Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. definitie, solutii, chimie analitica, organica, documente, referate

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Chimie


Index » educatie » Chimie
TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR SI FORMULE CHIMICE


TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR SI FORMULE CHIMICE



TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR SI FORMULE CHIMICE

Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Chimie si Inginerie chimica, Sectia: Romana Grupa: Chimia Mediului

Am ales aceasta tema deoarece, fiind la Facultatea de Chimie si Inginerie chimica ne este de mare ajutor. Lucrand la acest referat imi verific cunostiintele legate de elementele tabelului periodic si de formulele chimice pe care le intalnim atat de des in chimie si invat lucruri noi pe care probabil le stiam, dar uitasem de ele. Improspatarea memoriei cu lucruri ce ne plac nu e niciodata o povara.

In anul 1869, chimistul rus Dimitri Ivanovici Mendeleev a aranjat cele 61 de elemente chimice, pe care le cunostea, in ordinea crescatoare a masei lor atomice. Mendeleev a constatat ca unele elemente au proprietati fizice si chimice asemanatoare, proprietati care se repeta dupa un anumit numar de elemente, pe care l-a numit perioada. Astfel, a fost descoperita o lege generala, care se aplica tuturor elementelor cunoscute din Univers, denumita legea periodicitatii.

Pozitia unui element chimic in tabelul periodic este determinata de perioada si grupa in care este situat elementul (exemple: Magneziul este situat in grupa a 2-a, perioada a 3-a; Iodul este situat in grupa a 17-a, perioada a 5-a).

Formula chimica reprezinta notarea prescurtata a unei molecule cu ajutorul simbolurilor chimice si al indicilor. Semnificatiile formulei chimice: Calitativ, formula chimica indica felul moleculei, precizand tipul atomilor componenti (exemplu: H2O reprezinta o molecula de apa, alcatuita din hidrogen si oxigen); Cantitativ, formula chimica are o dubla semnificatie, ca si la atomi, pentru a scrie un numar de molecule se foloseste coeficientul (exemple: 5 molecule de oxigen 5O2; 7 molecule de apa 7H2O).

1.     Tabelul periodic al elementelor

Proprietatile fizice si chimice ale elementelor se repeta in mod periodic, in

raport cu masa lor atomica. Mendeleev a alcatuit un tabel complet format din 7 siruri orizontale, numite perioade, si 18 coloane, numite grupe. Perioadele cuprind elemente chimice aranjate in ordinea crescatoare a masei lor atomice. Grupele contin, aranjate unele sub altele, elemente cu proprietati asemanatoare.

Pentru ca indica ordinea elementelor din tabel, Z este denumit si numar de ordine. Numarul Z reprezinta sarcina nucleara, fiind egala cu numarul protonilor din nucleu.

Legea periodicitatii se poate enunta astfel: proprietatile fizice si chimice ale elementelor se repeta in mod periodic, in raport cu sarcina nucleara Z.

Fiecare element se deosebeste de elementul situat inaintea lui in tabelul periodic printr-un electron in plus, continut in invelisul electronic numit electron distinctiv.

1.2.  Localizarea elementelor in tabelul periodic

Pozitia unui element chimic in tabelul periodic este determinata de perioada si

grupa in care este situat elementul.

1 18

1

H

2

3

4 5 6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17

2

He

3

Li

4

Be

5

B

6

C

7

N

8

O

9

F

10

Ne

11

Na

12

Mg

13

Al

14

Si

15

P

16

S

17

Cl

18

Ar

19

K

20

Ca

21

Sc

22

Ti

23

V

24

Cr

25

Mn

26

Fe

27

Co

28

Ni

29

Cu

30

Zn

31

Ga

32

Ge

33

As

34

Se

35

Br

36

Kr

37

Rb

38

Sr

39

Y

40

Zr

41

Nb

42

Mo

43

Tc

44

Ru

45

Rh

46

Pd

47

Ag

48

Cd

49

In

50

Sn

51

Sb

52

Te

53

I

54

Xe

55

Cs

56

Ba

57-71

72

Hf

73

Ta

74

W

75

Re

76

Os

77

Ir

78

Pt

79

Au

80

Hg

81

Ti

82

Pb

83

Bi

84

Po

85

At

86

Rn

87

Fr

88

Ra

89-103

104

Rf

105

Db

106

Sg

107

Bh

108

Hs

109

Mt

57

La

58

Ce

59

Pr

60

Nd

61

Pm

62

Sm

63

Eu

64

Gd

65

Td

66

Dy

67

Ho

68

Er

69

Tm

70

Yb

71

Lu

89

Ac

90

Th

91

Pa

92

U

93

Np

94

Pu

95

Am

96

Cm

97

Bk

98

Cf

99

Es

100

Fm

101

Md

102

No

103

Lr


Figura 1. Tabelul periodic al elementelor

1.3.  Importanta tabelului periodic

Tabelul periodic alcatuit de Mendeleev a permis:

*corectarea unor mase atomice si aproximarea valorii numerice a maselor

atomice pentru unele elemente care inca nu erau cunoscute.

*completarea locurilor libere lasate de "savantul profetic", cu elemente pentru care prevazuse proprietatile.

*gasirea unui criteriu de clasificare rezultat chiar din structura atomilor clasificati; acest criteriu este sarcina nucleara Z.

Figura 2.

Numarul perioadei indica numarul stratului in curs de completare. (exemplu: elementele din perioada a 3-a au in curs de completare stratul trei). Fiecare perioada contine un numar bine determinat de elemente. Numarul elementelor continute intr-o perioada este egal cu numarul de electroni care populeaza stratul corespunzator.

Perioadele 1, 2 si 3 sunt perioade scurte deoarece contin 2, 8 si, respectiv, 8 elemente. Perioadele 4, 5, 6 si 7 sunt perioade lungi deoarece contin mai mult de 8 elemente.

Prima grupa cuprinde elementele: litiu, sodiu, potasiu, etc.

Atomi

Simbol

Z

Nivel K

Nivel L

Nivel M

Nivel N

Structura electronica

Litiu

Li

3

K2L1

Sodiu

Na

11

K2L8M1

Potasiu

K

19

K2L8M8N1

Figura 3..

Toate elementele din prima grupa contin un electron pe ultimul strat (vezi Figura 3.). Ele au proprietati asemanatoare.

Perioada reprezinta sirul orizontal de elemente care au in curs de completare acelasi strat electronic.

Regula: Cifra unitatilor din numerele care reprezinta grupele mari este egala cu numarul electronilor de pe ultimul strat.

Grupa mare reprezinta coloana care contine elemente cu acelasi numar de electroni pe ultimul strat, determinand proprietati asemanatoare.

1.4.  Relatia dintre structura atomului si pozitia elementului in tabelul periodic

Structura atomului

Pozitia elementului in tabelul periodic

Numarul atomic Z; Z=nr. p+; Z=nr. e-

Numarul de ordine

Repartitia electronilor pe straturi indica:

Numarul stratului exterior in curs de completare

Numarul perioadei

Numarul electronilor de pe ultimul strat

Cifra unitatilor din numarul grupei mari

Figura 4.

2.     Formule chimice

Moleculele pot fi reprezentate prin diverse modele. O alta forma de modelare

a moleculelor este reprezentarea lor conventionala cu ajutorul formulelor chimice. Ca si reprezentare simbolica a elementelor chimice, scrierea unei molecule trebuie sa fie recunoscuta international.

Prin conventie s-a stabilit:

Felul atomilor se reprezinta cu ajutorul simbolurilor chimice.

Numarul atomilor identici continuti intr-o molecula se scrie cu o cifra araba in partea dreapta, jos, a simbolului chimic. Ea poarta numele de indice (exemplu: O2 reprezinta o molecula de oxigen, formata din doi atomi de oxigen). S-a convenit ca indicele egal cu cifra 1 sa nu se scrie.

