Crataegus monogyna Jacq. Fl.

Crataegus monogyna Jacq. Fl. ( fig. 3, 4, 5 )

Denumiri populare paducel, gherghinar, malai moale, malaiul cucului, malaet, maracin .

Fig. 3 Crataegus monogyna     Fig. 4 Crataegus monogyna

Fig. 5 Crataegus monogyna Fig. 6 Frunza de Crataegus monogyna

Este arbust sau arbore pana la 8m, microfanerofit, xeromezofit spre mezofit, mezoterm, heliofil. Radacina este ramuroasa, tulpina neregulata, mult ramificata. Scoarta este cu ritidom timpuriu, solzos, brun - cenusiu. Lemnul este albicios - rosiatic, tare, greu, noduros, rezistent la frecare. Lujerii tineri sunt     verzi-brunii pana la brun-rosiatici, cu lenticele razlete, mici, glabri sau la inceput parosi; cei de 2 si mai multi ani sunt bruni - cenusii, cu spini lungi pana la 1cm, brun-roscati. Au muguri mici, ovat globulosi, cu solzi bruni. Frunzele sunt variabile, lat ovate, rombic obovate, la baza cuneate sau trunchiate, lungi pana la 7 cm, coriace, pe fata lucioase, verzi, glabre, cel mult in tinerete pe nervure razlet paroase, pe fata inferioara deschis verzi, paroase sau glabre, penat lobate sau inegal sectate, cu 3 - 7 (9) lobi. Lobii patrund cel putin pana la 1/2 laminei, numai spre varf neregulat simplu sau dublu serati, in rest cu margini intregi; dintii din varful lobilor sunt mai mari, adesea gladulos acuti (fig. . Petiolurile sunt de 1 - 2 cm lungime, glabre sau paroase, cu deosebire pe jghiabul de pe partea superioara. Stipelele sunt subcordate, pana la lanceolate, glabre, cu margini intregi sau serate. Florile sunt dispuse in corimbe erecte, multiflore. Pedunculii si receptaculul sunt glabri sau parosi. Sepalele sunt triunghiulare, rotunjite sau acute, glabre sau paroase la interior, la fructificare patente sau reflecte. Petalele au 5 - 6 mm lungime, rotunde, foarte scurt unguiculate, albe, glabre. Staminele sunt aproximativ 20, stiluri 1, exceptional 2, la baza paroase, in rest glabre. Semintele sunt ovate, lungi de 4 mm, deschis brune ( fig. 7 )

Formula florala: F=♀♂*K5,C5,A10+5+5,G(1)¹₁

Fig. 7 Fructe de Crataegus monogyna

Creste prin paduri, poieni si tufisiuri. Vegeteaza din regiunea de stepa si silvostepa pana in regiunea montana, unde se urca pe versantii insoriti pina la 1400m.

Raspandire in tara: foarte comun in toate regiunile.

Intrebuintari: Cultivat frecvent in parcuri si gradini, ca planta ornamentala, mai ales in formele horticole arborescente. Utilizat in culturile forestiere de protectie; de asemeni pentru garduri vii. In medicina populara se foloseste sub forma de ceai contra arteriosclerozei si hipertensiunii arteriale.

Raspandire generala.: Europa, Asia de N, Asia.

Variabilitatea speciei:

var. heterophylla

var. calycina

var. hirsuta

var. azarella

var. intermedia

var. typica

var. brevispina

var. dissecta

var. polyacantha

var. decussata