PANCREASUL ENDOCRIN

PANCREASUL ENDOCRIN

- unit morfofunct = Insulele Langerhans, repr 1-2% din vol pancreasului

- celulele ce form insulele au f sferica, slab colorate si se afla printre acinii serosi ce secreta sucul pancreatic; sunt dispuse sub forma de cordoane , separate de capilare

- insulele prez o stroma conj reticulata+ cel cu rol endocrin: cel. α (<20%) secreta glucagonul (este un polipeptid format din 31 AA ce are act hiperglicemianta , este antagonist insulinei, el stimuleaza glicogenoliza in cel hepatice si musculare); cel. β in centru I L secreta insulina (- h hipoglicemiant, rol in cresterea transportul transmembranar al glucozei in cel hepatice, miocard , stim formarea de glycogen in hepatocite si miocard); cel. gamma si delta ( secreta gastrina pancreatica); sunt delimitate de tesut conj-vascular provenit din stroma pancreasului exocrine

lipsa insulinei duce la diabet: creste glicemia pe seama mobilizarii glicogenului din cel; diabetul poate fi de tip1 si 2; cel de tip 1 este o boala autoimuna determinata de prez unor enzime ce distrug insulele; cel de tip 2 este o boala dobandita genetic; efectele diabetului sunt dezatruoase asupra globului ocular,cordului,rinichilor.

Glanda interstitiala Leydig:

insule dispuse printe tubii seminiferi din testicul

prez celule de talie mica sau mai mare, cu incluzii ;

secreta h androgeni ( testosterone, androsteron)

MUCOASA BUCALA

tapeteaza cav bucala, poate fi labiala, linguala, buccinatorie, palatina, etc

prezinta un epiteliu (stratificat pavimentos de timp moale sau cornos) si un corion ( tes conj lax,, vascularizat si inervat, cu acini glandular diseminati ce form gl salivare minore

LIMBA:

organ musculos sit in cav bucala; prez un schelet muscular tapetat de o mucoasa ( neteda pe fata ventrala, iar pe fata dorsal prez proeminente = papile linguale la niv carora gasim receptorul analizatorului gustativ = mugurele)

epit mucoasei poate fi stratificat de tip moale/cornos

corionul tes conj dens/lax, cu fibre de collagen, sic el conj

scheletul muscular: muschi striati de tip scheletic in mai multe planuri , printre care gasim vase, term nervoase.

DINTELE:

este o formatiune dura sit la niv alveolelor dentare; prezinta parti dure (coroana, gat.formate din straturi de dentina, smalt, cement) si parti moi ( pulpa, lig alveolo dentar, gingia)

pulpa dentara: alc din tes mezenchimal bogat in fibre si cel conj, subst fundamentala, vase de sange, nervi.

Cel conj sunt fibroblaste/fibrocite central si odontoblaste ( periferic) care secreta dentina in cursul dezv dintelui

Lig alveolo-dentar (parodontiu) rol de fixare a dintelui in alveola; fibre de colagen oblice

Gingia: dispusa concentric in jurul gatului

Dentina: marea masa a dintelui, alc din

canalicule dentinare cu dispunere radiara

matricea intercanaliculara form din subst anorganice cu fibre fine de collagen

smaltul tapeteaza dentina la niv coroanei, cea mai dura struct a organismului

cementul are struct similara cu a osului

Odontogeneza: la niv mugurelui dentar, care sta la maturare in gingie; el prezinta mai multe formatiuni : pulpa (central, cu odontoblaste la periferie, secreta dentina), dentina, smaltul, adamantoblastele ( strat de cel prismatice, cu polul apical catre smalt, pe care il secreta); strat de cel stelate cu prelungiri; sacul fibros dentar ( deasupra adamantoblastelor)

GLANDELE SALIVARE

Minore: tubulo-acinoase, repr. de acini secretorii diseminati la niv mucoasei bucale

Majore: submandibulara, parotid, sublinguala; sunt alcatuite din :

Capsula conjunctiva, foarte fina, bogata in collagen; din ea se desprind travei conj ce delim lobi si lobuli

Stroma conj-reticulata, cu fibre de reticulina dispuse in jurul acinului

Parenchimul: compus din

acini glandular serosi in parotida

mucosi in gl sublinguala

mixti in submandibulara

canalele excretorii de la niv lobular CANALE BOLL si CANALE PFLUGEL