Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI


DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI




DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

1.      Dimensiunea operationala

2.      Dimensiunea inovatoare

5. Dimensiunea operationala



Succesul in intreprinderile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea simpla la normele clasei ci si printr-o raportare a acestora la normele scolare in general. Abordarea anterioara a acestui subiect este importanta deoarece contribuie la constientizarea echilibrului dintre cele doua categorii de norme, cele explicite si cele implicite.

Ultima categorie normativa, normele implicite, pare sa polarizeze atentia specialistilor. Ele au fost de foarte multe ori acceptate ca expresii ale unui ethos implicit, exprimat intr-un sistem de ritualuri, de ceremonii, de povestioare, care exprima starea de spirit a membrilor grupului respectiv. Ele fac totodata serviciul de carte de vizita, de reprezentare a clasei la nivel de informatie si de comunicare. Constituirea culturii normative implicite este legata dupa cum am mai spus si de perceptia membrilor grupului fata de normele scolare explicite mentionate in regulamentele scolare.

Constatari investigationale interesante convertesc problematica teoretica a dimensiunii normative intr-o dimensiune operationala, practica. Exemplul elocvent il reprezinta pozitia divergenta a culturii profesorale fata de cultura elevilor. Acestia din urma dezvolta in plan operational o serie de strategii de rezistenta, 'de supravietuire' in clasa, cele mai importante fiind axate pe o idee valoroasa a sociologiei educatiei:

*** Comentati urmatoarea afirmtie: 'Nu te nasti elev ci devii elev'.

In general, intr-o relatie educationala exista o tentatie a cadrului didactic de a observa anumite transgresari normative, care vor putea reconsidera total raspunsul elevilor fata de anumite interventii sau atitudini ale cadrelor didactice. Ceea de se poate spune despre norme si reguli in general este faptul ca au functii majore cum ar fi:

-         reglarea comportamentului de atenuare a potentialelor surse de conflict;

-         sustinerea unui schimb de recompense care motiveaza partile contractante ale normei sa ramana intr-o relatie, intr-o legatura (vezi Laing, 1994).

In ceea ce priveste contrastul de tip valoric intre cultura profesorilor si cultura elevilor se poate observa ca la nivelul elevilor cultura implicita dezvolta o serie de strategii de supravietuire, care cuprind o multitudine de elemente de identificare, de descoperire si de angajare cu ajutorul unor competente sociale, in adaptarea la exigentele normativitatii explicite.

De foarte multe ori capacitatea de reusita scolara a elevilor (la nivel de solicitari formale) poate fi influentata de puterea elevilor de a detecta si patrunde 'logica ascunsa' a procesului instructiv educativ.

Problema pusa in atentia cadrului didactic nu este aceea de a exclude cultura elevilor, spune Geulen (1994), ci de a integra elementele culturii lor normative implicite in procesul de favorizare si consolidare a culturii normative explicite. Neexploatarea corecta a variabilelor foarte complexe, anterior mentionate poate conduce la structurarea duala a culturii implicite a elevilor in raport cu scoala si indirect si cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994):

proscoala sistem de valori care nu este in dezacord cu valorile fundamentale ale scolii;

antiscoala sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestarile comportamentale in cazuri ca cele mentionate sunt dependente de originea sociala a elevului si de sexul acestora

In solutionarea complicatei probleme anterior mentionate, cultura implicita antiscoala, fenomen atat de des intalnit in institutiile scolare contemporane si in salile de clasa, competentele manageriale ale cadrului didactic sunt primordiale. Asertiunii anterioare ii corespunde ca suport de tip rezolutiv si constatarea ca fenomene si manifestari de tip antiscoala, neidentificate si nediagnosticate la timp pot degenera frecvent in situatii de criza educationala.

*** Enumerati trei tipuri de valori antiscoala cu care va confruntati frecvent in clasa dumneavoastra.

Proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic

Instrumentarul traditional de interventie recomanda in asemenea cazuri focalizarea pe varierea eficienta a raportului recompensa / sanctiune, ca forme motivationale posesoare de resurse educationale nelimitate. Cateva constatari teoretice cu privire la aceste metode atat de controversate sunt sintetizate de Oury in lucrarea 'Spre o pedagogie institutionala'.

*** Comentati urmatoarea afirmatie: 'Clasa nu se va putea lipsi de sanctiuni si de pedepse'.

Pedeapsa

In ceea ce priveste pedeapsa au fost date doua definitii de lucru pentru aceasta: o notiune morala conexata ideii de constiinta, de vina si de ispasire, precum si, forma si mijloc de dirijare, un fel de stimul cu trei conotatii valorice: dezavantaj (ca ispasire), mijloc de dirijare actionand pe baza neplacerii (pedeapsa ca norma) si experienta neplacuta (pedeapsa naturala). Introducerea pedepsei din punct de vedere pedagogic este utila intrucat distantarea fata de norma explicita solicita o anumita atitudine din partea cadrului didactic. In maiestria cu care acesta face apel la aceasta metoda, cadrul didactic trebuie sa tina cont de cateva constatari de ordin psihopedagogic: pedeapsa aplicata de un profesor care in mod obisnuit impune o anumita distanta socio-afectiva intre el si elevi, va inregistra efecte minore, posibil negative; nu acelasi lucru se va observa in urma aplicarii pedepsei de catre un profesor cald, implicat si atasat din punct de vedere socioafectiv, metoda care se poate finaliza cu efecte pozitive imediate dar si cu o constanta corectiva benefica pentru o perioada mai lunga de timp.





Apelul la aceasta strategie interventionista se poate face numai in cazul in care subiectul are o anumita maturitate psihoafectiva si cand a dobandit constiinta de sine. Aplicata in conditii de imaturitate psiho-afectiva, pedeapsa nu provoaca decat teama, intimidare, anxietate si suferinta, efecte nedorite atat pe termen scurt cat si prin efectele lor malefice, pe termen lung. Cu valente multiple dar polare la utilizare, pedeapsa inregistreaza in urma utilizarii sale, efecte vizibile atat in plan afectiv cat si in plan cognitiv, cu consecinte dependente de maturizarea morala a copilului.

Investigatiile moderne ofera spre selectie cadrelor didactice o serie de strategii de interventie dintre care cele mai reprezentative sunt (vezi Kessel, 1995): strategia de dominare, negocierea, fraternizarea, strategia bazata pe ritual si rutina, terapia ocupationala si strategia de sustinere morala.

Strategia de dominare

se regaseste in spatiul de descriere alocat anterior pedepsei si pe care o vizeaza in plan practic. Sustinerea teoretica se face prin structuri relationale asimetrice si comportamente profesorale de prestigiu si de autoritate

Negocierea

'ca forma de intalnire dintre doua parti. Noi si Ceilalti - Scott, Bill, 'Arta negocierii', Bucuresti, Editura Tehnica, 1996 -, in scopul realizarii unei intelegeri. Pentru managementul clasei negocierea din perspectiva elevilor imbraca doua forme: explicita (consensual, deschisa) si implicita (ascunsa, cu elevi care vor incerca sa exploreze limitele de toleranta ale culturii normative explicite, determinandu-l pe profesor sa accepte anumite lucruri care depasesc normalitatea explicita clasei);

Fraternizarea

are in vedere neputinta de dominare a cadrului didactic, convertita intr-o forma de 'alint pedagogic'; observandu-si neputinta de interventie cadrul didactic se aliaza cu elevii, dand nastere unui univers interactional foarte ciudat;

Strategia bazata pe ritual si rutina

creeaza asa-numitul 'profesor predictibil, care-si fundamenteaza interventiile pe standardizare si uniformizare;

Terapia ocupationala

sporeste dinamica clasei cu precadere la nivel fizic, cultivand miscarea ca forma suprema de tratament si interventie in situatii de abatere liniare dar si grave;

Strategia de sustinere morala

pune pe prim plan functia moralizatoare a discutiei directe asociind reusita scolara a elevului cu reusita sa sociala.

Toate cele sase tehnici anterior mentionate au cadre operationale specifice in functie de caracteristicile situatiei de interventie (situatii de criza normativa). Solutionarea problemelor de conflict normativ poate fi, dupa parerea noastra, realizata cu un grad mare de eficienta prin negociere, metoda prezentata in cel de-al saselea capitol al lucrarii de fata.

*** Adaptati cele sase tehnici anterior mentionate unei situatii educationale concrete cu care v-ati confruntat in interactiunile cu clasa d-voastra.

Conformare si complianta comportamentala in clasa

Definitie:

Actiunea de influenta educationala desfasurata de cadrul didactic in scopul respectarii normelor explicite de catre elevi se soldeaza de cele mai multe ori cu fenomene de conformare acceptata (la singular) ca schimbare a comportamentului unei persoane in sensul aderarii la anumite seturi normative si standarde larg acceptate la nivel de grup. (Chelcea, S., 'Psihologie sociala', note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1993).

Conformarea

Este si o preluare a atitudinilor, valorilor, credintelor (variabile de tip cultura normativa) caracteristice unui grup. Complianta (dupa acelasi autor) reprezinta conotatia negativa a primului termen, sinonim indepartat al obedientei si poate fi definit ca modalitate de raspuns pozitiv a anumitor persoane la anumite solicitari, rugaminti, indemnuri, ordine din partea autoritatilor.




Influenta sociala

Kalman (1961) prezinta stadiile influentei sociale (pe care o confunda in mod intentionat cu autoritatea normativa a grupului) ca fiind:

a. complianta: preluarea unui comportament in scopul obtinerii unei reactii favorabile din partea autoritatii;

b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii prin relatia cu cel de la care preia comportamentul;

c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate in consonanta cu sistemul axiologic personal.

Conformarea

nici la nivelul elevilor dintr-o clasa nu este simplu comportament de imitare, persoana care se va conforma va trebui sa adopte o strategie de integrare, demonstrand relatiile profunde dintre propria personalitate si valorile solicitate spre identificare. Cadrul didactic, numai in masura in care detine aceste informatii de psihologie sociala va putea interveni in situatii care pot degenera din conformare inobedienta. Ar trebui respinse doar atitudinile de conformare care nu dezvolta o gandire comparativa si critica. Grupul clasa, si chiar si cadrul didactic, tind sa-i valorizeze pozitiv pe aceia care se supun foarte usor normelor explicite dar este bine sa-i aprecieze si pe dizidenti pentru gandirea critica si curajul de care dau dovada. Fara conformare viata de grup si implicit, viata scolara in clasa ar fi imposibila. Ea asigura functionarea eficienta si coeziva a grupurilor sociale.

6. Dimensiunea inovatoare

Jean Thomas lanseaza conceptul educatie in schimbare si defineste inovatia ca : 'Acea schimbare in domeniul structurilor si practicilor invatamantului care are drept scop ameliorarea sistemului'.

Din perspectiva managementului clasei de elevi, dimensiunea inovatoare reprezinta o conditie esentiala a optimizarii interactiunilor si a microdeciziilor educationale in universul grupului. Independenta atitudinala si de interventie a cadrului didactic in situatii de criza este dependenta de capacitatile inovatoare ale acestuia. Inovarea in planul relational al clasei de elevi nu este numai rezultatul presiunii fortelor sociale inovatoare ci si presiunile elevilor care actioneaza din interior.

In ceea ce priveste deciziile inovatoare este de mentionat necesitatea pastrarii si a identificarii unor spatii pentru eventuale decizii secundare, suplimentare, in decursul fazei de interventie si de executie (spre exemplu in cazul unei interventii corectionale, pedeapsa, reactia elevului la momentul respectiv poate determina o schimbare atitudinala a cadrului didactic). Decizia in acest caz devine un purtator inovatie prin:

- fundamentarea sa informationala;

- coeficientul de noutate realizat;

Schimbarea

Ca trasatura ineluctabila a demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set de corective aduse mereu actiunii educationale. Practica scolara nu poate fi privita la infinit ca un factor pasiv, datoria acesteia fiind de a reactiona cu receptivitate maxima la intreprinderi inovatoare.

Sansele introducerii inovatiilor la nivelul managementului clasei sunt mai ridicate, deoarece factorii de rezistenta structural-functionala la schimbare, in exemplul particular evocat, sunt mult diminuati. Agentul schimbarii, urmand modelul de analiza a lui Huberman, este insusii cadrul didactic. El nu constituie pentru demersurile inovatoare o amenintare, cu atat mai mult cu cat eventualele reprosuri externe (exogene) care i s-ar putea aduce cadrului didactic, ar face apel la traditionalism si nu ar fi intemeiate.

Inovatia la acest nivel al managementului clasei, porneste de la:

        cunoasterea practicii educationale intr-un moment 't' al activitatii;

        cunoasterea tendintelor si a traditiilor activitatilor educationale vizate;

        cunoasterea orizonturilor de asteptare ale elevilor;







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


Situatiile de criza educationala in clasa de elevi
PROIECT DIDACTIC CLASA A II-A, CLASA A IV-A Limba si literatura romana "Bine e la noi acasa" de Emilia Caldararu, Substantivul
Sistemul national de formare profesionala initiala in Republica Moldova
Schita unui proiect de cercetare pedagogica
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURICULARA CLASA a-IV-a ROMANA - MEDALION LITERAR ,,MIHAI EMINESCU,,
EDUCATIE LA DISTANTA (e-LEARNING)
Plan de lectie Clasa: a X a Informatica - Folosirea comenzilor de procesare a string-urilor
ABORDARILE GENERALE ALE CONSILIERII
DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI
PROIECT DIDACTIC chimie CLASA: a VII-a - VALENTA ELEMENTELOR