatii - profesorul acorda prea mult timp indicatiilor si explicatiilor

o supraincarcarea prin exces de amanunte - profesorul devine excesiv de preocupat de detalii, in detrimentul ideii principale

o incetinirea ritmului prin utilizarea excesiva a materialului si echipamentelor aferente - profesorul utilizeaza materiale didactice si echipamente in mod excesiv, distragand atentia elevilor de la continutul comunicat

o fragmentarea inutila a activitatii - o activitate este prezentata fragmentat, desi natura ei nu implica acest tip de abordare

Promovarea activitatilor in grup: se refera la capacitatea profesorului de a capta si mentine atentia grupului pe parcursul activitatilor din timpul orei

. managementul tipului de grup cu care se lucreaza

. managementul responsabilitatilor la nivel de grup

. managementul atentiei

Coordonarea structurii grupului

-Profesorul poate face apel la o gama variata de reactii pentru a suscita si a mentine atentia grupului pe parcursul orei. Cateva dintre tehnicile relatiei profesor-elev in aceasta directie sunt:

. distribuirea echitabila a ocaziilor de afirmare a elevului ("Voi fi solicitat in timpul acestei ore")

. ajutorul acordat individual membrilor grupului ("Profesorul este preocupat de mine si vrea sa reusesc")

. explorarea posibilitatilor latente - ("Am timp sa gandesc")

. investigarea comportamentului profesorului - ("Profesorul face eforturi speciale ca sa ma ajute sa raspund")

. problematizarea la nivel superior - ("Profesorul se asteapta sa gandesc la aceasta problema")

. aprobarea sau corectarea activitatii elevului ("Mi se va spune cu promptitudine daca activitatea mea este acceptabila sau nu")

. lauda ("Profesorul este deosebit de multumit de activitatea mea")

. constientizarea motivelor de lauda ("Profesorul imi va spune motivul/ele pentru care este multumit de realizarile mele la ora")

. atentia fata de ceea ce au de spus elevii ("Profesorul este interesat de ceea ce am de spus")

. acceptarea sentimentelor elevilor ("Profesorul imi intelege sentimentele si mi le respecta")

. raporturile proxemice cu elevii ("Profesorul este apropiat de mine, dar nu ma deranjeaza")

. respectul / politetea fata de elevi ("Profesorul ma respecta")

. interesul personal fata de elevi ("Sunt mai mult decat un elev pentru profesorul meu; acesta imi face complimente")

. afectiunea ("Profesorului ii place de mine/ ma apreciaza")

. amanarea unei reactii ("Profesorul este nemultumit de ceea ce fac, dar nu este nemultumit de mine ca persoana")

- Coordonarea graduala a responsabilitatilor: profesorul creeaza sentimentul ca fiecare este responsabil de ceea ce se intampla la nivel de grup, prin cresterea nivelului de interactiune si feedback pentru toti elevii. Astfel, elevii vor incerca un sentiment de implinire si de responsabilitate, pentru ca se simt importanti in interiorul grupului; in felul acesta creste receptivitatea.

. mentinerea atentiei prin miscarile profesorului in clasa, gestica, modulatii vocale, contact vizual.

Evitarea saturatiei (plictisului) se refera la abilitatea profesorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni in timpul unei activitati in clasa. Aceasta se poate realiza prin abordarea progresiva a activitatilor, prin crearea varietatii si provocarea elevilor.

. prezentarea progresiva a materialului de studiu - restructurarea programei cand nu se inregistreaza progrese in procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de elevi in raport cu o anumita tematica, fie din cauza oboselii acestora,

. varietatea - starnirea interesului si implicarea elevilor in activitati care solicita spiritul de cercetare si interesul

. provocarea - utilizarea de materiale si antrenarea in activitati care ii provoaca pe elevi sa iasa din rutina scolara

Prezentarea succesiva a activitatilor si integrarea activitatilor instructive suplimentare

Coordonarea recapitularii zilnice a materiei are in vedere organizarea unor sedinte

recapitulative zilnice:

. Sedintele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru invatarea unor notiuni noi. Acestea constituie o metoda buna de cuantificare a responsabilitatii, dar nu trebuie sa fie plictisitoare sau repetitive. Pentru a mentine interesul elevilor pentru recapitulare, profesorul trebuie sa evalueze noua lectie si sa adapteze recapitularea la specificul acesteia. De exemplu, prezentarea "recitativa" a unei informatii factuale se poate face prin tehnica jocului, in timp ce pentru activitatile in grup si rezumate se pot utiliza tabla si creta.

