Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
Interventia in cazul abaterilor comportamentale grave


Interventia in cazul abaterilor comportamentale grave




Interventia in cazul abaterilor comportamentale grave

Abaterile comportamentale grave

Dupa cum am mai aratat deja, din punctul de vedere al analizei noastre, situatiile de criza educationala cu gradul cel mai mare de risc si care implica consumuri de efort si de energie semnificative sunt abaterile comportamentale grave, printre care am amintit violenta, manifestata in plan juridic sub forma delincventei.

Abaterea comportamentala grava poate fi definita ca o atitudine antisociala care poate ajunge pana la incalcarea regulilor si a legilor de drept, sanctionabila, de cele mai multe ori pe cale judiciara.

Sunt deci, incalcate si violate de catre unii elevi, legile si regulile de conduita sociala si scolara, de cele mai multe ori, in mod voluntar si constient. Faptul acesta atrage dupa sine o interventie prompta atat a factorilor educativi, dar de cele mai multe ori si a celor de ordine publica.



Dupa opinia specialistului Liviu Stoica (1997), 'Delincventa juvenila', in 'Ghidul directorului', coord. Aurora Toea & Anca Butuca, Editura Balgrad, Alba Iulia, 1997, criteriile simptomatice ale deficientelor comportamentale sunt:

Repetarea si persistenta formelor de comportament:

Agresiune fata de oameni si animale:

              intimidarea celor din jur;

              initierea frecventa a batailor si vatamarilor corporale;

              folosirea mijloacelor de vatamare ce pot crea daune integritatii corporale a colegilor (ciomag, piatra, sticla, cutit, arma de foc);

              atitudine nemiloasa/cruzime fata de animale;

              atitudine nemiloasa fata de integritatea corporala a semenilor;

              furt intr-o confruntare cu victima (jefuire, smulgerea servietei, etc.);

              fortarea unei persoane in savarsirea actului sexual;

Distrugerea proprietatii private:

              intentia deliberata de distrugere prin foc a unor bunuri, materiale apartinand altor persoane, in scopul exterminarii si a distrugerii;

              intentia deliberata de distrugere a unor bunuri materiale apartinand altor persoane (alta forma decat focul), inselatorie sau furt;

              violarea proprietatii cuiva (cladire, masina)

              folosirea frecventa a minciunii in dobandirea unor bunuri fara a-si creea vreo obligatie ('a gira' pentru cineva);

              furtul articolelor de valoare fara confruntare cu victima;

Violari / incalcari serioase de principii:

              zile petrecute prin absenteism in afara orelor de scolare (chiul);

              fuga de la domiciliu;

              fuga de la scoala;

Framantarea / Nelinistea in comportament:

              creeaza o deteriorare majora a personalitatii elevului respectiv

Daca elevul are varsta mai mica de 18 ani:

              se afla sub incidenta unor reglementari juridice speciale;

Gradul de severitate al abaterilor comportamentale anterior mentionate recomanda o atitudine rezervata a cadrului didactic, intrucat competentele acestuia in ceea ce priveste interventia sunt limitate. Este recomandabila in momentul identificarii si diagnozei unui asemenea tip de comportament, apelarea unei echipe interdisciplinare care poate solutiona, dupa gradul de severitate, problema in cauza.

Componenta echipei

Componenta unei asemenea echipe ar putea sa fie urmatoarea:

                                                                    cadrul didactic;

                                                                    unul dintre parinti (sau amandoi in situatiile in care increderea elevului in cei doi parinti este difuza, incerta;

                                                                    consilierul scolar;

                                                                    organele politienesti (dupa caz);

                                                                    organele judiciare (dupa caz);

                                                                    factori de reeducare (dupa caz).

Echipa nu va avea in componenta sa colegi de clasa fiind recomandabila o izolare si o menajare a grupului clasa in fata unei situatii cu un grad mare de risc si de subiectivitate interpretativa. Indiferent cat de buna este pregatirea manageriala a cadrului didactic, o interventie solitara a acestuia nu poate sa fie creditata cu sorti seriosi de izbanda. Numai colaborarea si demersurile de consiliere pot sa sustina un eventual parcurs actional indreptat catre succesul educational.

Elementele unitare care ocrotesc copilul si integritatea sa fizica si corporala

Inainte de final, in confomitate cu prevederile legilor si a regulamentelor scolare, elemente unitare care ocrotesc copilul si integritatea sa fizica si psihica in scoala, si in functie de care trebuiesc stabilite si organizate demersurile de interventie, sunt urmatoarele:

                                                              sa solicite tot ceea ce doresc;

                                                              sa exprime propriile opinii, stari sufletesti si emotii;





                                                              sa nu fie supusi la discriminare;

                                                              sa ia propriile hotarari si sa suporte consecintele;

                                                              sa fie optionala implicarea in problemele grupului si ale altor membri ai acestuia;

                                                              sa faca greseli si sa invete din ele;

                                                              sa primeasca exact ceea ce si cat a platit;

                                                              sa se razgandeasca;

                                                              sa aiba intimitatea sa;

                                                              sa aiba succes.

Toate aceste probleme cu continut normativ vor reprezenta repere suficient de clare pentru creionarea interventiilor educationale serioase si utile atat pentru cadrul didactic cat si pentru elev. Problema respectarii drepturilor copilului e bine sa ramana o constanta si pentru cadrul didactic in calitate de manager scolar.

"Greseala" - standarde psihopedagogice in managementul clasei de elevi

Greseala, indiferent de spatiul educational unde este detectata dar mai cu seama in spatiul clasei de elevi, este frecvent acompaniata de calificative negative si permanent asociata cu carente ale sistemului educational. Mai toti specialistii care si-au propus sa studieze aceste fenomene au ales titluri provocatoare pentru studiile lor fara a reusi sa ofere insa o solutie in eradicarea greselilor.

Greseala exista! si in loc sa ne resemnam cu gandul ca este ceva de domeniul iremediabilului ar fi mult mai nimerit sa o consideram ca un fenomen natural de invatare, de educatie. E bine sa fie depasite acceptiunile greselii ca neintelegeri ale normativitatii ori ca incapacitati de transpunere in practica ale acestora si sa ne oprim mai mult asupra continutului psihologic iar mai apoi asupra celui recuperatoriu al sau.

Conceptiile psiho-pedagogice

prezinta greseala din mai multe perspective:

                                                  conceptiile clasice aseaza greseala sub semnul maleficului, a negativului extrem, a incapacitatii totale ori partiale a individului in raport cu unele elemente psihologice: aptitudinile, exprima un nivel redus al inteligentei iar eticheta asezata in dreptul individului ar fi ' E redus e limitat e prost'. Explicatia inneista tine loc de explicatie definitiva; atitudinile: se vorbeste despre lipsurile de motivare, de concentrare, de atentie, de vointa, tanarul fiind etichetat 'poate dar nu vrea', 'nu e nimeni care sa-l incurajeze'.

                                                  conceptiile moderne cauta geneza greselii, pe de o parte in disfunctiile sistemului educational familial, scolar ori social, iar pe de alta in deficientele psihice potentiale ori functionale ale individului (spre exemplu, ar fi o nestiinta de a procesa informatia, de a o valorifica, dandu-se nastere astfel unui nou tip de greseala, eroarea functionala).

Putini sunt educatorii, care s-au gandit la starea psihologica a tanarului in momentul greselii. Reactia automata, aproape reflexa a adultului la greseala este sanctiunea, conferindu-i in aceasta maniera unei tehnici represive valente educationale. Stapanindu-ne insa in acel moment si zabovind o clipa cu gandul la situatie, e bine sa ne punem intrebarea daca sanctiunea poate fi atat de educativa, de formativa incat sa conduca la diminuarea ori chiar la eradicarea greselii. Eficienta unei interventii educative, sustin adeptii unor asemenea procedee, se resimte atunci cand efectele nu s-au mai produs intr-un interval redus de timp. Este insa de dorit sa spulberam efectele inainte de a ne fi oprit mai intens asupra cauzelor care le-au determinat? Probabilitatea de aparitie intr-un interval mai lung de timp a greselii ar fi cu mult mai mare.

Sa nu ne grabim deci in a apela automat, la mijloace punitive, coercitive, in a sanctiona o stare de fapt - greseala - pe care nici nu o cunoastem indeajuns. Au o mare frecventa cazurile in care ne sanctionam adesea pe noi insine, greseala copilului fiind o replica in miniatura a comportamentului nostru necontrolat de dinainte.

Sanctiunea noastra instantanee il inhiba pe individ, obligandu-l de multe ori sa devina irational, sa opereze cu un comportament (catalogat de noi ca fiind corect) impus, strain, pe care nu-l poate intelege si chiar accepta.

