Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
Jocul ca element motivational in formarea deprinderilor instrumentale


Jocul ca element motivational in formarea deprinderilor instrumentale




Jocul ca element motivational in formarea deprinderilor instrumentale

1 Obiectivele si ipotezele cercetarii

Avand ca punct de plecare fundamentarea teoretica, realizata pe baza documentarii in capitolele anterioare, capitolul de fata se inscrie pe linia incercarii de a arata rezultatele cercetarii longitudinale, efectuate pe parcursul a doi ani scolari, cu privire la rolul fundamental al jocului, ca element motivational,/ in formarea deprinderilor instrumentale, la elevii deficienti mintal.

Privita din perspectiva invatamantului special, activitatile de terapie educationala se constituie ca aria principala de stimulare complexa, cu valente cognitive, socio-adaptative, in procesul recuperarii, in vederea integrarii socio-scolare, sociop-profesionale.




2 Formularea ipotezelor pe care s-a bazat cercetarea a pornit de la urmatoarele premise :

1) Am presupus ca modalitate esentiala de stimulare a succesului in activitatea de formare a deprinderilor istrumentale de scris-citit-socotit, jocul strategie didactica mai eficienta. S-a avut in vedere faptul ca jocul si invatarea au pana la un anumit punct mecanisme psihologice asemanatoare care permit insusirea de cunostinte.

2) Pornind de la observatiile longitudinale, de la studiile de caz facute am considerat ca veselia, buna dispozitie, spiritul competitiv generate de joc,constituie un element de stimulate a motivatiei, generand un sentiment de incredere, optimism si securitate deplina.

Cu aceasta cercetare mi-am propus sa pun in evidenta necesitatea crearii, pe parcursul activitatilor terapeutice, indiferent de obiectivele lor, a unor contexte ludice motivationale, care sa vizeze determinarea unor tensiuni interioare, corespunzatoare stimularii coeficientului atentiei elevilor.

3 Obiectivele cercetarii

 

1.     Necesitatea stabilirii unor strategii de lucru/terapie, in functie de particularitatile psihopizice individuale ale elevilor.

2.     Determinarea acelor contexte motivationale, favorabile activitatilor de terapie educationala complexa, care au ca obiectiv formarea si dezvoltarea deprinderilor instrumentale.

3.     Sesizarea unor dificultati individuale, ce pot aparea pe parcursul variatewlor demersuri didactice.

4.     Rolul jocului ca metoda si factor motivational, in activitatea de formare a deprinderilor instrumentale.

4 Perioada de desfasurare

Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul a doi ani scolari : 2005/2006 - 2006/2007, ani scolari care au permis delimitarea a doua etape :

1.     perioada prelexica pregrafica, cu obiectivele corespunzatoare ;

2.     perioada de consolidare a deprinderilor de scris citit socotit.

Pentru ambele perioade au existat momente distincte de evaluare predictiva si evaluare sumativa.

5 Esantionul cuprins in cercetare a fost constituit din 8 subiecti.

Metodica cercetarii

1. Probe de aptitudini 

2. Probe privind stabilirea raportului dintre dezvoltarea fizica si cea intelectuala

  1. Probe de ptitudini 

In scopul cunoasterii subiectilor, la inceputul clasei I, colaborand cu membrii echipei terapeutice (psihopedagog, medic, psiholog, logoped, asistent social, parinti), am aplicat interviuri, chestionare privind traseul evolutiv al vietii copiilor.

Am aplicat in evaluarea predictiva a copiilor de clasa I. Testul Omuletului si Testul familiei, pentru a surprinde particularitatile psihologice privind achizitiile cognitive, afective si reprezentarea grafica a copiilor.

Am folosit fise de lucru, fise didactice individualizate, adaptate in urma evaluarii initiale, conform planului de interventie personalizat.

  1. Probe de inteligenta

Avand in vedere procesele psihologice implicate in formarea si dezvoltarea deprinderilor instrumentale, pentru stabilirea unor corelatii intre factorii ce favorizeaza formarea acestora, am aplicat, cu ajutorul psihologului, urmatoarele probe:

    • Matricele progresive colorate

Am ales testul Raven, intrucat acesta, fara a pretinde anumite deprinderi sau cunostinte, examineaza, in general, potentialul intelectual al copiilor si mai putin volumul de cunostinte. Avanad in vedere unele particularitati ale elevilor deficienti mintal (tulburari in privinta structurilor perceptiv-motrice, coeficientul redus/variabil al concentrarii atentiei, frecvente tulburari de vorbire, capacitatea mai redusa de a intelege mesajele/cerintele), am ales acest test , tocmei pentru ca raspunde acestor particularitati: prelucrare minima, in privinta cerintelor, planse colorate atractive etc.

Nr.crt

Nume si prenume

Sex

Varsta cronologica

Clasa

Diagnostic psihologic

1

2

3

4

5

6

1

A. T.

M

8

a-II-a

I.L.

2

B. C.

F

9 A 5 L

a-II-a

D. M. U.

Dislexo-disgrafie

3

D. P.

M

9 A 11 L

a-II-a

I.L.

4

E. S.

F

10 A 10 L

a-III-a

D. M. Acc.

Dislexo - disgrafie

5

L. F.

M

10 A

a-III-a

D. M. U.

6

I. A.

F





11 A

a-III-a

I. L.

7

M. F.

M

11 A 4 L

a-IV-a

D. M. Acc.

Dislexo- disgrafie

8

V.C.

M

11 A 3 L

a-IV-a

D. M. Acc.

Legenda : I. L. intelect liminar

D. M. Acc. deficienta mintala accentuata

D. M. M. deficienta mintala moderata.

In urma calculului procentual am obtinut :

2 elevi intelect de limita 25 %

3 elevi deficit accentuat 37,5 %

3 elevi deficit mintal moderat 37,5 %

    • Testul Loreta Bender

--------------

Pentru precizia miscarilor, am apelat la probe menite a stabili indicii in privinta dexteritatii manuale:

-        introducerea cat mai repede a 20 de bile intr-o cutie;

-        trasarea cu creionul, intr-un anume timp, a unei linii de-a lungul unui labirint, desenat pe o coala de hartie;

Pentru coordonarea oculo-manuala:

-        introducerea unei sfori de dimensiuni mai groase; siragul inelelor;

-        taierea cu foarfeca a unui contur desenat pe o coala de hartie.

3. Rezultatele obtinute la Probele de evaluare predictiva

Pentru proba de limbaj , comunicare rezultatele obtinute se prezinta astfel :

- pentru 10-9 puncte am acordat calificativul ,, foarte bine 1 elev - 12,5 %


- pentru 8-7 puncte am acordat calificativul ,, bine 3elevi -37, 5 %


- pentru 6-5 puncte am acordat calificativul ,, insuficientr 3 elevi - -37,5 %

- pentru 4 3 puncte am acordat calificativul ,, f.f.slab 1 elev -12, 5 %

La proba capacitati matematice rezultatele obtinute au fost urmatoarele :

-pentru 10 9 puncte am acordat calificativul ,, foarte bine un ele - 12, 5%

-pentru 8 7 puncte am acordat calificativul ,, bine un elev - 12,5 %

- pentru 6- 5 puncte am acordat calificativul ,, satisfacator 3 elevi - 37,5 %

- pentru 4-3 puncte am acordat calificativul ,, insuficient 3 elevi - 37,5 %

Probele au fost aplicate individual si au vizat :

- capacitatea de perceptie a mesajului;

-        precizia miscarilor;

-        rapiditatea;

-        numarul miscarilor, in raport cu cele minim necesare, in operatia solicitata;

-        concentrarea atentiei;

-        coordonarea oculo-manuala.

