Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
COMUNICAREA si ABILITATILE SOCIALE


COMUNICAREA si ABILITATILE SOCIALE


COMUNICAREA si ABILITATILE SOCIALE

Definitii. Comunicarea ca proces.

Comunicarea umana este procesul prin care emitem opinii, valori, norme, perceptii catre un receptor.

               Comunicarea este un proces prin care un individ transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi.



               Comunicarea reprezinta procesul prin care un Emitator transmite un mesaj sub forma unui Cod prin intermediul unui Canal catre un Receptor.

               Comunicarea reprezinta un ansamblu de principii si norme care traverseaza planul gandirii si cel comportamental.

Mesajul elaborat de o Sursa este codificat de un emitator sub forma unor semnale care parcurg un Canal, pe traseul caruia poate sa sufere distorsionari ca urmare a interventiei unei surse de zgomot, dupa care parvin la Receptor care le decodifica si il incredinteaza destinatarului.

Procesul comunicarii

Prin procesul de comunicare incercam sa convingem, sa explicam, sa influentam, sa educam, sa informam sau sa indeplinim orice alt obiectiv.

Scopurile principale ale procesului de comunicare:

Sa fim receptati

Sa fim intelesi

Sa fim acceptati

Sa provocam o reactie

Cand nici unul dintre aceste obiective nu este atins inseamna ca procesul de comunicare nu s-a realizat. Acest lucru se poate intampla din cauza mai multor factori care apar in proces.

Unul din factori il reprezinta intelesul cuvintelor. Individualitatea noastra este principala bariera in calea unei bune comunicari. In cursul procesului de invatare a limbii materne, am atribuit acelasi inteles cuvintelor, insa singura legatura dintre un cuvant si lucrul sau obiectul pe care il reprezinta, este asocierea pe care un grup de oameni a decis sa o faca.

Contextul sau situatia reprezinta un alt factor care influenteaza comunicarea. O persoana poate atribui intelesuri diferite acelorasi cuvinte la momente si in contexte diferite. Esential este sa adaptam sensul cuvintelor fiecarei situatii si sa stapanim bine aceste sensuri pentru a nu crea confuzii.

Barierele in calea comunicarii le constituie diferenta de perceptie, concluziile grabite, stereotipiile, lipsa de cunoastere, lipsa de interes, dificultatile de exprimare, emotiile si personalitatea.

Diferentele de perceptie reprezinta modul in care noi privim lumea. Acest mod este influentat de experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de diferite varste, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile in mod diferit.

Concluziile grabite intervin in situatiile in care vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitand sa recunoastem realitatea.

Stereotipiile reprezinta situatiile in care tratam diferite persoane ca si cand ar fi una singura (ex: Daca am cunoscut un miner, i-am cunoscut pe toti).

Lipsa de cunoastere - vom intampina intotdeauna dificultati in a comunica cu cineva eficient atunci cand respectivul are o educatie diferita de a noastra sau ale carui cunostinte in legatura cu un anumit subiect de discutie sunt mult mai reduse.

Lipsa de interes - una din cele mai mari bariere in calea comunicarii este lipsa de interes a interlocutorului fata de mesajul emis. In astfel de situatii, se actioneaza cu abilitate pentru a directiona mesajul astfel incat sa corespunda intereselor celui ce primeste mesajul.

Dificultatile de exprimare apar atunci cand emitatorul are probleme in a gasi cuvintele potrivite pentru a-si exprima ideile. Lipsa de incredere, vocabularul sarac, emotiile pot duce la devierea sensului mesajului.

Personalitatile celor doi factori, Emitatorul si Receptorul, care intervin in procesul comunicarii joaca un rol extrem de important. Trebuie sa ne adaptam propria persoana, sa ne controlam temperamentul si limbajul in functie de personalitatea si de starea de spirit a interlocutorului, asa incat mesajul sa fie receptat in forma pe care noi am dorit sa o transmitem.

Consecintele manifestarii acestor bariere in comunicare:

- aparitia conflictului;

- diminuarea stimei de sine a interlocutorului;

- aparitia resentimentelor, a dificultatilor de relationare;

- adoptarea atitudinilor defensive, retractile/ agresive;

- inhiba capacitatile rezolutive ale individului, scade implicarea in activitate.

Conflictul

- Este o parte fireasca, inevitabila a procesului de comunicare;

- Presupune prezenta concomitenta a intereselor/nevoilor/valorilor diferite, contradictorii , impiedicand comunicarea adecvata intre persoanele aflate in situatia respectiva;

- Constituie o oportunitate in autocunoastere si dezvoltare personala, in masura in care persoanele implicate in conflict accepta sa-si recunoasca vulnerabilitatea, sa-si asume raspunderea si consecintele actiunilor personale, precum si propria contributie la aparitia problemei.

Obstacole in calea rezolvarii conflictului

- Tendinta naturala de a explica mai intai care este punctul nostru de vedere;

- Ineficienta noastra ca ascultatori;

- Teama de a pierde stima, aprecierea celorlalti daca am recunoaste ca am facut ceva gresit;

- Presupozitia ca noi vom pierde iar celalalt va castiga.

Comunicarea de grup



Este influentata de caracteristici ale dinamicii de grup:

- coeziunea grupului,

- fenomenul conducerii (leadership),

- influenta sociala.

Coeziunea grupului:

       se defineste ca dorinta membrilor grupului de a fi impreuna, de a desfasura activitati impreuna;

       se refera la unitatea membrilor grupului, la atmosfera pozitiva existenta sau nu in grup;

       Intre coeziune si comunicare este o relatie direct proportionala si de influenta reciproca;

Factorii care cresc coeziunea grupului pot fi:

- Interni:

- sistemul de norme ( nevoia de reguli clare, lipsite de ambiguitate),

- marimea grupului ( cand grupul este mai mic interactiunile si comunicarea sunt mai frecvente),

- similaritatea intre membrii grupului ( interesele, preocuparile, scopurile comune cresc coeziunea)

- Externi :

-sistemul de recompense pentru performanta grupului (sa vizeze grupul in ansamblul sau, pentru a spori coeziunea, altfel notele date individual vor interfera cu coeziunea grupului) (vezi Exemplul nr 1),

- amenintarile pe care le primeste grupul cresc coeziunea (vezi Exemplul nr 2)

 

Exemplul nr 1

In scoala se incurajeaza munca in grup dar notele se dau individual; in consecinta scade motivatia si implicarea in sarcina de grup, responsabilitatea disipandu-se in cadrul grupului; fiecare este centrat pe reliefarea propriei contributii la sarcina, indiferent de rezultatul final. O modalitate de interventie este acordarea unei note pentru tot grupul.

 

Exemplul nr2

Profesorul este perceput ca o amenintare pentru grupul de elevi, in special daca apare o problema, se incalca o norma formala; elevii se coalizeaza si considera automat ca profesorul este de partea "cealalta" a baricadei. In astfel de momente trebuie subliniat scopul comun pe care il impartasesc toti, similaritatea dintre ei, stimulandu-se cooperarea profesor-elevi

 

Fenomenul conducerii (leadership)

Liderul- in sens larg- este orice persoana care indeplineste oficial sau isi asuma spontan (lider formal/informal) functii de conducere.

- Liderul grupului este centralizatorul comunicarilor de grup (lui ii sunt adresate cele mai multe mesaje si el este cel care transmite mesajele cu impactul cel mai mare)

Caracteristici de personalitate ale liderului:

- autoeficacitate perceputa,

- locus de control intern ( se considerea responsabil pentru ceea ce i se intampla, nu crede ca se afla "la mana destinului"),

- dominanta, empatie, sensibilitate la nevoile celorlalti,

- nonconformismul social, inteligenta, creativitate, perspicacitate

Influenta sociala

- Reprezinta modul in care o persoana isi modifica comportamentul, opiniile, in prezenta reala sau perceputa a celorlalti.

Exista trei dimensiuni bipolare ale influentei sociale:

- conformism/independenta sociala;

- complianta/ asertivitate;

- obedienta sau supunere / sfidare;

Principii pentru comunicarea eficienta in grup, la scoala

- Criterii dinainte stabilite pentru formarea grupurilor ( sa fie diversificate dar echivalente ca abilitati scolare sau ca tip de persoana, sau sa existe niveluri diferite, cu sarcini specifice);

- Continuitatea interactiunilor de grup ( in situatii si sarcini diferite, pentru a forma retele de comunicarea);

- Interdependenta membrilor grupului (stimularea colaborarii astfel incat realizarea rolului fiecaruia sa depinda de realizarea sarcinilor altor membrii ai grupului);

- Asumarea responsabilitatii personale pentru activitatea proprie.

- Atentie acordata formarii de abilitati sociale ( abilitati de comunicare, relationare);

- Profesorul este un facilitator al interactiunii, va oferi sugestii, nu solutii.




Tipuri de comunicare sociala

In functie de numarul participantilor si tipul de relatie dintre ei, exista cinci tipuri de comunicare:

Comunicarea intrapersonala, in care Emitatorul si Receptorul sunt aceeasi persoana. Desi nu presupune existenta unor comunicatori distincti, dialogul interior pe care il purtam cu noi insine reprezinta un autentic proces de comunicare, in care isi afla locul chiar si falsificarea informatiei in vederea inducerii in eroare a interlocutorului (ne referim la situatia, destul de frecventa, a oamenilor care se mint sau amagesc ei insisi).

Comunicarea interpersonala diadica presupune strict doi participanti si prezinta calitatea de a influenta opiniile, atitudinile sau credintele oamenilor.

Comunicarea de grup este o alta ipostaza a comunicarii interpersonale ce presupune insa mai mult de doi participanti. Limita superioara variaza de la caz la caz, dar, in general, sunt considerate tipice pentru aceasta forma de comunicare grupurile ,,mici", cu cel mult 10-15 participanti (ex: brainstorming).

Comunicarea publica implica prezenta unui Emitator unic si a unei multitudini de Receptori (este cazul prelegerilor, discursurilor).

Comunicarea de masa presupune prezenta obligatorie a gate-keeper-ului. El se prezinta ca un producator institutionalizat de mesaje adresate unor destinatari necunoscuti. Acest tip de comunicare se caracterizeaza printr-o slaba prezenta a feed-back-ului. Mesajele imbraca cele mai variate forme (carte, presa scrisa, transmisii radio sau TV).

I. Comunicarea verbala. Oralitatea.

Usurinta de exprimare depinde de:

a) caracteristicile personalitatii dvs.

b) calitatile vocale - enuntarea si pronuntarea

c) caracteristici ale personalitatii celor cu care veniti in contact.

Trasaturile comunicarii verbale eficiente

Claritate. Presupune capacitatea de exprimare clara a ideilor. Exprimarea trebuie sa fie simpla, iar materialul sa fie astfel organizat incat sa poata fi usor de urmarit. Nu trebuie sa incercati sa impresionati auditoriul folosind cuvinte lungi si complicate.

Acuratete. Trebuie sa va asigurati ca expresiile si cuvintele pe care le folositi exprima exact ceea ce doriti sa spuneti. Veti avea deci nevoie de un vocabular suficient de bogat pentru a putea alege cuvintele cu inteles precis in vederea atingerii scopului propus. Faptele la care va referiti trebuie sa fie corecte.

Empatie. Incercati intotdeauna sa fiti curtenitori si prietenosi. Oricat de suparati ati fi, incercati sa va stapaniti emotiile si sa ramaneti cel putin calm. Cel mai bun mod de a ramane prietenos si amabil este de a va pune in locul celeilalte persoane. Incercati sa simtiti ceea ce simte cealalta persoana. Punanduva in locul ei, veti stabili o empatie cu aceasta. Totusi, nu trebuie sa fiti mereu de acord cu ea sau cu ideile sale, dar va va ajuta sa fiti intelegator si rabdator. Expresia fetei si tonul vocii sunt evident importante, in special in discutiile de grup sau interviuri.

Sinceritate. Aceasta inseamna in realitate a fi natural. Este intotdeauna un pericol ca atunci cand se discuta cu persoane necunoscute sau cu un statut social mai inalt, sa devenim rigizi si stangaci sau sa incercam sa simulam. Asta provine din lipsa de incredere in sine

Relaxarea. Cea mai buna metoda de a va elibera de dificultatile de vorbire este relaxarea. Atunci cand suntem stresati si avem muschii incordati, nu mai putem fi naturali. Miscarile bruste sunt, de asemenea, rezultatul tensiunii acumulate. Incercati sa respirati profund. Daca ramaneti nemiscati si incordati, atunci va puteti bloca respiratia involuntar. Daca respirati natural, sau mai profund decat de obicei, atunci muschii vor fi mult mai relaxati iar efectul va fi in favoarea dvs.

Contactul vizual. Limbajul trupului are o foarte mare importanta in comunicare. Directia privirii si mobilitatea ei sunt factori importanti in sincronizarea unui dialog. Un vorbitor care nu se uita niciodata spre cel care il asculta ar putea transmite mesaje de tipul: ,,Nu ma intresezi", ,,Nu-mi placi", ,,Nu sunt prea sigur ", ,Nu sunt sigur pe ce spun" sau chiar ,,Sa nu crezi ce-ti spun".

Atunci cand vorbiti, stabiliti un contact vizual cu cel care va asculta. Nu va indreptati privirea spre birou, spre genunchi sau spre fereastra. Daca vorbiti unui grup mare, cuprindeti-l cu privirea astfel incat fiecare individ sa se simta observat. Ei vor prefera o usoara pauza a vorbitorului, care demonstreaza interesul lui in modul de a-i privi, asigurand o fluenta a discursului, spre deosebire de cel care citeste cu capul in jos, fara a da importanta auditoriului.

Infatisarea. Felul in care esti privit arata cat de bine va inteleg ceilalti. Infatisarea ta reflecta modul in care te privesti pe tine insuti - propria imagine. Cel care te asculta nu te poate ajuta prea mult, insa poate inregistra aparenta, infatisarea ta si atunci el va primi, prin metacomunicare, o imagine a modului in care te porti, cum te ingrijesti, chiar si ce vestimentatie preferati. In cele mai multe situatii de dialog oamenii privesc vorbitorul si il judeca chiar inainte de a vorbi.

O haina atractiva, o tinuta vestimentara ingrijita este deosebit de importanta in situatiile formale: intalniri publice, interviurile pentru angajare, conferinte etc.

Postura. Pozitia corpului este de asemenea importanta pentru procesul de comunicare. O persoana care se sprijina de perete sau sta aplecata inainte pe scaun in timp ce transmite un mesaj verbal unei alte persoane, surprinde neplacut, demonstrand o atitudine de oboseala, plictiseala sau neglijenta.

Intotdeauna, in acest caz, ascultatorii vor fi impresionati neplacut.

Un element important al comunicarii consta in examinarea posturii dvs. -cum stati in picioare cand vorbiti - pozitii care vor pune in evidenta si calitatea discursului dvs. dar, mai ales, va influenteaza vocea. Pentru a va ameliora si perfectiona postura cand vorbiti, trebuie sa aveti in vedere patru caracteristici foarte importante: vioiciunea, placerea, distinctia si expresivitatea. Ele vor influenta si calitatile vocale.

In comunicare se disting cinci stiluri de transmitere de informatii:

Stilul rece caracterizeaza formele de comunicare necooperativa, in care Emitatorul nu isi cunoaste Receptorul, iar acesta din urma nu e in masura sa influenteze in vreun fel discursul celui dintai. E cazul unor emisiuni de radio sau TV, cu texte atent elaborate tocmai pentru ca se stie ca inexistenta feed-back-ului face imposibila ajustarea lor pe parcurs.

Stilul formal corespunde adresarii catre un auditoriu numeros, ale carui reactii sunt perceptibile pentru vorbitor. Discursul prezinta un nivel inalt de coerenta. Se evita sistematic repetitiile, recurgerea la expresii argotice sau prea familiare, elipsele si lasarea in suspensie a unor propozitii incepute.



Atunci cand destinatarul este un singur individ, folosirea stilului formal corespunde intentiei de a marca o distanta in raport cu persoana acestuia.

Stilul consultativ e cel al discutiilor cu caracter profesional, de afaceri, al negocierilor si tratativelor. Participarea interlocutorului la dialog este aici activa.

Stilul ocazional e specific conversatiilor libere intre prieteni. Dispare aici baza informationala minimala pe care ar urma sa se construiasca dialogul. Participantii trec fara restrictii de la un subiect la altul intr-o maniera decontractata, dar si mai neglijenta. Isi fac aparitia expresiile eliptice, elementele de argou etc.

Stilul intim se caracterizeaza prin recurgerea la un cod personal, care nu mai are drept obiectiv comunicarea unor date exterioare, ci ofera informatii despre starile si trairile intime ale subiectului.

II. Comunicarea non-verbala

Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totusi comunicam ceva, uneori neintentionat.

1.Comunicarea sonora

Circa 38% dintre mesajele transmise intr-o interactiune personala sunt de ordin vocal, fara a fi cuvinte.

Ele apartin parametrilor ,,muzicali" ai limbajului (timbrul, intonatia, ritmul, pauzele, tonul, inaltimea, intensitatea vocii), fie repertoriului, destul de bogat, de sunete nearticulate pe care omul este capabil sa le emita. Acestea din urma indeplinesc functii diferite, de la cea expresiva a oftatului, trecand prin rolul fatic al cate unui ,,ihi" strecurat in conversatie pentru a-l convinge pe interlocutor ca este urmarit cu atentie, si pana la metalingvistica tuse semnificativa, ce semnaleaza necesitatea citirii mesajului intr-o cheie deosebita fata de modul de decodificare practicat pana atunci.

2.Comunicarea gestuala. Kinezica

Kinezica se defineste ca fiind modalitatea de comunicare prin intermediul gesturilor si al mimicii.

Interpretarea diferita data aceluiasi gest in zone geografice diferite si posibilitatea exprimarii aceleiasi idei prin gesturi neasemanatoare pledeaza pentru prezenta arbitrariului si in acest domeniu. Astfel, desenarea unui cerculet cu degetele mare si aratator unite la varf inseamna ,,O.K." in America, ,,zero"

III.Comunicarea scrisa

Trasaturile specifice ale comunicarii scrise in raport cu cea orala au facut obiectul unui mare numar de cercetari.

Textele scrise se disting de discursul oral prin urmatoarele particularitati:

- tendinta de a utiliza cuvinte mai lungi;

- preferinta pentru nominalizare acolo unde vorbitorii recurg, de obicei, la verbe cu acelasi inteles;

- folosirea unui vocabular mai variat;

- recurgerea mai frecventa la epitete;

- ocurenta mai scazuta a pronumelor personale;

- preferinta pentru propozitiile enuntiative in defavoarea celor exclamative;

- grija de a formula idei complete;

- eliminarea repetitiilor.

Atunci cind scriem e recomandabil ca elementele esentiale ale mesajului sa fie plasate in prima parte a frazei, unde prezinta sansele maxime de a se fixa in memoria cititorului.

IV.Metacomunicarea este ultimul nivel al comunicarii; presupune mai mult decat decodarea si interpretarea mesajului - implica si pozitionarea receptorului fata de continutul care i-a fost transmis.

MODELUL ICEBERG-ULUI

Cuvinte: 5-7%

Tonul vocii: 13-15%

Limbajul corporal:

-        ochii 35%

-        corp, expresii faciale, gesturi 45%.

Modelul ghetarului sugereaza cat de importanta este comunicarea nonverbala (ochii si corpul constituie 80% din impresia totala). Aceasta inseamna ca prin expresia corporala, persoana isi dezvaluie starea mentala si emotionala, simpatia sau antipatia inconstiente fata de partenerul de discutie

Asadar, intr-o situatie de comunicare, este esential sa existe o corespondenta intre exprimarea corporala si cea verbala.

O serie de cercetari de psihologie sociala arata ca 90 % din opinia despre o persoana se construieste in primele 50 de secunde ale intalnirii; prima impresie se schimba foarte greu.



loading...



Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


FISA DE LUCRU - CLASA A VII-A TEHNOLOGIE - Sublerul
PROIECT DIDACTIC Clasa: a-I-a Abecedar - Silaba. Cuvantul - element de comunicare - Sunetul si litera "C" mare de tipar
PROIECT DIDACTIC Gradinita grupa III ; Educatie psihomotrica - Orientare,organizare si structurare spatiala - "Gasete-mi locul potrivit !"
Proiect didactic Biologie Clasa: a VII-a - Urechea - analizatorul vestibular si auditiv
CLASIFICAREA SI OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR PEDAGOGICE
PROIECT DE LECTIE Clasa : I-a Matematica Numarul si cifra 3
Proiect de lectie Literatura romana Clasa: a X-a "Ion" de Liviu Rebreanu
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURICULARA CLASA a-IV-a ROMANA - MEDALION LITERAR ,,MIHAI EMINESCU,,
DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI
Fisa de lucru - Grupul de litere ce












loading...