2.1. Semnificatiile formulei chimice

Calitativ, formula chimica indica felul moleculei, precizand tipul atomilor componenti.

Cantitativ, formula chimica are o dubla semnificatie. Ca si la atomi, pentru a scrie un numar de molecule se foloseste coeficientul.

Microscopic

Macroscopic

Simbolul chimic reprezinta:

Un atom

Un mol de atomi

Formula chimica reprezinta:

O molecula

Un mol de molecule

Figura 5.

2.2. Stabilirea formulei chimice cu ajutorul valentei

Se scriu simbolurile chimice ale elementelor componente, in ordinea crescatoare a caracterului electronegativ.

In coltul din dreapta, sus, al atomului sau al grupelor de atomi, se scrie valenta folosind cifre romane.

Stabilirea indicelui, respectiv al numarului de atomi sau grup de atomi, se face cu ajutorul urmatorului calcul aritmetic: produsul dintre valenta si indicele unui atom sau grup de atomi trebuie sa fie egal cu produsul dintre valenta si indicele celuilalt atom sau grup de atomi.

Figura 6.

Stabilirea formulei unui compus binar (cu molecula formata din doua elemente):

C H O HI OII H2O (H2O se citeste: hidrogen doi, oxigen)

C N H NIII HI NH3

C C O CIV OII CO2

C Fe S FeII SII FeS

Stabilirea formulei unui compus ternar (cu molecula formata din trei elemente):

AlIII(OH)I

KI(SO4)II

MgII(NO3)I

ZnII(PO4)III

Al(OH)3

K2SO4

Mg(NO3)2

Zn3(PO4)2

Figura 7.

Formulele chimice nu trebuie memorate. Ele se stabilesc pe baza valentei

Molecule

formate din

ATOMI IDENTICI

Molecule monoatomice

He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn

Substante simple

Molecule poliatomice

diatomice

H2, Cl2, N2, O2,

triatomice

O3

tetraatomice

octoatomice

P4

S8

Molecule

formate din

ATOMI DIFERITI

Molecule poliatomice

diatomice

HCl, HF, FeS,

Substante compuse

triatomice

H2O, CO2, H2S,

tetraatomice

SO3, NH3,

pentaatomice

octoatomice

..

HNO3, CuCO3,

H3PO4,

Figura 8.

Substantele simple au molecula formata din atomi identici. Sustantele compuse au molecula formata din atomi diferiti.

Subiectul pe care mi l-am propus sa il ating in acest referat a fost: aranjarea elementelor in sistemul periodic al elementelor, iar mai apoi, cum anume se combina acele elemente pentru a ne rezulta substantele compuse si mai precis, scrierea corecta a formulei chimice a acestor substante.

Cu pasi marunti fiecare poate intra intr-o lume atat de imposibila, aparent, dar odata cu trecerea timpului si luand cu rabdare de la inceput, fiecare capitol, cu siguranta ne vom dori sa stim mai mult. La fel cum in viata toate sunt alcatuite din fenomene chimice sau fizice, la fel si aceste elemente au proprietati chimice si fizice care ne ajuta sa le deosebim.

Bibliografie:

1. S. Stanescu, R. Constantinescu, Chimie,manual de clasa a VII-a, editura Sigma



Chimie



Rasinile diacrilice
TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR SI FORMULE CHIMICE
Reactiile ionului silicic (metasilicic) - SiO32-
PIGMENTI CU STRUCTURA SPINELICA
RECEPTORII COLINERGICI - SINTEZA
HISTOENZIMOLOGIE, HISTOCHIMIE
TERTBUTIL-METILCETONA (PINACOLONA)
Dozarea ionului feros Fe2+ din compusi prin metoda permanganometrica
Proprietati Chimice ale Fulerenelor
Sinteza si caracterizarea unor combinatii complexe ale Cu(II), Fe(III) si Mn(III) cu ligandul rezultat prin condensarea trietilenteraminei cu acid bar





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate