Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Chimie


Index » educatie » Chimie
» Acoperiri cu materiale peliculogene


Acoperiri cu materiale peliculogene


Acoperiri cu materiale peliculogene

Materialele peliculogene sunt substante capabile sa formeze pelicule.

Din punct de vedere al compozitiei sunt: uleiuri vegetale sicative sau semicative, derivati celulozici ( nitoceluloit, acetat de celuloza, etilceluloza), rasini naturale ( serlac, colofoniu), rasini sintetice (depolimerizare, policondensare), substante bituminoase ( bitumuri, asfalturi, gudroane), derivati ai cauciucului natural, elastomeri, rasini ale compusilor organometalici ( titanatul de butil).

in tehnica peliculelor protectoare, materialele peliculogene se folosesc sub forma de solutii, emulsii sau dispersii, in diferiti solventi, pe baza carora se produc lacuri, vopsele emailuri, grunduri si chituri, plastisoli, organosoli.



Lacurile sunt solutii de derivati celulozici, rasini naturale sau sintetice in solventi organici volatili (hidrocarburi clorurate, benzen, alcooli inferiori, acetat de etil). Dupa uscare dau pelicule transparente si lucioase.

Vopselele sunt sisteme disperse de pigmenti, uneori si de materiale de umplutura, in diferite substante peliculogene.

Pigmentii sunt substante colorate, insolubile in materialul peliculogen si in solventii care intra in compozitia materialului de vopsit. Dupa natura lor pot fi:

pigmenti anorganici naturali ( roci sau minereuri ca: barita, ocru, creta)

pigmenti metalici ( compusi metalici ca: oxidul de zinc, bioxidul de titan, galben de crom, albastru de fier, miniu de plumb praf de aluminiu sau de bronz)

pigmenti organici naturali si sintetici ( indigo, pigmenti azoici)

Materiale de umplutura sunt substante anorganice insolubile in materialul peliculogen si care au indice refractie fata de aer.

Solventii sunt substante organice lichide si volative care dizolva substanta peliculogena si se evapora in timpul formarii peliculei.

Plastifiantii sunt compusi organici nevolativi care dizolva sau gelatineaza substantele peliculogene si care raman in pelicula dupa formarea acesteia dandu-i elasticitatea.

Emailurile de vopsea sunt lacuri ce contin pigmenti anorganici si organici, cu sau fara materiale de umplutura. Ele dau pelicule colorate, netede, lucioase, dure si cu putere mare de acoperire.

Grundurile sunt dispersii de pigment si materiale de umplutura in uleiuri sau lacuri. Ele formeaza straturile de baza, care realizeaza aderenta dintre suporti si celelalte straturi ale sistemului de vopsire si imbunatatesc rezistenta la coroziune a acoperirilor de protectie.

Chiturile sunt materiale de egalizare si netezire a suprafetelor de vopsit, ce se aplica peste grundul anticorosiv. Ele sunt dispersii de lacuri cu un procent mare de pigment si material de umplutura.

Pentru ca pelicula de material peliculogen sa protejeze eficient suprafata metalica, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie compacta, neteda, fara asperitati, ridicaturi, sa reziste la socuri.

Primul strat si cel mai important in actiunea de combatere a corosiunii este grundul anticorosiv. Stratul de grund are rolul de a produce o pasivizare a metalului si de a stabili o aderenta mai buna intre metal si straturile suprapuse de vopsea. Agenti de pasivizare sunt pigmenti continuti in grunduri. Cei mai utilizati pigmenti sunt: cromatul de zinc ( ZnCrO4 ) miniul de plumb (2PbO.PbO2 ), oxidul de zinc (ZnO).

Cromatul de zinc are capacitatea ridicata de oxidare. Pelicule obtinute cu cromati de zinc sunt aderente, flexibile, rezistente, au culoare deschisa placuta.

Miniu de plumb ( Pb3O4 ) este un amestec de oxizi (PbO si PbO2). El formeaza cu uleiurile vegetale sapunuri de plumb care confera grundului capacitate mica de imbibare. Miniu de plumb, prin caracterul sau oxidant favorizeaza pasivarea metalului suport. Peliculele obtinute sunt elastice, aderente, putin poroase.

O serie de pigmenti prezinta un efect de protectie contra radiatiilor luminoase fie datorita capacitatii lor de reflexie ( pulbere de aluminiu), fie indicilor mari de refractie ( bioxidul de titan, oxidul de zinc, carbonatul de plumb). In ambele cazuri pelicula este protejata prin impedicarea patrunderii in adancime a radiatiilor luminoase.

In cazul deteriorarii vopselei pana la metal atacul agentului agresiv are loc numai pe zona fara vopsea si nu se continua sub pelicula, asa cum se intampla in absenta acestui grup.

Liantii au rolul de a omogeniza ansamblu eterogen de substante intr-un sistem fluid, capabil sa se usuce si sa se intareasca atunci cand este aplicat in pelicule subtiri.

Pigmentii si liantii pentru grunduri se aleg in functie de agresivitatea mediului, de natura suportului, de natura straturilor de acoperire si de functionalitatea peliculei.

Acoperirile de finisare au rol de a proteja grundul anticorosiv, confera sistemului rezistenta chimica si mecanica superioara si da un aspect placut ca luciul sau efect de suprafata. Se recomanda introducerea in vopseaua de finisare a pigmentilor sub forma de particole lamelare ( pulbere de aluminiu, grafit) formand mai multe straturi suprapuse, care asigura impermiabilitatea acoperirii.

Grunduirea consta in aplicarea unui strat intermediar pe suprafata metalului in scopul interactiunii puternice intre metal si peliculele de acoperire. Grunduirea se efectueaza imediat dupa pregatirea suprafetei metalice, cu un strat de grund anorganic ( fosfat, cromat sau oxid) sau cu un strat de grund organic.

Dupa grunduire se umple cu chit adanciturile suprafetei daca aceasta prezinta neregularitati.

Suprafata de separare dintre metalul de acoperire si pelicula de vopsea are o rezistenta mult mai mare decat masa propriu zisa a peliculei pentru trecerea ionilor. Pelicula este sediul unor fenomene osmotice in care structura sa poroasa joaca un rol important, realizandu-se deshidratarea.

Vopsirea cu pensula se aplica suprafetelor de orice forma si prezinta avantajul simplitatii.

Acoperire prin imersiune este un procedeu simplu, productiv, consta in cufundarea obiectului de acoperit in vopseaua aflata intr-o cuva metalica.

Acoperirea prin pulverizare cu pistol consta in pulverizarea dispersiei apoase sau neapoase de material peliculogen in particule fine la suprafata metalului.

Acoperirea prin electroforeza este un proces care se bazeaza pe migrarea particulelor de polimeri in suspensie sub influenta unei tensiuni joase urmata de depunerea pariculelor pe suprafata metalica ce joaca rolul de anod.

Acoperirea cu pulberi termoplaste prin sintetizare. Prelucrarea pulberilor prin sintetizare in scopul obtinerii acoperirilor protectoare. Se folosesc pulberi de granulatie foarte fina formate din polimeri singuri care contin plastifianti stabilizati termici, pigmenti umpluturi, pe care le depun sub forma de pelicula prin sintetizare.

Depunerea pulberilor prin sintetizare sub forma de pelicula pe suprafata metalica se utilizeaza prin mai multe tehnici:

a.          sintetizarea prin pulverizare cu flacara;

b.          sintetizarea prin pulbere electrostatica;

c.           sintetizarea in strat fluidizat ( fluidizarea).

a) Sintetizarea prin pulverizare cu flacara: se aplica suprafetelor metalice si se realizeaza cu ajutorul unui pulverizator. Metoda se aplica policlorurii de vinil.

b)          Sintetizarea prin pulbere electrostatica: consta in crearea unui camp electrostatic puternic cu ajutorul unui generator electrostatic. Prin aceasta metoda se depun rasinile epoxidice, poliamidice, polietilena si propilena policlorura de vinil, teflonul;

c)          Sintetizarea in strat fluidizat ( fluidizarea): consta in introducerea piesei metalice, la temperaturi putin superioare. Metoda sintetizarii in pat fluidizat s-a extins si prin acoperirea continua a conductelor cu pulbere de policlorura de vinil.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate