Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» Vascularizatia si inervatia osului. Maduva osoasa. Arhitectura substantei osoase. Efectele fortelor mecanice asupra osului. Procesele biofizice ale osului. Conformatia exterioara a muschilor, modul de fixare si raporturile muschiului. Anexele muschilor.


Vascularizatia si inervatia osului. Maduva osoasa. Arhitectura substantei osoase. Efectele fortelor mecanice asupra osului. Procesele biofizice ale osului. Conformatia exterioara a muschilor, modul de fixare si raporturile muschiului. Anexele muschilor.


Vascularizatia si inervatia osului. Maduva osoasa. Arhitectura substantei osoase. Efectele fortelor mecanice asupra osului. Procesele biofizice ale osului. Conformatia exterioara a muschilor, modul de fixare si raporturile muschiului. Anexele muschilor. Structura    si organizarea functionala a muschiului

Vascularizatia si inervatia osului

Osul este foarte bogat vascularizat si inervat.

Arterele

Oasele lungi primesc artere nutritive (diafizare) si artere periostale.

Arterele nutritive patrund prin gaurile de ordinul I si apoi prin canalele nutritive si ajung in cavitatea medulara.



Arterele periostale provin din arterele care iriga organele invecinate.

In interiorul osului vasele celor doua sisteme se anastomozeaza.

Oasele plane au doua sisteme arteriale: nutritiv si periostal.

Oasele scurte au numai artere periostale.

Venele au dispozitie diferita fata de artere.

Limfaticele lipsesc in interiorul osului.

Nervii

Osul este in permanenta modelat si remodelat prin miscare si prin influenta trofica a nervilor locali.

Nervii patrund in gaurile nutritive impreuna cu arterele respective sau provin din periost.

Cei care merg cu arterele nutritive ajung in cavitatea medulara, unde formeaza un plex nervos. Din plex se desprind fibre care insotesc vasele din canalele Havers.

Nervii periostali formeaza un plex bogat in receptori, proprioceptori, cu rol in locomotie.

Maduva osoasa

Este o substanta moale, semifluida, buretoasa, care umple cavitatile din interiorul oaselor.

In functie de localizare, culoare si prezenta elementelor sanguine sau osoase, distingem trei feluri de maduva osoasa.

Maduva rosie prezenta mai ales in oasele de fat si copil. La adult se gaseste in stern, coaste, vertebre, oasele coxale, oasele scurte.

Maduva galbena se gaseste in cea mai mare parte a oaselor adultului.

Maduva gelatinoasa sau cenusie se gaseste in oasele batranilor.

Roluri:

participa la formarea osului in perioada de osteogeneza;

reparare osoasa in caz de fracturi;

rol hematopoetic;

rezervor de grasime.

Arhitectura substantei osoase

Dispozitia substantei osoase nu este intamplatoare. Intre modul de asezare a tesutului osos si intre functiile pe care osul le indeplineste exista o stransa interdependenta.

Prezenta canalului medular in diafiza oaselor lungi le face mai usoare si mai rezistente. Diafiza rezista usor fortelor de tractiune si presiune care actioneaza asupra ei.

Substanta osoasa spongioasa se gaseste in locurile pe unde, pe langa rezistenta la presiune, elementele osoase trebuie sa aiba un volum mai mare: oasele scurte si mai ales epifizele oaselor lungi, care prin aceasta dobandesc suprafete articulare mai intinse.

Lamele si traveele din substanta spongioasa urmeaza in general aceeasi directie ca si fortele pe care le suporta, conform principiului "minim de material cu maximum de rezistenta".

Efectele fortelor mecanice asupra osului

Statiunea bipeda si locomotia determina la nivelul osului, prin greutatea corpului si prin contractiile musculare, o stare de tensiune sau de eforturi unitare.

Aceste eforturi, daca sunt excesive, pot duce la fenomene patologice.

O alta consecinta a eforturilor unitare excesive sunt "fracturile de oboseala".

In mod normal osul este solicitat de:

forte de tractiune, prin intermediul insertiilor musculare;

forte de compresiune, rezultate din greutatea corpului;

forte de forfecare, ca rezultat al interactunii primelor doua;

forte de torsiune, care apar in caderi, in exercitiile fizice.

Oasele normale ale adultului prezinta concomitent cu structura lor functionala si o forma functionala. Factorii care actioneaza asupra osului pot avea intensitati favorabile si nefavorabile.

Procesele biofizice ale osului

Ele sunt osificarea si resorbtia.

1. Osificarea este procesul prin care se realizeaza fixarea sarurilor minerale fosfo-calcice pe suportul organic.

2. Resobtia consta in scaderea consistentei osului prin:

pierderea continutului sau mineral = resorbtia minerala;

pierderea continutului sau organic = resorbtia organica.

3. Formarea calusului dupa fracturi face parte din procesele fiziologice ale osului.

Calusul este o neoformatie de tesut osos, care inlocuieste intreruperea continuitatii osului.

Intrebari:

Vascularizatia arteriala si venoasa a oaselor

Precizati caracteristicile inervatiei oaselor.

Care sunt tipurile maduvei osoase si criteriile de clasificare?

Explicati arhitectura substantei osoase spongioase conform principiului "minimum de material cu maximum de rezistenta".

Care sunt fortele mecanice care solicita, in mod normal, osul?

Care sunt procesele biofizice ale osului?

Conformatia exterioara a muschilor, modul de fixare si raporturile muschiului. Anexele muschilor. Structura si organizarea functionala a muschiului

In organism exista peste 600 de muschi. Ei sunt organe motrice de baza ale aparatului locomotor.

In cadrul aparatului locomotor se studiaza numai acei muschi striati care actioneaza asupra scheletului. Muschii scheletici sunt componenta activa a aparatului locomotor.

Muschii indeplinesc multiple roluri:

au rol in locomotie, in diferitele miscari ale corpului, dar fixeaza si pozitiile segmentelor corporale;

constituie principala sursa de caldura;

au rol in circulatia venoasa si limfatica;

dau forma si proportiile diverselor segmente ale corpului. La sportivi, si in special la culturism, muschii iau forme si dimensiuni considerabile, prin hipertrofierea fibrelor sale componente (probabil).

Deoarece au functii specializate, inervatie si vascularizatie proprie, muschii pot fi considerati organe.

Un muschi striat este format din corpul muscular (=muschiul propriu-zis = portiunea contractila), tendoane, prin care forta musculara se transmite oaselor si jonctiunea mio-tendinoasa.

Conformatia exterioara a muschilor

Muschii se clasifica dupa mai multe criterii.

I. Dupa forma muschii pot fi:

  • muschi lungi
  • muschi lati
  • muschi scurti
  • muschi orbiculari

II. Dupa modul de grupare a fasciculelor musculare fata de tendoane:

  1. fasciculele musculare se continua direct cu ale tendonului
  2. fasciculele musculare se insera oblic pe tendon = muschii penati care pot fi:

muschi unipenati

muschi bipenati

muschi cu penatie complexa

III. Dupa numarul capetelor de origine, muschii se numesc: biceps, triceps, cvadriceps, in cazul in care exista mai mult decat un capat de origine

IV. Dupa asezarea lor in organism sunt:

muschi superficiali

muschi profunzi

V. Dupa numarul articulatiilor peste care trec, muschii pot fi:

uniarticulari

poliarticulari

biarticulari

Modul de fixare al muschiului

Un muschi este liber prin corpul sau, dar se fixeaza prin extremitati cu ajutorul a cate unui tendon. Fixarea muschiului se numeste insertie.

In cea mai mare parte insertia se face pe oase determinand creste, proeminente sau depresiuni pe suprafata lor. Dar ei se pot fixa si pe alte formatiuni: pe piele, pe membrane interosoase, pe fascii de invelis, pe septe intermusculare, pe tendoane (muschii lombricali).

Insertia se face intotdeauna prin intermediul unui tendon. In unele cazuri portiunea tendinoasa nu este vizibila macroscopic: in acest caz se vorbeste de o insertie carnoasa.

Tendonul este necontractil si inextensibil, de culoare alba, foarte rezistent si format din tesut conjunctiv fibros.

Din cele doua capete de fixare ale muschiului, unul e considerat, conventional, ca origine, celalalt ca insertie terminala. Originea este asezata proximal, iar insertia terminala distal.

Jonctiunea miotendinoasa este un element de mare importanta practica. E locul unde fasciculele musculare se continua cu fasciculele tendinoase si este punctul cal mai slab al muschiului.

In eforturile excesive se pot produce rupturi ale tendonului sau smulgeri osoase.

Raporturile muschilor

Raporturile muschilor sunt variate.

Muschii se aseaza unul langa altul sau se suprapun pe planuri. Muschii superficiali vin in raport cu pielea, prin intermediul fasciei de invelis a regiunii.

Muschii profunzi acopera oasele si articulatiile.

Unii muschi insotesc in mod constant anumite vase de sange, avand cu ele raporturi precise: sunt muschii sateliti ai vaselor respective.

Muschii au un rol plastic important. Corpul muscular determina prin volum, asezare si starea de contractie sau de relaxare forma exterioara caracteristica a regiunilor.

Anexele muschilor.

Anexele muschilor au rol de a le usura actiunea, dar si rol de protectie.

Acestea sunt:

  • Fasciile musculare
  • Retinaculele
  • Tecile sinoviale
  • Bursele sinoviale
  • Trohleele musculare

Structura muschilor si organizarea lor functionala

In structura muschiului intra fibre musculare striate, tesut conjunctiv, vase, nervi si formatiuni receptoare.

Pantecele muscular (corpul muscular) este portiunea carnoasa a muschiului si este format din fibre musculare striate. Pe sectiune transversala el apare format dintr-o serie de poligoane formate din fibre musculare asezate in fascicule.

Dupa compozitie, culoare si proprietati functionale fibrele musculare sunt de doua feluri:

fibre rosii (tulburi), bogate in mioglobina si sarcoplasma, dar sarace in miofibrile.

fibre albe (clare), sarace in sacroplasma, dar bogate in miofibrile.

Fibrele musculare sunt grupate in facsicule:

fasciculul primar este gruparea cea mai mica si cuprinde 10 - 30 fibre musculare;

mai multe fascicule primare formeaza fascicule secundare, iar acestea, fascicule tertiare.

Fasciculele sunt unite de fibre conjunctive dispuse in retea.

Tesutul conjunctiv al muschiului

Tesutul conjunctiv al muschiului, impreuna cu vasele si nervii reprezinta 15% din masa musculara.

Totalitatea tesutului conjunctiv dintr-un muschi se numeste perimisiu.

Totalitatea tesutului conjunctiv asezat in jurul fasciculelor primare si secundare se numeste perimisiu intern.

Tesutul conjunctiv care inveleste suprafata intregului muschi se numeste perimisiu extern (epimisiu).

Tendonul

Tendonul are si el structura de organ. [esutul esential este cel tendinos grupat cu ajutorul unui tesut conjunctiv in fascicule tendinoase primare, secundare si tertiare dupa acelasi mod ca si in muschi.

Modul de fixare a fasciculelor musculare pe tendon este complex. Tendonul continua corpul muscular, dar poate patrunde si in interiorul lui sub forma de lama aponevrotica. Fasciculele musculare formeaza intotdeauna un unghi ascutit cu aceste lame aponevrotice: unghiul de penatie. In timpul contractiei acest unghi se mareste, crescand distanta dintre fibrele musculare si se creeaza spatiul necesar ingrosarii acestora, fara a fi comprimate elementele vasculare si nervoase.

Intrebari:

Care sunt rolurile indeplinite de muschii striati in organism?

Precizati criteriile de clasificare ale muschilor.

Definiti notiunile de origine si insertie ale muschiului.

Care sunt anexele muschilor somatici?

Ce tipuri de fibre musculare exista in muschiul striat?

Care este structura tendonului si modul de fixare a fasciculelor musculare pe tendon?





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate