Phylum spermatophyta - subfilum pinophytina (gymnospermae)

PHYLUM SPERMATOPHYTA - SUBFILUM PINOPHYTINA (GYMNOSPERMAE)

grupeaza plante spermatofite, de consistenta lemnoasa: arbori si arbusti.

la acestea generatia gametofitica s-a redus fiind inclusa in sporofit.

prezinta caractere tranzitorii intre ferigi si angiosperme.

sunt primele plante la care apar florile, in general, unisexuate.

formeaza seminte care raman golase, intrucat ovulul nu este inchis intr-o carpela (in ovar) fapt pentru care se numesc gimnosperme (de la cuv. gr: gymnos = golas si sperma = samanta)

embrionul prezinta 2-18 cotiledoane

la gimnospermele mai primitive (Cycadatae, Ginkgoatae) gametii masculi sunt pluriflagelati, iar la cele mai evoluate (Pinatae) sunt fara flagel.

Clasa Ginkgoatae (Ginkgopsida) - Gingko Biloba - arborele pagodelor

Ordinul Ginkgoales

- este reprezentat printr-o singura specie actuala, Ginkgo biloba, considerate fosila vie.

- Ginkgo biloba (ginco-arbore templier) este un arbore simpodial dioic, de pana la 30 m inaltime, originar din China si Japonia, unde se cultiva in jurul pagodelor si templelor, fiind considerata ca planta sfanta. In Europa, se cultiva prin parcuri si gradini, ca arbore decorativ. Are frunze in forma de evantai cu nervatiunea dihotomica.

- Produsul medicinal, Ginkgo folium, contine substante flavonice, biflavonoide, lactone diterpenice, ginkgolide, sescviterpene (bilobalidul si bilobanona).

- Preparatele de Ginkgo actioneaza, in primul rand, ca angioactivatori. Actiunile de baza ale acestora sunt asupra microcirculatiei, circulatiei periferice si circulatiei venoase. Sunt indicate in tratamentul arteriopatiilor cerebrale si ale membrelor inferioare, pentru marirea capacitatii de memorare si rezistenta la oboseala la varstnici, in angiopatia diabetica.

- Din Ginkgo folium se prepara extracte si comprimate, precum: Tanakan, Tebonin, Rokan, Ginkor.

Clasa Pinatae (Pinopsida, Coniferopsida)

- cuprinde, circa, 600 specii actuale de arbori monopodiali. Prezinta frunze alungite, uninerve, dispuse altern. Sunt plante monoice, cu unele exceptii (Taxus, Larix). Florile unisexuate sunt alcatuite din sporofile ce se dispun pe un ax formand conuri. Polenul este prevazut cu saci aeriferi. Celulele sexuale masculine sunt imobile. In ovul, se afla doua sau mai multe arhegoane.

- samanta este libera. Poate fi insotita de anexe precum: aripa samaroida, aril (Taxus), solzi carpelari carnosi (Juniperus, Thuja).

Ordinul Pinales

- grupeaza arbori monopodiali care contin canale rezinifere (exceptie face specia Taxus), producatoare de rasini, de unde si denumirea lor de conifere rasinoase.

Familia Pinaceae

Abies alba (bradul alb). Abieti turiones, mugurii de la brad, contin ulei volatil. Abieti cortex, scoarta de brad, contine tanin. Uleiul volatil de brad se intrebuinteaza in bai medicinale pentru tratamentul afectiunilor reumatismale si ale sistemului nervos. Bradul furnizeaza lemnul pentru constructii, industria mobilei si cherestea.

Abies balsamea (bradul de balsam) este un conifer care traieste in America de Nord. Din acest arbore se obtine Balsamum canadense, oleorezina folosita in microscopie, pentru montarea preparatelor si in industria optica pentru lipirea lentilelor. Este o substanta transparenta in strat subtire si are acelasi indice de refractie ca si sticla.

Picea abies (Picea excelsa)(molidul). Scoarta molidului este folosita pentru extragerea taninului. Prin distilare cu vapori de apa, din ramurile tinere se obtine un ulei volatil, folosit ca antiseptic pentru aparatul respirator, iar extern ca antireumatic.

Tsuga Canadensis (tuga) este un conifer originar din America de Nord. In tara noastra se afla cultivat ca planta ornamentala. Se foloseste ca si Abies balsamea la obtinerea balsamului de Canada.

Larix decidua (larita, zada) este un arbore ocrotit de lege.

Terebenthina Laricina (Terebenthina Veneta) (terebentina de Venetia) se obtine din L.decidua si L. sibirica. Este folosita, intern, in afectiunile bronsice, pulmonare si urinare. De asemenea, se utilizeaza in microscopie.

Pinus sylvestris (pinul de padure).

- ca planta medicinala, are numeroase intrebuintari. Din oleorezina bruta (gema) produsa in canalele rezinifere, se obtine terebentina (Terebenthina communis). Aceasta se intrebuinteaza, extern, ca revulsiv sub forma de linimente, unguente, emplastre. Din terebentina se obtine uleiul de terebentina (Aetheroleum Terebenthinae) si colofoniul (Colophonium). Uleiul de terebentina se foloseste ca rubefiant si la obtinerea terpineolului si camforei sintetice. Colofoniul se intrebuinteaza la prepararea emplastrelor, matisolului (solutie alcoolica de colofoniu). De asemenea, se foloseste in industria sapunului si hartiei.

- Pix liquida, gudronul de pin, obtinut prin distilarea uscata a lemnului, este folosit in dermatologie pentru tratarea eczemelor, psoriazisului, avand actiune cheratoplastica si antiseptica.

- Turiones Pini (Gemmae Pini), mugurii vegetativi de pin de padure , se folosesc in tratarea bronsitelor, scorbutului, gripei, reumatismului. Prin antrenare cu vapori de apa, din ramurile tinere, se obtine uleiul volatil (Aetheroleum Pini sylvestris) cu proprietati antiinflamatorii si bactericide.

Pinus mugo (P.montana) (jneapan). Mugurii (Pini montanae turiones) contin ulei volatil cu actiune antiseptica si antiinflamatoare. Uleiul volatil (Aetheroleum Pini monatanae) se utilizeaza ca antibronsic si antireumatic. Din subspecia pumilio se obtine Aetheroleum Pini pumilionis folosit sub forma de inhalatii, avand actiune antiseptica asupra aparatului respirator. Extern, se foloseste ca antireumatic.

Familia Cupressaceae

Juniperus communis (ienuparul) are ,,bace" false, fructe false - galbule. Gustul lor este dulceag, aromat, amarui, mirosul balsamic, caracteristic. In alimentatie galbulele uscate sunt utilizate, sub denumirea de ienibahar, pentru aromatizarea muraturilor, lichiorurilor, mezelurilor si conservelor.

Juniperi fructus (Baccae juniperi) contin ulei volatil, glucide, acizi organici, pectine, rezine, taninuri, sescviterpene si un principiu amar, juniperina. Infuziile fructelor sunt diuretice, antiseptice, sudorifice. De asemenea, fructele intra in compozitia ceaiurilor antireumatismale, dar trebuie evidentiat faptul ca folosirea indelungata a lor produce albuminurie si hematurie datorita iritarii cailor urinare si chiar hemoragii intestinale.

Uleiul de ienupar (Aetheroleum juniperi) intra in compozitia unor medicamente antireumatice prin actiunea sa antinevralgica, antialgica si revulsiva. Datorita faptului ca favorizeaza digestia gastrica, intra in compozitia unor bauturi aperitive. Din lemnul de ienupar se obtine un gudron utilizat in dermatologie.

J.sabina (cetina de negi) - se intalneste, deseori, ca arbust decorativ in parcuri si gradini.

J.sibirica (J.nana)(ienupar pitic) - aceleasi intrebuintari ca la J.communis.

J.virginiana (ienupar de Virginia, cedrul rosu) - este originar din America de Nord. In tara noastra este cultivat pentru ornament si ca arbore forestier. Din lemnul arborelui, prin hidrodistilare, se obtine uleiul volatil (Oleum ligni cedri) care este utilizat in parfumerie si in industria sapunului.

J.oxicedrus este un arbust care se intalneste in zonele mediteraneene si orientale. Pseudofructele au culoarea rosie.

Gudronul (Pix cadi, Oleum cadini), obtinut prin distilarea uscata a lemnului ,are actiune antiparazitara, fiind folosit impotriva scabiei si antipsoriazica si antieczematoasa fapt ce-l face util in dermatologie.

Cupressus sempervirens (chiparos) - raspandit in Grecia, Turcia, Iran. Din ramurile si frunzele acestei specii se extrag uleiuri volatile care se utilizeaza in parfumerie; se remarca parfumurile frantuzesti, cunoscute sub denumirea de Chypres de Grasse.

Thuja occidentalis (tuia, arborele vietii) - in tara noastra este cultivata ca planta ornamentala. Uleiul volatil (Aetheroleum Thujae) este toxic. Se utilizeaza in parfumerie si pentru obtinerea unor produse dezinfectante. Se pare ca ar avea actiune stimulenta asupra cordului. De asemenea, tincturile (Tinctura Thujae) obtinute din planta se intrebuinteaza pentru tratamentul verucilor.

T. orientalis (tuia, arborele vietii) - arbore originar din China si peninsula Coreea. Din lemnul plantei se extrage un ulei volatil care poate fi folosit in parfumerie.