Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» Plasmodium si Malaria - boala parazitara


Plasmodium si Malaria - boala parazitara




Plasmodium

Malaria a fost recunoscuta ca o boala parazitara importanta pentru om de sute de ani, fiind descrisa de catre egipteni inca din mileniul III I.E.N. Cu toate masurile de control introduse in unele zone ale lumii, impactul malariei asupra populatiilor umane continua sa creasca.

Estimarile recente sugereaza ca:

- aproximativ 1,5 miliarde de persoane traiesc in zone ale lumii in care malaria este o boala endemica;

-          numarul de oameni infectati depaseste 500.000.000;



-          1-2 milioane de indivizi mor in fiecare an.

Urmatoarele specii de Plasmodiu infecteaza oamenii si cauzeaza malaria:

§         Plasmodiu falciparum raspandit in intreaga zona intertropicala;
§         Plasmodium malariae raspandire asemanatoare cu a lui falciparum;
§         Plasmodium ovale mai ales in Africa Neagra;

§         Plasmodium vivax  repartitie extinsa, dar absent din Africa Neagra.

Toate speciile sunt transmise de catre vectori, fiind raspandite peste tot in lume de catre tantarii anofeli. In gazda umana parazitul este gasit in primul rand in celulele rosii (hematii) ale sangelui. Parazitul se reproduce asexuat in interiorul acestora si dupa spargerea acestora sunt eliberati noi paraziti (merozoiti). Acestia infecteaza alte globule rosii fapt ce duce la distrugerea unui mare numar de globule. Caracteristica „omoara si febra” (paroxism) asociata cu malaria se produce cand parazitii sunt eliberati din globule si deoarece aceasta eliberare este periodica, paroxismul este periodic. Spre exemplu, paroxismul asociat cu malaria tertiara (Plasmodium vivax) apare la fiecare 48 de ore, iar in cazul malariei quarte  (Plasmodium malariae) la fiecare 72 de ore. Tabelul 18 prezinta speciile cele mai comune de Plasmodium, iar Tabelul 19 unele dintre caracteristicile acestora.

In imaginile ce urmeaza sunt prezentate aspecte reprezentative ale ciclurilor de viata (Plansa  75-80 frotiuri).

Bibliografie

Bejer, J. C. – 1998. Malaria parasite development in mosquitoes. Annual Review of Entomology, 43, 519-43.

Gardner, M. J., N. Hall, E. Fung, O. White, M. Berriman, R. W. Hyman, J. M. Carlton, et al., – 2002.Genome sequence of the human malaria parasite Plasmodium falciparum. Nature, 419(6906): p. 498-511.

Mu, J., D. A. Joy, J. Duan, Y. Huang, J. Carlton, J. Walker, J. Barnwell, et al., - 2005. Host Switch Leads to Emergence of Plasmodium vivax Malaria in Humans. Mol Biol Evol, 22(8): p. 1686-1693.

Paul, R. E. L., Ariey, F., Robert, V. – 2003. The evolutionary ecology of Plasmodium. Ecol Let.; 6:866–880.


Tabelul  18.  Speciile cele mai commune de Plasmodium.

Specia

Perodicitatea febrei

Gazda vertebrata

Tintarii/vectori

Mortalitate

Plasmodium falciparum 

48 h

+ neregulat

om

[Anopheles] spp.

+

Plasmodium vivax

48 h

om

Anopheles spp.

–

Plasmodium ovale

48 h

om

Anopheles spp.

+/–

Plasmodium malariae

72 h

om, maimute

Anopheles spp.

+/–

Plasmodium knowlesi

24 h

maimute din Asia, om

Anopheles spp.

–/+

Plasmodium coatneyi

48 h

maimute din Asia, om

Anopheles spp.

–/+

Plasmodium  cynomolgi

48 h

maimute din Asia, om 

Anopheles spp.

–

Plasmodium simium

48 h

maimute din Lumea Noua,  om 

Anopheles spp.

–

Plasmodium gallinaceum

neregulat

gaini





[Aedes] spp.,

[Culex] spp.

+

Plasmodium juxtanucleare

neregulat

gaini

Culex spp.

+

Plasmodium relictum

2–36 h

porumbei

Culex spp.,

Aedes spp.,

Anopheles spp.

+

Plasmodium cathemerium

24/48 h

randunele, canari

Aedes spp.,

Culex spp.,

Anopheles spp.

+

Plasmodium berghei berghei

24 h

rozatoare

Anopheles dureni

–/+

Plasmodium agamae

neregulat 

soparle

[Lutzomyia] spp.,

[Culicoides] spp.

–

Plasmodium wenyoni

neregulat

serpi

Culex spp.

–

Legenda:  +  ridicata; –/+= medie; –  nu sau scazuta

Tabelul  19.  Unele caracteristici ale speciilor de
Plasmodium sp. ce infecteaza omul.

Stadiul (sau perioada de infectie)

Plasmodium vivax

Plasmodium  malariae

Plasmodium  falciparum

Plasmodium  ovale

Trofozoitii tineri

1/3 din diametrul RBC; vacuole proeminente; cromaina “grea”

Un singur punct de cromatina; vacuole mai putine decat la alte specii; citoplasma 'heavy'

1/5 din diametrul  RBC; small cromatina putina; forme marginale frecvente

Similar cu P. vivax si P. malariae

Trofozoitii adulti

Cantitate mare de cromatina; hemozoina aproape umple celula

Citoplasma densa, rotunda, ovala sau  in forma de banda; aproape umple celula

De regula nu se vad in sangele periferic

Citoplasma compacta; vacuole mici

Hemozoina

Bastonase scurte, imprastiate difuz, neregulat; de culoare galbui-bruna

Rotunjita; mai mare si mai intunecata decat la  P. vivax; adesea  perifeic

Granulara; grosiera in gametociti

Mai deschisa la culoare decat la

P. malariae; similar cu P. vivax

Eritrocitele

Mai  mari decat  normal, de forma neregulata; punctele Schόffner apar mai ales in stadiile timpurii; infectii  multiple obisnuite

Aproape normale; desenele si  infectiile multiple sunt rare

Marime normala; punctele Maurer adesea la  trofozoitii adulti (rar gasiti in sangele periferic )

Punctele Schόffner prezente deseori; celulele rosii largite si de forma neregulata

Schizontii

12-24 merozoiti; hemozoina grupata; adesea umplu celula




8-10 merozoiti in rozeta sau ciorchine

8-24 merozoiti (rar gasiti in sangele periferic)

4-16 merozoiti

Microgametocitii (de regula mai mici si mai putin comuni decat macrogametocitii)

Rotunjiti sau ovali; aproape umplu celula; hemozoina  distribuita  la intamplare; cromatina grupata; citoplasm minimala; fara vacuole

Similar cu P.vivax dar mai mici; pigmentul mai vizibil

In forma de coltunas; cu 50% mai mare decat celula sanguina; cromatina difuza; hemozoina central; citoplasma albastru deschis

Similar cu

P. vivax dar mai mic

Macrogametocitii

Similari cu microgametocitii dar citoplasma de culoare albastru  inchis; cromatina mai compacta si rosie

Pigmentul proeminent; rotund, granule maro inchis; mai grosiere decat la

P. vivax

Similar in marime si forma cu microgametocitii; cromatina rosie, mai compacta; hemozoina concentrata

Ciclul exoeritrocitar

8 zile

13 zile

6  zile

9 zile

Perioada de incubatie (minimum)

11-13 zile

15-16 zile

9-10 zile

10-14 zile

Ciclul Schizogonic

48 ore (terta)

72 ore (quarta)

36-48 ore (terta)

48 ore (terta)

Dezvoltarea in tantar

10 zile

25-28 zile

10-12 zile

14 zile

                                                                                              (dupa  Roberts, L.S. & Janovy, J., Jr. – 1996)


PLANSA   75.

Plasmodium sp. Ciclul de viata al parazitului uman fara
referire la variatiile specifice speciilor

(Sursa Internet)

1. Sporozoitii alungiti sunt injectati in momentul intepaturii de catre femelele de tantari (Anopheles sp.). Ei sunt raspanditi prin sange si ajung la celulele ficatului la 2 minute dupa infectie. 2, 3. Formarea schizontilor si a merozoitilor in celulele parenchimale ale ficatului (faza exoeritrocitica). La unele specii acest ciclu se poate pastra intracelular pentru timp indelungat (ani) si cauzeaza reveniri. 4-8. eritrocitele cresc (5) si, in final, formeaza schizonti (6), cativa merozoiti (7, 8). In timpul digestiei hemoglobinei parazitii produc granule (6, 7; PG). Dezvoltarea schizontilor devine sincrona si se repeta (4-8) intr-un ciclu de 1-3 zile (in functie de specie). 9. Dupa un numar nedeterminat de astfel de generatii asexuate, unii dintre merozoiti patrund in eritrocite transformandu-se in macro- (9.1) sau micro- (9.2). Marimea si forma sunt specifice speciei (forma de banana – Plasmodium falciparum). 10-11. Cand inteapa, tantarii ingera eritrocitele ce contin acesti gamonti care sunt eliberati din eritrocitele continute in interiorul intestinului. 12, 13. Microgametii dezvolta patru-opt microgameti in 10-15 min.       14. Fertilizarea 15-19. Rezultantul se alungeste rapid si devine mobil (17) penetreaza intestinul tantarului si migreaza intr-o celula a acestuia unde incepe transformarea lui in 20-22. Formarea sporoblastilor multinucleati (20) ce vor da nastere la mii de sporozoiti (dupa 10-14 zile). Acestia din urma sunt eliberati in hemocel (cavitatea corpului) si migreaza catre glandele salivare. Acesti sporozoiti subtiri (10–15 Χ 1 μm) sunt injectati in final unei noi gazde. BM – membrana bazala a intestinului; E – eritrocit; IN – celule intestinale; LP – celulele parenchimale ale ficatului;         N – nucleu; PG, PV, SG – efecte patologice.

PLANSA   76.
Stadiile ciclului de viata la Plasmodium falciparum

(Sursa Internet)

1. Femela injecteaza sporozoitii ce ajung in celulele ficatului odata cu sangele. 2, 3. Schizontii dezvolta numerosi merozoiti (3) care dupa ruperea celulelor ficatului patrund in eritrocite. 4. Dupa penetrare acest stadiu este foarte mic (1/5 din diametrul hematiilor) si este singurul stadiu care s-a gasit in sangele pacientilor. 5–8. Schizontii care se aduna in capilare dau nastere merozoitilor (6) care invadeaza alte hematii si devin iarasi schizonti (5) sau se transforma in gamonti masculi si femeli in forma de banana (7 a, b) care pot fi preluati de catre alte femele de tantar care se hranesc (8). 9-16. Procesele din interiorul tantarului sunt descrise in E – eritrocite; H – suprafata pielii; N – nucleu; NH – nucleul celulei gazde; PV, R – resturi din eritrocit.

PLANSA   77.
Plasmodium vivax

PLANSA   78.

Plasmodium malariae


PLANSA   79.

Plasmodium falciparum


PLANSA   80.

Plasmodium ovale






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Ordinul Ricinulei
Etapele inserarii unui implant autofilentant
NEURONUL – structura, numar , clasificare
Tiroida si paratiroidele - Hormonii tiroidieni
ESOFAGUL LA MAMIFERE
Helix adanensis Bourguignat, 1860 (genul Helix)
Vertebrate - BIOLOGIE GENERALA
Clasificare os dupa densitate
URECHEA - ALCATUIREA URECHII
CELULE STEM SI CLONARE, ACTUALITATI SI PERSPECTIVE