Coordonarea recapitularii prezentarilor/ lectiilor propriu-zise

. Coordonarea recapitularii prezentarilor / lectiilor propriu-zise: profesorul ii poate ajuta pe elevi sa invete cum sa asculte si sa ia notite cu ajutorul unor strategii. Prin raportarea lectiei noi la cunostintele anterioare ii va ajuta pe elevi sa-si mentina atentia.

De asemenea, o lectie poate fi predata intr-un mod mai atractiv prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale si a unor materiale suplimentare scrise, prin miscarea profesorului prin clasa si schimbarea distantei dintre profesor si elev, prin invocarea numelor elevilor din clasa in exemplele date. In timpul unei expuneri sau prezentari, gradul de receptare a materialului predate trebuie verificat permanent.

Coordonarea lucrului individual in clasa

. prezentarea sarcinilor de lucru: se prezinta in mod explicit scopul activitatii, precum si strategiile utilizate pentru a ajuta elevii sa-si focalizeze activitatea in directia dorita;

. monitorizarea performantei: dupa enuntarea sarcinilor de lucru, se acorda un interval de timp pentru ca toti elevii sa inceapa activitatea. Apoi profesorul se poate deplasa printre elevi,

ajutandu-i pe cei care intampina probleme; pune intrebari pentru a conduce activitatea intr-o anumita directie sau le arata celor care lucreaza in perechi cum sa se ajute unul pe celalalt fara sa-si ofere rezolvarea

. evaluarea: se pune accent pe tipurile de activitati care ofera profesorului informatii asupra modului de gandire si a capacitatilor comprehensive ale elevilor mai curand decat pe cele care demonstreaza capacitatea elevilor de a rezolva corect o tema

Coordonarea temelor pentru acasa

. Coordonarea temelor pentru acasa: profesorul discuta cu elevii pretentiile pe care le are in legatura cu tema data, exemplificand prin teme bine efectuate din orele anterioare. Volumul temelor variaza in functie de nivelul clasei si de obiectivele lectiei; se prefera teme reduse cantitativ, dar regulate, precum si teme care apeleaza la gandire. Se verifica temele.

Coordonarea discutiilor in clasa

. discutiile vor fi incurajate si printr-o dispunere specifica a scaunelor in clasa, astfel incat elevii sa se poata vedea unul pe altul. Profesorii trebuie sa planifice tipul de discutie in clasa, sa comunice aceste metode elevilor si sa le revizuiasca periodic.

. Cateva metode de incurajare a discutiilor in clasa: o prezentarea si exemplificare a deprinderilor necesare in angajarea unei discutii;

o elevii trebuie lasati sa determine singuri scopul discutiei pentru a le creste interesul fata de acest tip de activitate;

o trebuie stabilit cine vorbeste, intervalul de timp acordat fiecarui vorbitor, ordinea in care se intervine in discutie, tipul si volumul de asistenta care se poate acorda elevilor care refuza acest tip de activitate, cum se poate decide cand discutia pe o anumita tema trebuie sa se sfarseasca.

Discutia va decurge mai firesc daca profesorul ofera in prealabil un plan al acesteia si evalueaza calitatea acesteia pe parcurs;

o de asemenea, trebuie sa incurajeze clasa sa manifeste respect fata de vorbitor, folosind observatiile individuale ale elevilor ca preambul al propriilor observatii / comentarii, sau solicitand un elev sa rezume observatiile unui coleg inainte de a-si performa propriul discurs.

Coordonarea proiectelor si a invatarii prin problematizare (problem-solving sessions)

. Pentru aceasta, elevii vor primii intervale de timp in care sa reflecteze asupra problemelor in chestiune. Durata intervalului de gandire si gradul de dificultate al chestiunilor supuse reflectiei

cresc progresiv pe parcursul anului scolar. In timpul intervalului "de gandire" elevii isi pot nota, intr-o forma scurta, ideile proprii.

Profesorul poate prezenta stadiul in care se afla rezolvarea problemei(lor) respective, astfel ca elevii sa poata urmari intregul proces. In felul acesta, elevii pot aborda problemele din diverse perspective si pot formula concluzii la sfarsitul unei astfel de lectii.

Abordarea de catre profesor a problemelor colaterale disciplinei procesului instructiv:

Angajarea in activitati nesolicitate de sarcina de lucru intervine in timpul orelor de lucru individual in clasa si se refera la angajarea elevilor in activitati care nu au legatura cu sarcina de lucru.

