Regnul plante

Ø      Sunt organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe

Ø      Sunt raspandite in toate zonele glogului, in medii acvatice si terestre

Ø      Sunt fixate de substrat prin rizomi sau radacini

Ø      Dupa diferentierea tesuturilor conducatoare si a organelor vegetative, plantele se clasifica in: -plante avasculare- lipsite de vase conducatoare (alge pluricelulare, briofite) - -plante vasculare (pteridofite, gimnosperme, angiosperme)

Muschii se considera talofitele cele mai dezvoltate prezentand o organizare superioara.Unii ii considera plante cormofite primitive, datorita tulpinitei si frunzisoarelor, precum si prezentei organelor de reproducere sexuata, anteridia si archegonul. Plantele cuprinse in aceasta increngatura sunt scunde, marimea lor variind intre 1 si 50 cm. Majoritatea sunt terestre si cresc in locuri umede, umbrite si in general mai racoroase, si in locuri uscate, stanci, pe scoarta copacilor etc. Exista si specii acvatice. Sub raportul raspindirii geografice, muscineele se intilnesc in toate climatele si in toate zonele de vegetatie.

La muschi predomina generatia gametofitica. Gametofitul este reprezentat printr-un aparat vegetativ diferit alcatuit, la diversele grupe de muscinee. La cele inferioare, aparatul vegetativ este un tal lamelar, un eutal la cele superioare, talul este cormoid. . Eutalul poate fi fara frunzisoare (Marchantiales) sau, la cele mai evoluate, are frunzisoare diferentiate (unele Jungermanniales). Talul cormoid se prezinta sub forma unei tulpinite acoperita cu frunzulite. Simetria tulpinitei este radiara. Talul cormoid se intilneste la formele superioare din clasa hepaticelor (Plagiochila s. a.) si la clasa muschilor frunzosi. Ultimul tip de tal reprezinta un aparat vegetativ mai adaptat la conditiile de mediu aerian. Fixarea aparatului vegetativ, inclusiv a protonemei ce se formeaza din spori, de substrat se face prin niste firisoare numite rizoizi. Ei pot servi la absorbtie. In ce priveste structura anatomica, talul este lipsit de vase conducatoare (sunt criptogame avasculare). La unele eutalofite (Anthocerotales), talul este slab diferentiat, la altele insa se intilneste o alcatuire anatomica avansata (Marchantia). Celulele se grupeaza in tesuturi si indeplinesc anumite functiuni (de asimilatie, schimb de gaze prin sto-mate). In cazul muscineelor celor mai evoluate, in structura tulpinitei se gaseste un cordon central, alcatuit din celule alungite cu rol de condu­cere, un xilem si floem primitiv. Cresterea talului se face prin celule initiale bi- sau trivalente.

Inmultirea asexuata.

Pe cale vegetativa, muschii se inmultesc prin portiuni de tal, de tulpinita sau frunze, sau prin propagule uni- sau pluricelulare. Propagulele se formeaza in mici cosulete circulare sau lenticulare, care se diferentiaza pe partea superioara a talului, de pe care se desprind usor.

Reproducerea sexuata.

Acest mod de inmultire se caracterizeaza prin formarea de organe sexuale - gametangii; mascule - anteridii si femele - arhegoane. Aceste gametangii sunt pluricelulare, fiind delimitate la exterior, in majoritatea cazurilor, de un strat de celule. Modul de alcatuire a gametangiilor reprezinta un progres, o consecinta a adaptarii muscineelor la conditiile de mediu extern, aerian. Anteridia are in general forma sferica, eliptica sau de maciulie si este obisnuit scurt pedicelata. Ca origine, ia nastere dintr-o celula superficiala si numai rareori dintr-o celula din interiorul talului (Anthocerotales). Anteridia are peretele alcatuit dintr-un strat de celule. Interiorul este plin cu numeroase celule mici. Aceste celule se transforma fiecare in oite doi anterozoizi. Un anterozoid de forma unei spirale con­tine citoplasma, un nucleu mare si doi flageli lungi inserati terminal, subapical. Arhegonul, gametangiul femel, are in general forma unei butelii cu gatul de diferite lungimi. La exterior, gatul are un strat alcatuit din patru coloane de celule. Arhegonul se formeaza dintr-o celula epidermica, rar se formeaza endogen. In partea de jos, arhegonul este largit si inchide in interior doua celule, una mai mare situata mai jos - oosfera - si alta situata deasupra ei, numita celula ventrala a canalului. Gatul arhegonului este plin cu celule alungite, numite celule ale canalului. La maturitatea oosferei, peretii despartitori dintre celulele cana­lului si celula ventrala se gelifica. Celulele se transforma intr-o masa gelatinoasa, usurind in felul acesta patrunderea anterozoizilor la oosfera. Anteridiile si arhegoanele se pot forma pe acelasi individ de planta (muschi monoici) sau pe doi indivizi diferiti (muschi dioici). Fecundarea are loc intr-un mediu temporar lichid (apa de ploaie sau roua) care permite deplasarea anterozoidului la oosfera din arhegon. Atragerea anterozoizilor de catre arhegon se face in mod chimiotactic, prin secretarea anumitor materii albuminoide, la clasa hepatice, si glucide, la clasa muschilor frunzosi. Din unirea celor doi gameti haploizi se formeaza zigotul, cu garnitura dubla de cromozomi. Zigotul, in dezvoltarea lui, se divide dand nastere la un masiv de celule in interiorul arhegonului, apoi la sporogen, cu un piciorus de marimi diferite, numit seta. La cele mai multe muscinee se diferentiaza, odata cu dezovaltarea capsulei sporogo­nului, un mic capacel, un opercul. Sporogonul nu se desparte de planta-mama, de gametofit si reprezinta sporofitul care este reprezentat prin aparatul sporifer numit sporogon. El este alcatuit dintr-o capsula, o seta si un haustor sau talpa. Alcatuirea sporogonului este variata la diferitele grupe de muscinee. Capsula este alcatuita dintr-un perete exterior si dintr-un tesut. Peretele rezulta din celule tinere exterioare ale tinarului embrion si a fost numit amfiteciu, iar tesutul central reprezinta partea interna a sporangelui, endoteciul. Din acesta din urma se formeaza mai adesea tesutul fertil numit arhespor, alcatuit din celule-mama ale sporilor, apoi un tesut steril in partea mijlocie, de forma columnara, columela, care poate fi durabil sau temporar. La unele muscinee (Marchantiales, Jungermanniales), din endoteciu iau nastere celulele-mama ale sporilor, iar din celulele sterile, de lungimi si forme diferite, iau nastere elaterele, care servesc la imprastierea sporilor. Arhesporul, la unele muscinee (Anthocerotales) ia nastere nu din endoteciu, ci din amfiteciu. In muschi, sporogonul, la inceput, se dezvolta in interiorul arhegonului. El, prin crestere, odata cu alungirea setei, rupe peretele arhegonului. Partea de jos a arhegonului rupt este vaginula, iar partea de sus, ridicata si de forma unei scufii, se nu­meste caliptra Punerea in libertate a sporilor se face in diferite feluri: prin craparea longitudinala a sporogonului in doua sau patru valve, prin desfacerea partii apicale in lobi sau dinti sau, cum este cazul la majoritatea speciilor, printr-un orificiu acoperit la maturitatea sporilor de catre opercul. Sunt si cazuri cand eliberarea sporilor are loc in urma destramarii capsulei. Sporii, numiti la muscinee briospori, pot fi de trei feluri: cel mai adesea sunt izospori, asemanatori ait din punct de vedere morfologic cit si fiziologic, prin germinare dind nastere la un gametofit monoic. Dar sporii pot fi numai morfologic asemanatori, iar gametofitul care se formeaza este dioic. Se cunosc si spori usor diferentiati ca marime - heterospori cei mai mici dau un gametofit mascul. Sporul are la exterior o membrana alcatuita dintr-un exospor si un endospor. Contine plasma, nucleu, plastide si picaturi de ulei. Din germinarea sporilor ajunsi in conditii prielnice rezulta protonema, parte componenta a gametofitului, care, in cadrul diferitelor grupe de muscinee, capata aspecte diferite. Ea poate fi de forma unui firisor verde, ramificat, asemanator unor alge verzi, in forma de placa lobata sau redusa numai la citeva celule etc. Pe protonema se diferentiaza muguri si rizoizi de fixare (gametofitici). Acesti muguri dau nastere in continuare la formatiuni talice, adesea lobate, ce caracterizeaza multe hepatice, sau la o tulpinita cu frunzisoare, pe care se vor forma in continuare anteridii si arhegoane.

Ciclul vital se caracterizeaza printr-o alternanta de generatii tipica, cu predominarea gametofitului asupra sporofitului, care este dependent de primul. Gametofitul este format din spori, protonema, tulpinita cu frunzisoare, anteridii, arhegoane si celule sexuate. Tulpinita cu frunzisoarele sunt cu lunga viata (anuale sau perene) si reprezinta ceea ce numim in mod curent muschi. Este partea din ciclul vital pe care se produc gametii. Zigotul, care da sporogonul cu seta, inclusiv celulele-mama, reprezinta sporofitul. Sporii sunt haploizi si provin cate patru dintr-o celula-mama, in urma unei diviziuni reductionale.