Plasmodium si Malaria - boala parazitara

Plasmodium

Malaria a fost recunoscuta ca o boala parazitara importanta pentru om de sute de ani, fiind descrisa de catre egipteni inca din mileniul III I.E.N. Cu toate masurile de control introduse in unele zone ale lumii, impactul malariei asupra populatiilor umane continua sa creasca.

Estimarile recente sugereaza ca:

- aproximativ 1,5 miliarde de persoane traiesc in zone ale lumii in care malaria este o boala endemica;

numarul de oameni infectati depaseste 500.000.000;

1-2 milioane de indivizi mor in fiecare an.

Urmatoarele specii de Plasmodiu infecteaza oamenii si cauzeaza malaria:

Plasmodiu falciparum raspandit in intreaga zona intertropicala;
Plasmodium malariae raspandire asemanatoare cu a lui falciparum;
Plasmodium ovale mai ales in Africa Neagra;

Plasmodium vivax repartitie extinsa, dar absent din Africa Neagra.

Toate speciile sunt transmise de catre vectori, fiind raspandite peste tot in lume de catre tantarii anofeli. In gazda umana parazitul este gasit in primul rand in celulele rosii (hematii) ale sangelui. Parazitul se reproduce asexuat in interiorul acestora si dupa spargerea acestora sunt eliberati noi paraziti (merozoiti). Acestia infecteaza alte globule rosii fapt ce duce la distrugerea unui mare numar de globule. Caracteristica "omoara si febra" (paroxism) asociata cu malaria se produce cand parazitii sunt eliberati din globule si deoarece aceasta eliberare este periodica, paroxismul este periodic. Spre exemplu, paroxismul asociat cu malaria tertiara (Plasmodium vivax) apare la fiecare 48 de ore, iar in cazul malariei quarte    (Plasmodium malariae) la fiecare 72 de ore. Tabelul 18 prezinta speciile cele mai comune de Plasmodium, iar Tabelul 19 unele dintre caracteristicile acestora.

In imaginile ce urmeaza sunt prezentate aspecte reprezentative ale ciclurilor de viata (Plansa    75-80 frotiuri).

Bibliografie

Bejer, J. C. - 1998. Malaria parasite development in mosquitoes. Annual Review of Entomology, 43, 519-43.

Gardner, M. J., N. Hall, E. Fung, O. White, M. Berriman, R. W. Hyman, J. M. Carlton, et al., - 2002.Genome sequence of the human malaria parasite Plasmodium falciparum. Nature, (6906): p. 498-511.

Mu, J., D. A. Joy, J. Duan, Y. Huang, J. Carlton, J. Walker, J. Barnwell, et al., - 2005. Host Switch Leads to Emergence of Plasmodium vivax Malaria in Humans. Mol Biol Evol, (8): p. 1686-1693.

Paul, R. E. L., Ariey, F., Robert, V. - 2003. The evolutionary ecology of Plasmodium. Ecol Let.; 6:866-880.

Tabelul    18. Speciile cele mai commune de Plasmodium.

Legenda: + ridicata; -/+= medie; - nu sau scazuta

Tabelul    19. Unele caracteristici ale speciilor de
Plasmodium sp. ce infecteaza omul.

(dupa Roberts, L.S. & Janovy, J., Jr.

PLANSA

Plasmodium sp. Ciclul de viata al parazitului uman fara
referire la variatiile specifice speciilor

(Sursa Internet)

. Sporozoitii alungiti sunt injectati in momentul intepaturii de catre femelele de tantari (Anopheles sp.). Ei sunt raspanditi prin sange si ajung la celulele ficatului la 2 minute dupa infectie. 2, 3. Formarea schizontilor si a merozoitilor in celulele parenchimale ale ficatului (faza exoeritrocitica). La unele specii acest ciclu se poate pastra intracelular pentru timp indelungat (ani) si cauzeaza reveniri. 4-8. eritrocitele cresc (5) si, in final, formeaza schizonti (6), cativa merozoiti (7, 8). In timpul digestiei hemoglobinei parazitii produc granule (6, 7; PG). Dezvoltarea schizontilor devine sincrona si se repeta (4-8) intr-un ciclu de 1-3 zile (in functie de specie). 9. Dupa un numar nedeterminat de astfel de generatii asexuate, unii dintre merozoiti patrund in eritrocite transformandu-se in macro- (9.1) sau micro- (9.2). Marimea si forma sunt specifice speciei (forma de banana - Plasmodium falciparum). 10-11. Cand inteapa, tantarii ingera eritrocitele ce contin acesti gamonti care sunt eliberati din eritrocitele continute in interiorul intestinului. 12, 13. Microgametii dezvolta patru-opt microgameti in 10-15 min.     14. Fertilizarea 15-19. Rezultantul se alungeste rapid si devine mobil (17) penetreaza intestinul tantarului si migreaza intr-o celula a acestuia unde incepe transformarea lui in 20-22. Formarea sporoblastilor multinucleati (20) ce vor da nastere la mii de sporozoiti (dupa 10-14 zile). Acestia din urma sunt eliberati in hemocel (cavitatea corpului) si migreaza catre glandele salivare. Acesti sporozoiti subtiri (10-15 × 1 μm) sunt injectati in final unei noi gazde. BM - membrana bazala a intestinului; E - eritrocit; IN - celule intestinale; LP - celulele parenchimale ale ficatului; N - nucleu; PG, PV, SG - efecte patologice.

PLANSA 76.

Stadiile ciclului de viata la Plasmodium falciparum

(Sursa Internet)

Femela injecteaza sporozoitii ce ajung in celulele ficatului odata cu sangele. 2, 3. Schizontii dezvolta numerosi merozoiti (3) care dupa ruperea celulelor ficatului patrund in eritrocite. 4. Dupa penetrare acest stadiu este foarte mic (¹/₅ din diametrul hematiilor) si este singurul stadiu care s-a gasit in sangele pacientilor. 5-8. Schizontii care se aduna in capilare dau nastere merozoitilor (6) care invadeaza alte hematii si devin iarasi schizonti (5) sau se transforma in gamonti masculi si femeli in forma de banana (7 a, b) care pot fi preluati de catre alte femele de tantar care se hranesc (8). 9-16. Procesele din interiorul tantarului sunt descrise in E eritrocite; H suprafata pielii; N nucleu; NH nucleul celulei gazde; PV, R resturi din eritrocit.

PLANSA 77.

Plasmodium vivax

PLANSA 78.

Plasmodium malariae

PLANSA 79.

Plasmodium falciparum

PLANSA    80.

Plasmodium ovale