VI. CONCLUZII

Cunoastere dificultatilor pe care le intampina elevii deficienti mintal in orice forma de activitate, mai ales la inceputul activitatii formativ-informative, este de o deosebita importanta practica. Pe de o parte, pentru a ne limita pretentiile raportate la fiecare subiect, iar pe de alta parte pentru gasirea posibilitatilor de ameliorare a dificultatilor.

Fiecare deprindere instrumentala, pe care o avem ca obiectiv, presupune, asa cum spuneam, descifrarea constienta a actiunii, cu intelegerea, deci, a operatiilor acesteia si urmarirea atenta a etapelor ce urmeaza a fi executate si interiorizate.

La majoritatea elevilor deficienti mintal se constata incapacitatea de a executa miscari pe baza explicatiilor/indicatiilor verbale. Coeficientul de inteligenta care induce uniformitatea, inertia, greutatea trecerii de la o miscare la alta, precum si lipsa de rabdare, in sensul de a ajunge cat mai repede la finalul operatiei, nesocotind calitatea acesteia, datorita hiperkinetismului/imaturitatii globale, au urmari din cele mai nefavorabile, in privinta deprinderilor ce trebuie dezvoltate, consolidate.

Cunoasterea, asimilarea presupun interiorizarea diverselor scheme de activitate - a apuca, a tine, a trasa, a indoi, a taia, a seria, a clasa, a se orienta, a suprapune, a aduna , a scadea, a relationa - cu obiectele pe care trebuie sa le manipuleze.

Pentru ca intregul proces de formare a deprinderilor sa se desfasoare eficient este necesara o pregeatire prealabila a elevilor deficienti mintal, din punct de vedere fizic si psihic. Astfel, trebuie sa se tina seama de de toate verigile procesului neoropsihofiziologic al elaborarii stereotipului dinamic, realizarea unui tonus ridicat al scoartei cerebrale, care sa-l determine pe copil sa doresca sa se angajeze in sarcina.

In conditiile folosirii unor strategii didactice neadecvate, neatractive, monotone, pasive, care nu trezesc si nu mentin curiozitatea subiectilor, stimuland coeficientul atentiei, ci, dimpotriva genereaza plictiseala, indiferenta sau chiar atitudine negativa, dificultatile intampinate de elevii cu deficienta mintala in formarea deprinderilor instrumentale, nu sunt diminuate, ci dimpotriva.

Cercetarea longitudinala efectuata a demonstrat, o data in plus, ca motivatia, cu toate componentele ei in sistemul factorilor favorizanti ai formarii deprinderilor ocupa un loc central, la elevii cu deficienta mintala, iar dintre toate strategiile didactice folosite, mai ales la varsta scolara mica, jocul didactic ocupa locul central.

1. Jocul didactic - strategie si divertisment motivational

Jocul divertisment se dovedeste a fi o activitate spontana si voluntara care nu are alte scopuri decat satisfactia. Alaturi de munca si invatatura, divertismentul reprezinta al treilea aspect esential al activitatii umane. El este forma principala de activitate a copiilor, in timp ce tinerii si adultii il practica mai ales in timpul liber.

Asigura satisfacerea nevoilor si intereselor individuale, divertismentul faciliteaza in acelasi timp intrarea in viata sociala, cunoasterea realitatii si adaptarea ei la necesitatile proprii.

Jocul - divertisment cognitiv - tematic este o activitate distractiva de interpretare a unor roluri. Pentru copii, realizarea rolului asumat inseamna atingerea unui scop care produce satisfactie. Activitatile distractive de acest tip sunt deosebit de atractive la varsta prescolara.

Jocul - divertisment constructiv consta in montarea unor obiecte ( din bucati sau alte elemente) sau demontarea si remontarea lor. Activitatile distractive de constructie, duse pana la capat, ii obisnuiesc pe copii cu indeplinirea cu rabdare a temelor, pregatindu-i in felul acesta pentru munca.