Opinam ca ar fi mai eficienta abordarea mai elastica a problemei 'greselii' fara a continua sa o mai consideram o 'pacoste' , o nenorocire, ba din contra, 'un cadou' care trebuie primit cu intelepciune pentru al darui, la randul nostru, in forma reala corecta si educativa tanarului. Nu trebuie sa evitam nici o greseala, sa le exploatam pe cele care apar si sa le convertim prin tact in instrumente de educatie profitabile.

O maniera de a depasi eroarea este aceea de a o intelege si patrunde, de a face o 'psihanaliza' a disfunctiilor observate ale acesteia. De aceea primele si cele mai mari dificultati consista in recunoasterea greselii de catre tanar, acceptarea intima a acesteia, constientizarea rationamentului ori a comportamentului eronat si, in cele din urma, adoptarea sau construirea unui raspuns 'asteptat' mai aproape de corectitudine la problema respectiva. Efortul de introspectie a rationamentului este o interventie foarte complicata, dureroasa si aproape imposibil de realizat de unul singur. Nu este de loc agreabil nici chiar pentru un tanar sa-si recunoasca si sa-si accepte propria greseala datorita afectivitatii care impregneaza foarte mult aceste procese. E evident ca pentru un tanar e mult mai simplu sa admita eroarea si sa abandoneze ideea ori comportamentul gresit, decat la un adult.

Eroarea este inconstient asteptata, solicitata, dar nu pentru a construi prin intermediul acesteia ci pentru a 'demola'.

Fara a cadea in capcana unui cult al erorii, fara a incuraja falsul si mediocritatea relevate adeseori prin greseala, consideram potrivita schimbarea de optica asupra acestui subiect. Asa cum contemporaneitatea ne obliga sa convietuim cu foarte multe alte elemente psihologice incomparabil mai nocive (stresul), de ce nu ar fi mai convenabila apropierea de greseala, acceptarea acesteia si exploatarea ei in favoarea noastra. Aidoma unui material radioactiv, in conditii de grija si pricepere, greseala poate deveni energizanta, motivanta, educativa deci, revelatoare si iluminatoare

Sa fim mai indulgenti deci cu asemenea 'cadouri' formative, sa le potentam fortele educative refuzand argumentul vetust al traditiei scolare. Spiritul pedagogic modern ne obliga sa intelegem si sa tratam nu numai diferentiat si situational greseala, ci si cu o atitudine schimbata: intransigenta dar deschisa, motivanta si cooperanta. Temeiurile care fundamenteaza decizia unei interventii corective in cazul erorii trebuie sa fie deci cele psiho-pedagogice.


Teme propuse pentru referate:

(alegeti o tema din cele prezentate mai jos si realizati un referat de min. 3 si max. 6 pagini)

1.      Caracterizati elementele definitorii ale managementului clasei de elevi

2.      Particularizati principalele roluri / comportamente la clasa ale cadrului didactic asa cum intervin ele in activitatea dumneavoastra curenta.

3.      Analizati propriul comportament didactic, identificand dupa frecventa rolurile / comportamentele utilizate in relatia cu clasa




4.      Comentati: 'Interactiunile sociale conditioneaza dezvoltarea intelectuala a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative ale scolii si rezultatele sale: relatiile elevului cu profesorul si colegii influenteaza foarte mult evolutia atitudinilor, a conduitelor si a cunostintelor invatate' (Wittmer,J.,'Pour une revolution pedagogique',Paris,PUF, 1978)

5.      Caracterizati dimensiunile managementului clasei de elevi si evidentiati principalele lor elemente definitorii

6.      In cazul unor sarcini de invatare complexe (multiple) cum ati organiza ergonomia spatiului de instruire; oferiti doua variante concrete (sarcinile multiple vizeaza proiectarea de tip integrat; in acest sens puteti opta pentru obiecte de invatamant diferite)

7.      Identificati trei dintre cele mai importante consecinte practice ale respectarii principiului vizibilitatii in ergonomia spatiului de instruire (aplicati concluziile pentru cateva cazuri specifice de copii cu cerinte educative speciale - deficienta de auz, de vaz, motorie)

8.      Care sunt implicatiile diagnosticarii capacitatilor de invatare ale elevilor asupra deciziilor educationale curente (puteti exemplifica cu o decizie luata in timpul unei activitati matematice - spre exemplu)

9.      Conturati caracteristicile grupului clasa pe care d-voastra il conduceti

10.  Proiectati o activitate instructionala pornind de la criteriile de organizare ale grupului de elevi (utilizati pentru proiectarea didactica algoritmul pe care dumneavoastra il considerati cel mai potrivit: matrice, schita de lectie, descriere)

11.  Enumerati trei consecinte, pozitive sau negative, ale normelor implicite la nivelul clasei de elevi

12.  Identificati patru avantaje si patru limite ale pedepsei in raport cu particularitatile clasei la care lucrati

13.  Enumerati trei tehnici de interventie si adaptati-le unei situatii educationale concrete (exemplificati cu o disciplina din domeniul educatiei artisitice, plastice, muzicale)

14.  Comentati conceptul de inovare pornind de la citatul "schimbare in domeniul structurilor si practicilor invatamantului care are drept scop ameliorarea sistemului'

15.  Enumerati principalele repere practic-aplicative ale managementului clasei de elevi, ca domeniu aplicativ al stiintelor educatiei (identificati cinci dintre acestea)

16.  Stabiliti specificitatea abordarii practic-manageriale ale celor doua componente ale procesului de invatamant: instruirea si disciplina si dati doua exemple concrete

17.  Alegeti trei dintre urmatoarele dimensiuni manageriale: organizare, control, evaluare, decizie, interventie, disciplina, gestionarea situatiilor de criza educationala si caracterizati relatia acestora cu trei situatii concrete din clasa de elevi;

18.  Listati principalele modalitati de coordonare a recapitularii diverselor continuturi ale instruirii

19.  Identificati doua din principalele riscuri ale eliminarii elevilor din sala de clasa si exemplificati potentialele consecinte

20.  Stabiliti specificitatea demersului de influenta educationala la nivelul clasei de elevi prin redactarea unui enunt de cate 20 de cuvinte fiecare

21.  Definiti trei dintre conceptele specifice temei: relatie, interactiune, interventie, influenta educationala (folositi propriile d-voastra expresii si cuvinte)

22.  Care sunt principalele incidente practice ale spatiului personal si ale teritorialitatii in clasa de elevi (mentionati trei dintre acestea)

23.  Clasificati relatiile interpersonale, punand accent pe aportul influentei educationale in sensul actiunii reciproce a partenerilor educationali

24.  Care este structura situatiilor de criza educationala in clasa de elevi - prezentati intr-o maniera descriptiva reperele definitorii ale crizelor educationale (incercati sa le particularizati la nivelul clasei d-voastra de elevi);

25.  Identificati trei situatii de criza educationala si clasificati-le in functie de specificitatea acestora;

26.  Imaginati o situatie de criza educationala cu incidenta asupra disciplinei la nivelul clasei de elevi si determinati ulterior 2 variante alternative pentru solutionarea acestora;

27.  Enumerati doua avantaje si doua limite ale principalelor decizii de interventie in situatiile de criza educationala descrise anterior la punctul 3;

28.  Argumentati, folosind cate doua idei suport, atitudinea dumneavoastra, pozitiva sau negativa, in raport cu conceptiile moderne si cu conceptiile clasice asupra greselilor educationale

Bibliografie orientativa:

1.      Barzea, Cezar, "Arta si stiinta educatiei", E.D.P., Bucuresti, 1995

2.      Carducci,J.Dewey, Carducci,B.,Judith, 'The Caring Classroom', Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989.

3.      Cerghit, Ioan, (coordonator), "Perfectionarea lectiei in scoala moderna', EDP, Bucuresti, 1988

4.      Chanel, Emile, L Ecole mal aimee', L Imprimerie Floch, Mayenne, 1983

5.      Collier, Gerald, "The management of peer - Group Learning', Society For Research Into Higher Education, Surrey, 1983.



6.      Cretu, Carmen, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iasi, 1997.

7.      Cucos, Constantin, Educatia religioasa, Polirom, Iasi, 1999.

8.      Duric, Ladislav, "Elements de psychologie de l education', UNESCO, Paris, 1991.

9.      Faure, Piere, 'Une enseignement personnalise et communautaire', Casterman, Tournai, 1989

10.  Fraser, J.Barry, "Classroom Environment", Croom Helm Ltd, New Hamshire, 1986.

11.  Freeman, Joane, 'Pour une education de base de qualite', UNESCO, Paris, 1993.

12.  Good, L.Thomas, Brophy, E.Jere, 'Looking in Classrooms', Harper & Row Publishers, New York, 1983.

13.  Heiland, Helmut, 'Schul praktische Studien', Klinkhardt, Regensburg, 1993.

14.  Ionescu, Miron, Chis Vasile, 'Strategii de predare si invatare', Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1992.

15.  Iucu, Romita, "Managementul si gestiunea clasei de elevi", Editura Polirom, Iasi, 2001

16.  Jinga, Ioan, "Conducerea invatamantului", E.D.P., Bucuresti, 1993

17.  Jackson, W.Philip, "Life in classrooms', Holt, Rinehart & Winston, New York, 1988.

18.  Kessel, W., "Probleme der Lehrer-Schuler-Beziehungen. Psycho-sociologische Beitrage', Koulten, Berlin, 1995.

19.  Krappmann, L., "Interaktion und Lernen. Identitat und Interaktion', Simmonson, Dusseldorf, 1994.

20.  Laing, R.D., "Interpersonnelle Wahrnehmung', Frankfurt, 1994.

21.  Leroy, Gilbert, 'Dialogul in educatie', E.D.P., Bucuresti, 1974.

22.  Miroiu, Adrian (coordonator), Pasti, Vladimir, Codita, Cornel, Ivan, Gabriel, Miroiu, Mihaela, "Invatamantul romanesc azi", Polirom, Iasi, 1998.

23.  Monteil, Jean, Marc, "Educatie si formare - perspective psihosociale", Polirom, Iasi, 1997.

24.  Moscovici, Serge, "Psihologia sociala sau masina de fabricat zei", Polirom, Iasi, 1997.

25.  Nash, Roy, 'Classrooms observed', Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983.

26.  Nicola, Ioan, 'Microsociologia colectivului de elevi', E.D.P., Bucuresti, 1974.

27.  Neacsu, Ioan, Instruire si invatare, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990.

28.  Neculau, Adrian, 'Grupurile de adolescenti', EDP, Bucuresti, 1977.

29.  Neculau, Adrian, (coordonator), "Psihologia campului social - Reprezentarile sociale", Polirom, Iasi, 1997

30.  Paun, Emil, "Scoala - abordare sociopedagogica", Polirom, Iasi, 1999.

31.  Poenaru, Romeo, 'Deontologie Generala', Erasmus, Bucuresti, 1992.

32.  Popeanga, Vasile, 'Clasa de elevi - subiect si obiect al actului educativ', Ed.Facla, Timisoara, 1973.

33.  Popescu, V.Vasile, 'Stiinta conducerii invatamantului', EDP, Bucuresti, 1973.

34.  Preda, Vasile, 'Profilaxia delincventei si reintegrarea sociala', Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.

35.  Priesemann, G., 'Kommunikation als padagogisches Problem', Heinheim, Dusseldorf, 1993.

36.  Saville - Troike, Mouriel, 'The Ethographie of Communication', Basil Blackwell Ldt., Oxford, 1992.

37.  Stan, Emil, "Managementul clasei de elevi", Editura TEORA, Bucuresti, 2003.

38.  Stanciulescu, Elisabeta, "Teorii sociologice ale educatiei", Polirom, Iasi, 1996.

39.  Ullich, Dieter, 'Padagogische interaktion', Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995.

40.  Ulrich, Catalina, "Managementul clasei de elevi - invatarea prin cooperare", Editura Corint, Bucuresti, 2000.

41.  Vlasceanu, Mihaela, 'Psihosociologia educatiei si invatamantului', Editura Paideia, Bucuresti, 1993.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


PROIECT DE LECTIE LA DIRIGENTIE - Planificarea carierei
Sistemul de invatamint din Republica Moldova
PROIECT DE LECTIE Clasa: a V-a sport Alergare de viteza-startul din picioare, dezv vitezei de reactie
PROIECT DE LECTIE Clasa: a VI a sport - Indemanare : -coordonarea actiunilor corpului in spatiu si timp
RAPORT DE CERCETARE GRANT AT 2004: MODELE DE EDUCATIE NONFORMALA PRIN PRACTICARA EXERCITIILOR FIZICE DESTINATE COPIILOR DEFAVORIZATI SOCIAL IN VEDEREA
PROIECT DIDACTIC LIMBA ROMANA CLASA a VI-a - NOTIUNI DE SINTAXA
FISA DE LUCRU ROMANA
PROIECT DIDACTIC CLASA:A-IX-A Tehnologie generala mecanica - Masurarea dimensiunilor exterioare cu sublerul si micrometrul
PORTOFOLIUL DIDACTIC alternativa viabila la metodele traditionale de evaluare
PROIECT DE LECTIE MATEMATICA CLASA: A II A - ADUNAREA SI SCADEREA NUMERELOR 0-1000, CU TRECERE PESTE ORDINUL UNITATII