Pentru a rezolva aceste inconveniente, profesorul poate:

. sa reaminteasca o data intregii clase ca este momentul sa treaca la lucru

. sa pastreze contactul vizual cu clasa si sa nu se lase el insusi absorbit de alte activitati

. sa-i invete pe elevi sa nu-si intrerupa activitatea in timp ce asteapta ajutorul / asistenta profesorului

. sa plaseze in dreptul elevilor care manifesta acest comportament un semnal vizual, desemnand "timpul datorat" de cel /cei care irosesc timpul de lucru

Vorbitul fara permisiunea profesorului (in timpul procesului de predare)

. Pentru a remedia acest comportament, profesorul trebuie sa stabileasca in mod explicit coordonatele comportamentului elevilor in timpul predarii (ex.: interdictia de a interveni verbal fara anuntarea prealabila prin ridicarea mainii si fara a fi primit permisiunea profesorului in acest sens). Daca problema persista, profesorul trebuie sa apeleze mai energic la simtul responsabilitatii

individuale, utilizand, dupa caz, consecintele pozitive si negative ale comportamentului - cele negative se refera la "timpul datorat" si la intervale de eliminare.

Vorbitul fara permisiunea profesorului (pe parcursul intregii ore) in cazul acesta, profesorul poate utiliza urmatoarele strategii:

. sa discute cu elevul respectiv un program de "pastrare a linistii" atunci cand este necesar

. sa mentioneze masurile pe care le va lua daca situatia persista

. sa defineasca intervalul de "pastrare a linisti" ca interval pe care elevul in cauza il va petrece intr-o zona izolata a clasei; pe parcursul acestui interval, elevului care perturba linistea nu i se permita sa intervina in discutiile purtate in clasa

. sa avertizeze si sa admonesteze verbal o singura data elevul in cauza

. in cazul in care abaterea se repeta, elevului i se va cere sa prelungeasca "pastrarea linistii" pana la sfarsitul orei si eventual in ora urmatoare, dupa caz

. se va aduce la cunostinta elevului ca "datoreaza timp" dupa terminarea orelor pentru fiecare situatie in care vorbeste in timpul intervalului desemnat pentru "pastrarea linistii"

. daca elevul respecta regulile stabilite, va fi recompensat

. daca mai multi elevi vorbesc continuu in timpul orei, profesorul marcheaza pe o lista tipul de discutii adecvate precum si pe cele inoportune, folosind spre exemplificare si situatii din timpul orelor anterioare

. daca dupa doua saptamani de la implementarea acestui plan nu se inregistreaza nici o ameliorare a comportamentului, se elaboreaza o strategie care sa implice si parintii

Refuzul de a ridica mana

. Este util ca profesorul sa stabileasca un interval al lectiei in care elevii urmeaza sa-si anunte raspunsul prin ridicarea mainii si intervale in care nu este cazul s-o faca. Dupa stabilirea acestor distinctii, profesorul ignora pe cei care raspund fara sa se anunte in prealabil si ii solicita pe cei care ridica mana.

Incapacitatea de a asculta discursul profesorului si refuzul de a indeplini indicatiile

verbale ale acestuia

. Mai intai, se stabileste o regula generala cu privire la modul in care discursul profesorului trebuie urmarit de catre elevi, care trebuie sa includa si consecintele pozitive si negative. Este util ca profesorul sa aprecieze efortul elevilor de a-si pastra atentia si de a urmari indicatiile pe parcursul orei.

Prezentarea cu intarziere sau incompleta a temelor si sarcinilor de lucru

. Se planifica din timp modul de abordare a temelor pentru acasa prin prezentarea unui sistem de evaluare coerent si ferm, astfel incat elevii sa cunoasca cerintele pentru obtinerea notei / calificativului minim (pentru promovare). Se aduc la cunostinta parintilor cerintele si natura temelor si sarcinilor de lucru. Se acorda elevilor timp de reflectie in clasa atunci cand primesc o sarcina de lucru / tema noua sau dificila.

Intarzierea la ore si absenteismul

. Se adopta sisteme de evaluare care acorda puncte pentru participarea la ora si efortul depus de elevi. Ca sa incurajeze participarea la ora, profesorul poate intampina elevii la usa, salutandu-i pe fiecare in parte, pe masura ce acestia intra in clasa. Lectia va debuta imediat dupa inceputul orei. Elevii trebuie sa fie instiintati asupra masurilor ce vor fi luate cand intarzierea devine un obicei

Lipsa (refuzul) motivatiei / inactivitatea

. Pentru rezolvarea acestei probleme, profesorul trebuie sa dispuna de informatii corecte cu privire la nivelul elevilor si sa ia in considerare toate cauzele care pot duce la lipsa/refuzul motivatiei.

Profesorul trebuie sa fixeze un nivel standard de succes, pe care sa-l discute cu elevul in cauza, stabilind impreuna cu acesta nivelul pe care isi propun sa-l atinga. Profesorul trebuie sa fie calm si sa sustina efortul celor in cauza.

Frauda (copiere, etc.)

. Pentru evitarea acestei probleme, elevii trebuie sa deprinda tehnicile minimale de lucru in grup, de dozare a timpului.

Profesorul trebuie sa fie atent ca frauda poate interveni in orice moment si trebuie sa monitorizeze clasa pentru evitarea acestui fapt (securizarea testelor, aranjamentul scaunelor, eliberarea mesei si a spatiului din jurul acesteia de orice materiale, pastrarea contactului vizual cu clasa, deplasarea prin clasa)

Teama fata de formele de testare

. Unii elevi devin tematori atunci cand sunt testati. Profesorul ii poate ajuta urmarind si inregistrand comportamentul acestor elevi la test, modul de abordare a testarii, recomandandu-le apoi alte modalitati de abordare a testarii care sa elimine teama. Testarile frecvente si mai scurte pot contribui la reducerea stresului cauzat de examene. Daca este cazul, profesorul poate discuta cu parintii si apela la ideile si sprijinul acestora.

2. Managementul problemelor disciplinare

Definitie Managementul problemelor disciplinare se refera la tehnicile procedurale necesare rezolvarii problemelor de disciplina a clasei.

Cunoscut in literatura anglo-saxona sub denumirea de (Conduct Management), managementul problemelor disciplinare, ca dimensiune de studiu, are mai multe componente: aprecierea simtului de raspundere, corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat, ignorarea, controlul proxemic, admonestarea verbala blanda, amanarea, asezarea diferentiata a elevilor in clasa, tehnica "timpului datorat", eliminarea, instiintarea parintilor/supraveghetorilor, angajamentul scris, stabilirea regulilor de comportament in afara clasei, masurile coercitive

Aprecierea simtului de raspundere

. Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor, pot vedea daca acesta corespunde asteptarilor si daca elevii dovedesc simt de raspundere. Profesorul trebuie sa pastreze contactul vizual cu clasa (s-o "scruteze" frecvent), sa se miste prin clasa in timpul lucrului independent, apreciind efortul sustinut al elevilor sau comportamentul deosebit al acestora. Apreciati comportamentul adecvat prin zambet, inclinarea aprobativa a capului, laude, remarci compatibile cu varsta elevilor, in mod frecvent.

Comportamentul responsabil al acestora poate fi consemnat in scris, prin notificari adresate direct elevului sau parintilor / supraveghetorilor, incluzand certificate de merit. De asemenea,profesorul poate sa arate aprecierea dand elevului sarcini suplimentare si laudandu-l pentru eforturile lui zilnice. Exemplu:", ai simt de raspundere. Vad ca esti atent si interesat." ",interventia ta ne-a ajutat sa intelegem mai bine problema".

Corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat:

. Profesorul aduce la cunostinta elevilor un numar de acte comportamentale neadecvate (observabile de catre acestia) care pot interveni pe parcursul unei zile. Profesorul trebuie sa determine daca aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare, masuri ulterioare de corectie, etc. Elevii trebuie instiintati de la inceput care sunt masurile carora vor fi supusi in cazul

comportamentului neadecvat (ignorarea, controlul proxemic,admonestarea verbala blanda, aluzii si avertismente, exemplele pozitive, tehnica "timpului datorat", eliminarea).

Ignorarea:

. Profesorul trebuie sa ignore un elev care poate reactiona negativla admonestarea verbala blanda sau al carui comportament neadecvat nu lezeaza desfasurarea orei. Profesorul trebuie sa gaseasca ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile si iresponsabile, sa interactioneze pozitiv cu elevul si sa ignore constant limbajul verbal sau corporal neadecvat.

Controlul proxemic:

. profesorul se deplaseaza in spatiul elevului pentru a-I supraveghea comportamentul.

Admonestarea verbala blanda:

. Aceasta metoda se aplica atunci cand elevul nu realizeaza ca are un comportament neadecvat. Profesorul se va adresa individual elevului in cauza, insotind admonestarea blanda cu exemple de

comportament pozitiv alternativ. Ex.: "Andreea, trebuie sa vizionezi acest film. Aminteste-ti care e regula noastra - Fii gata sa inveti"

Amanarea:

. intervine cand un elev incearca in mod insistent sa atraga atentia asupra propriei persoane. Ex.: " , daca ai o plangere, o discutam la momentul potrivit". " , incepi sa palavragesti fara rost.