Jocul - divertisment motric solicita participantilor schimbarea frecventa a locului si aplicarea regulilor obligatorii pentru acesta. El dezvolta functiile motrice ale copiilor si creeaza deprinderi de respectare a regulilor.

Jocul poate fi divertisment didactic; el conduce la rezolvarea temei si realizarea obiectivelor propuse pentru ca:

1.     jucatorul aspira la realizarea scopurilor sale;

2.     jocul se limiteaza la un numar de participanti stabilit in prealabil;




3.     regulile de joc stabilesc sfera si genul de actiune efectuate de catre jucatori;

4.     urmare a regulilor, este stabilita ordinea, succesiunea si structura in limitele carora pot fi intreprinse actiunile;

5.     jocul este limitat in timp si spatiu, iar regulile stabilesc finalitatea lui;

6.     regulile de joc suspenda temporar actiunile si regulile de comportare obisnuite, inlocuindu-le cu reguli speciale, limitate la timpul si spatiul respectiv.

2. Recomandari metodologice generale cu privire la formarea deprinderilor instrumentale

     Evidentierea concretului si a semnificatiei continutului din ceea ce se invata mai ales in fazele initiale ale instruirii ; 

     Asigurarea achizitionarii materialului nou si folosirea lui prin repetare cat mai variata ;

     Asigurarea, pentru pentru cel care invata, a unor metode de mediere verbala ;

     Educarea atentiei sa se realizeze initial prin evidentierea dimensiunilor relevante a ceea ce se prezinta si prin reducerea la minim a factorilor perturbatori ;

     Pe masura dezvoltarii graduale a capacitatii atentiei, se pot introduce treptat factori perturbatori, ca mijloc de facilitare a formarii capacitatilor complexe ale atentiei ;

     Promovarea in clasa a unei atmosfere de succes pe care sa se bazeze toate sarcinile de invatare ;

     Incorporarea in secventele instructionale a unor stimuli atractivi si a unor stimuli atractivi si a unor intariri pozitive ;

     Organizarea, secventierea si accesibilizarea cat mai riguroasa a instruirii, de la simplu la complex, de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract ;

     Utilizarea flexibila a unei varietati de metode de prezentare a materialului de invatare, ca si memorizarea acestuia ;

     pregatirea si planificarea continutului de invatare evaluarea initiala

(de preinvatare)organizarea mediului de de invatare,prezentarea propriu-zisa a continutului.

     analiza sarcinilor de invatare-este considerata ca una dintre abilitatile majore necesare unui profesor care lucreaza cu copii ce prezinta cerinte educative speciale.

Metoda se refera la impartirea, fragmentarea unei sarcini de invatare in mai multe subcomponente (pasi de predare-invatare). Dupa ce s-a facut analiza esteposibila construirea unei liste cu toate subcomponentele. Aceasta lista de sarcini poate fi utilizata apoi pentru a determina stadiul, nivelul la care se afla un copil si, in consecinta, de unde trbuie sa se inceapa instruirea. Analiza de sarcini permite o abordare foarte fina a obiectivelor operationale in proiectarea instruirii.

3. Pentru formarea si dezvoltarea, prin joc, a deprinderilor ce vizeaza comunicarea, au fost trase urmatoarele concluzii ::

     trebuie sa se lucreaza cu copilul (copiii) la nivelul corespunzator de dezvoltare a vorbirii si limbajului ;

     ii este permis copilului sa spuna ceea ce are de spus fara a-l conditiona strict sau a cere foarte insistent ;

     gesturile se traduc in cuvinte simple ;

     sa i se permita copilului sa arate( prin limbaj gestual )ceea ce vrea sa se comunice, daca nu-si poate exprima verbal ideile ;

     copilului i se da intotdeauna sentimentul ca profesorul este interesat de ceea ce el doreste sa spuna ;

     este necesar a se incearca eliminarea gesturilor care se substituie unei comenzi verbale ;

     a se avea in vedere, in permanenta, principiul accesibilitatii ;

     in activitatea cu un copil care are vorbirea limitata se utilizeaza in faza initiala obiecte care pot fi manipulate ;

     se utilizeaza stimulii naturali, experienta directa din mediul propriu de viata a fiecarui copil ;

     se tine o evidenta atenta a progreselor copilului, progrese care trebuie, de asemenea evidentiate si apreciate pozitiv.

4. Concluzii privind formarea deprinderilor de citire scriere pentru perioada preabecedara.

In studiul comparativ facut, pe parcursul celor doi ani scolari, au fost folosite, alternativ, metode bazate pe :

a). modelul ludic, care se sprijina in principal pe realitatea din imediata apropiere a copilului, pe experienta lui directa, cu urmatoarele obiective si categorii de activitati:

     trainingul auditiv;

     coordonarea audio-motrica;

     trainingul vizual;

     coordonarea vizual grafica;

     organizarea spatiala;

     organizarea temporala;

     dezvoltatrea capacitatii de simbolizare;

     abilitatea grafo-motrica;

b). modelul conceptual care se refera in principal la:

     identificarea sunetului;

     recunoasterea sunetului;

     invatarea literei de tipar;

     invatarea literei de mana;

     citirea de silabe, cuvinte, propozitii;

     citirea de propozitii si texte.

c). modelul motivational, care vizeaza :

     evaluarea continua ;

     inceperea activitatii cu ceea ce place copiilor ;

     selectarea strategiilor adecvate;

     asigurarea motivatiei prin :

     stabilirea de relatii bune (profesor-elev, elev-elevi ,etc.)

     generarea de experiente care sa promoveze succesul;

     evidentierea succesului prin diferite modalitati) ;

     evitarea contextelor deja familiare, mai ales a acelora la care au intampinat anterior greutati ;

     selectarea unor texte care prezinta semnificatie si utilitate sociala, a celor care se coreleaza cu alte sarcini de invatare,etc ;



     evitarea monotoniei, alternarea lecturii cu scrisul, cu conversatia etc.;

     realizarea lecturii interioare dar nu pentru perioade prea mari;

     antrenarea alternativa a copiilor si in sarcini de scriere, care consolideaza

deprinderile de citire ;

     dezvoltarea increderii si a nevoii de cooperare ;

     consumarea eficienta a timpului, in orele acordate citit-scrisului ;

     evitarea situatiilor in care elevul cu cerinte educative speciale trebuie sa se ,,lupteprea mult cu un cuvant lung sau dificil atat la citit cat si la scris ;

     implicarea parintilor in proiectarea,realizarea si completarea activitatilor de citit-scris.

Eficienta a fost data de imbinarea judicioasa a modelelor de mai sus, conform principiului resursa urmeaza copilul;

Lipsa elementului ludic a condus la cresterea numarului de exercitii, in vederea formarii deprinderilor propuse a fi dezvoltate, comparativ cu numarul de exercitii facute, cu acelasi scop, in aceeasi perioada de timp.

Concluzii privind formarea deprinderilor care stau la baza copierii si a dictarii au fost respectate urmatoarele cerinte metodologice:

     perceperea si conservarea semnalului auditiv ;

     analiza elementelor componente ;

     reactivarea schemelor grafice corespunzatoare semnalului sonor;

     coordonarea audio-grafica.

     Sarcina de dictare implica cunoasterea de catre elevul cu cerinte educative speciale a cuvantului scris, din punct de vedere semantic atat sonor , cat si grafic.

In comparatie cu sarcina de copiere, la dictare nu mai este posibila revenirea la actul perceptiv. Acest lucru este posibil numai prin reluarea mesajului sonor de catre cadrul didactic, lucru care se recomanda, de altminteri in toate situatiile.

Princi pii ce trebuie respectate in formarea deprinderilor de calcul.

     capacitatea de conservare a cantitatii;

     discriminarea intre cantitati, forme si marimi ;

     intelegerea corespondentei de 1 la 1 ;

     asocierea simbolurilor pentru numere ;

     capacitatea de a denumi simbolurile in ordine de la 1 la 10 ;

     capacitatea de a recunoaste numerele de la 1la 10 ;

     capacitatea de a scrie numerele de la 0 la 10;

Operatiile matematice pot fi scrise in multe feluri, este utila insa oferta constanta de asistenta a cadrului didactic, in realizarea intelegerii si memorizarii.

Acesti elevi intampina dificultati mari in invatarea rezolvarii de probleme.

Abilitatile de calcul, desi necesare, nu sunt si suficiente in rezolvarea problemelor matematice. In acest tip de sarcini scolare este extrem de important rationamentul. De aceea este necesara o gama variata de activitati, care sa vizeze :

     intelegerea termenilor si a relatiilor aritmetice ;

     identificarea cuvintelor cheie, care sa indice ce anume operatie se aplica in

rezolvarea unei anumite probleme;

     verbalizarea problemei cat mai mult posibil;

     comentarea si interpretarea solutiei/solutiilor problemei.

Repere metodologice ce trebuie avute in vedere pe parcursul desfasurarii activitatilor terapeutice, in contextul heterogenitatii colectivului de elevi.

Particularitati precum :

     vorbirea excesiva in timpul lectiilor ;

     iesirea frecventa din sarcina de lucru ;

     atentia distributiva si hipermotricitatea ;

     minciuna,

     furtul etc.

pot fi evitate sau diminuate prin :

     stabilirea unei ,,guvernari a clasei, care sa includa regulile de conduita, recompensele si sanctiunile prestabilite ;

     instituirea unei modalitati de actiune agreate de comun acord pentru situatiile de abateri compotamentale ;

     descresterea activitatilor motorii,la elevii hiperactivi;

     indentificarea unor modalitati de stopare a vorbirii excesive in clasa;

     practicarea unor jocuri care evidentiaza si intaresc conduita pozitiva in clasa;

     tendinta de inselatorie poate fi redusa daca se dau sarcini de lucru dupa masura posibilitatilor fiecarui copil;

     activitatea independenta trebuie sa fie mai mult de repetare si de

consolidare si mai putin de dobandire a unor cunostinte noi.

     asocierea elevilor care lipsesc de la scoala si vagabondeaza cu un alt elev din clasa, care are o frecventa regulata la scoala ;

     stabilirea unor premii, recompense pentru elevii cu frecventa cea mai buna;

     stingerea tentativelor de ,,argumentare continua cu profesorul prin ignorarea acestora si prin evidentierea, aprecierea conduitelor verbale dezirabile ;

     acordarea atentiei necesare motivelor pentru care anumiti elevi lipsesc de la scoala, mai ales motivelor asociate cu anumite esecuri in invatarea din clasa ;

aplicarea unor proceduri de ,,reducere pas cu pas a fricii de scoalaintrucat fobia scolara apare de regula la debutul scolaritatii, se recomanda organizarea situatiilor de apropiere treptata, graduala







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


TEST DE EVALUARE - propozitia, cuvantul, silaba, sunetul
FUNCTIILE STUDIULUI LIMBII Sl LITERATURII ROMANE
MODALITATI DE UTILIZARE A CALCULATORULUI IN PROCESUL DE PREDARE-INVATARE
PROIECT DE LECTIE Clasa: a VII-a Cultura Civica drepturile copilului
MODALITATI DE PREDARE INVATARE A OPERATIILOR DE INMULTIRE SI IMPARTIRE A NUMERELOR NATURALE
Proiect de lectie Clasa: a-VI-a - Educatie Muzicala
PROIECT DIDACTIC Clasa: a V-a Matematica - Recapitulare pentru teza: Fractii zecimale.
COMUNICATII MEDIATE DE CALCULATOR (CMC)
Consiliere scolara
PROIECT DIDACTIC Clasa : a VI -a fizica - Greutatea corpului