Noteaza-ti ce ai de spus si asteapta pana vei primi raspunsul la timpul cuvenit"

Asezarea diferentiata a elevilor in clasa:

. Profesorul trebuie sa aseze mai aproape de catedra / tabla pe cei care au probleme de acuitate vizuala / auditiva sau pe cei care necesita mai multa asistenta. De asemenea, aranjamentul trebuie sa tina seama si de aptitudinile elevilor.

Tehnica "timpului datorat":

. se aplica in cazul in care timpul irosit in clasa din cauza comportamentului neadecvat al elevului trebuie recuperat de acesta din timpul lui liber. Se fixeaza intervale mici de timp pentru fiecare abatere. Profesorul trebuie sa decida care va fi activitatea elevului in intervalul de "timp datorat". Ex.: " , tu trebuie sa asculti cand altcineva vorbeste". Daca elevul continua sa vorbeasca, profesorul ii comunica: " , datorezi doua minute"

Eliminarea:

. Eliminarea in spatiul clasei, intr-un loc special desemnat.

Profesorul stabileste dinainte durata eliminarii, astfel ca aceasta sa fie compatibila cu varsta / nivelul elevului; se foloseste un cronometru pentru a urmari respectarea intervalului de catre elev;

elevii de varsta mica trebuie insotiti pana la locul respectiv; daca elevul are acelasi comportament dupa ce revine la loc, va fi trimis inapoi; profesorul trebuie sa pregateasca un formular care va

trebui completat de elev, cu scopul ca acesta sa reflecteze asupra propriului comportament; de asemenea, va purta o discutie coerenta cu elevul.

Instiintarea parintilor / supraveghetorilor

. Parintii / supraveghetorii vor fi instiintati cu privire la comportamentul elevului si li se va sugera sa induca acestuia un comportament responsabil. In orice caz, metoda nu poate fi aplicata in cazurile de comportament neadecvat "cronic".

Angajamentul scris:

. reprezinta o solutie cooperanta pentru rezolvarea problemelor disciplinare in cazul in care masurile de mai sus nu sunt eficiente; angajamentul include asteptarile profesorului (clar formulate), consecintele negative ce decurg din comportamentul elevului, precum si intervalul de timp in care se asteapta remedierea.

Profesorul trebuie sa-i invete pe elevi cum se alcatuiesc aceste angajamente si sa-i ajute sa aleaga si sa administreze singuri posibilele consecinte si masuri.

Stabilirea regulilor de comportament in afara clasei:

. Daca elevii sunt pusi sa supravegheze activitatile din pauza, se vor mandri ca sunt tratati ca niste adulti. Cei care incalca regulile trebuie sa suporte consecintele. Profesorul stabileste o lista de tipuri de comportament in spatiul respectiv (acceptabil si neacceptabil) si o lista de masuri in cazul nerespectarii regulilor.

Profesorul trebuie sa identifice modalitati de permanentizare a supravegherii pe holuri si sa ofere un feedback pozitiv elevilor cand comportamentul s-a imbunatatit.

Masurile coercitive:

. Acestea trebuie utilizate cu grija, deoarece sunt considerate interventii radicale. Trebuie aplicate pe termen scurt, planificate tipului de comportament rezistent la alte solutii mai simple.




Didactica


Gradinita
Poezii cantece

PROIECT DIDACTIC MATEMATICA Clasa: a X-a TIPURI DE FUNCTII
Proiect didactic Clasa: a IX-a Logica si argumentare - Termenii - caracterizare generala, clasificarea termenilor
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURICULARA CLASA a-IV-a ROMANA - MEDALION LITERAR ,,MIHAI EMINESCU,,
Exercitii cu litere
PROIECT DIDACTIC LIMBA ROMANA CLASA a VI-a - NOTIUNI DE SINTAXA
Proiect didactic Clasa: a XI-a Literatura universala - Furtuna ,de Shakespeare
PROIECT LUCRU MANUAL MARIONETA
PROIECT DE LECTIE CLASA: I Educatie Plastica - Marea
PLAN DE LECTIE Clasa: a XI-a ELECTRICIAN CONSTRUCTOR - Circuite stabilizatoare
Analiza statistica a datelor experimentale - cercetare pedagogica

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate