Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
MUSCHII ANTEBRATULUI


MUSCHII ANTEBRATULUI




MUSCHII ANTEBRATULUI

 

1 MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE

1.1 MUSCHIUL ROTUND PRONATOR

1.2. MUSCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI

1.3 MUSCHIUL PALMAR LUNG




1.4. MUSCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI

1.5. MUSCHIULFLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

1.6. MUSCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR

1.7. MUSCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI.

1.8. MUSCHIUL PATRAT PRONATOR

1.1 MUSCHIUL ROTUND PRONATOR

n     Este situat in primul plan, al muschilor regiunii anterioare a antebratului, alaturi de, in sucesiune lateromediala, muschii: flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al corpului.

n     Insertii: isi are originea prin doua fascicule:

1. Fasciculul humeral, cu originea pe pe fata anterioara a epicondilului medial,

2. Fasciculul ulnar, cu originea pe fata mediala a procesului coronoidian al ulnei.

Cele doua fascicule musculare se unesc, avand un traiect oblic, in sens lateroinferior, si se insera in portiunea mijlocie a fetei laterale a osului radius.

n     Raporturi: nervul median este situat intre cele doua capete de origine.

Marginea laterala formeaza impreuna cu muschiul brahioradial triunghiul cotului, in care patrunde muschiul biceps brahial. Intre muschiul rotund pronator si muschiul biceps brahial se afla artera brahiala.

n     Actiune: avand punct fix pe insertia humerala este flexor al antebratului pe brat. Avand punct fix peinsertia ulnara este pronator al mainii.

n     Inervatia: este realizata de nervul nervul median, ramura a plexului brahial.

1.2. MUSCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI

n     Insertii: originea este la nivelul fetei anterioare a epicondilului medial al humerusului. Fasciculele musculare au un traiect oblic descendent, in sens mediolateral, trec inferior de retinaculul flexorilor, si se insera printr-un tendon pe baza osului metacarpian al doilea.

n     Raporturi: lateral este in raport cu muschiul rotund pronator. Medial este in raport cu muschiul palmarul lung. Prin fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu muschii flexor superficial al degetelor si flexorul lung al degetelor. Tendonul sau formeaza impreuna cu tendonul muschiului brahioradial santul pusului, la nivelul caruia se palpeaza artera radiala.

n     Actiune: avand punct fix pe insertia humerala este flexor al antebratului pe brat, flexor al mainii pe antebrat, pronator al antebratului.

n     Inervatia: este realizata de nervul median.

1.3 MUSCHIUL PALMAR LUNG

n     Insertii: isi are originea pe fata anterioara a epicondilului medial al humerusului. Fasciculele musculare formeaza un corp muscular de lungime redusa care se continua cu tendon lung, ce trece profund de retinaculul flexorilor, apoi se deschide in evantai la nivelul palmei si se insera pe aponevroza palmara.

n     Raporturi: lateral este in raport cu mushiul flexor radial al carpului. Medial este in raport cu muschiul flexor ulnar al carpului. Prin fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu fata superficiala a muschiului flexor superficial al degetelor.

n     Actiune: avand punct fix pe insertia humerala este flexor al mainii pe antebrat si al antebratului pe brat.

n     Inervatia este realizata de nervul median.

1.4. MUSCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI

n     Este situat medial, in raport cu ceilanti trei muschi ai planului superficial.

n     Insertii: isi are originea prin doua capete:

a. capatul humeral, cu originea pe epicondilul medial

b. capatul ulnar, cu originea pe marginea mediala a olecranulului.

Cele doua fascicule de origine sunt unite print-o arcada fibroasa, pe sub care patrunde nervul ulnar. Cele doua capete se unesc si se insera, printr-un tendon, pe osul pisiform.

n     Raporturi: lateral este in raport cu muschiul palmar lung. La nivelul arcadei fibroase este in raport cu nervul si artera ulnara. Fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala. Fata profunda este in raport cu fata superficiala muschiului flexor superficial al degetelor.

n     Actiune: avand punct fix pe humerusul si pe ulna este flexor si adductor al mainii.

n     Inervatia: este realizata de nervul ulnar, ramura a plexului brahial.

1.5. MUSCHIULFLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

n     Formeaza planul doi al muschilor anteriori ai antebratului.

n     Insertii: isi are originea prin doua capete:

a. capatul humeral, cu originea pe fata anterioara a epicondilului medial al humerusului,

b. capatul radial, cu originea pe marginea anterioara a diafizei ulnei.

Cele doua capete de origine sunt unite prin intermediul unei arcade fibroase pe sub care se angajeaza nervul median.

n     Corpul muscular, format prin unirea celor doua capete de origine, se imparte in patru fascicule musculare care se termina prin cate un tendon, ce trec pe sub retinaculul flexorilor. Ajunse la nivelul falangelor proximale ale degetelor 2, 3, 4, 5, fiecare tendon se bifurca in doua ramuri care se reunesc si se insera pe falanga mijlocie. Se formeaza astfel cate un orificiu de trecere, pentru fiecare tendon, prin care patrund tendoanele muschiului flexor profund al degetelor.

n     Raporturi: la nivelul antebratului, fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschilor primului plan. Fata profunda este in raport cu nervul median cu artera ulnara si cu fata superficiala a muschiului flexor profund al degetelor. La nivelul regiunii carpiene, tendoanele trec pe sub retinaculul flexorilor, apoi trec prin canalul osteofibros al carpului, impreuna cu tendoanele muschiului flexorrul profund al degetelor si cu tendonul muschiului flexor lung. al policelui.La nivelul regiunii metacarpiene, tendoanele muschiului flexor superficial sunt situate anterior in raport cu tendoanele muschiului flexor profund.





La nivelul degetelor, corespunzator falangei proximale, tendoanele flexorului superficial se dedubleaza, devenind profunde. Tendoanele flexorului profund, patrund prin aceasta dedublare, devenind superficiale.Se formeaza astfel chiasma tendinoasa. Tendoanele muschilor flexori, superficial si profund, sunt fixate pe fata anterioara a falangelor prin intermediul unor lame conjunctivale, care formeaza un tunel ostefibros pentru fiecare dintre tendoanele muschilor flexori, care functional, fixeaza si faciliteaza alunecarea tendoanelor.

n     Actiune: este flexor al falangei mijloci pe falanga proximala, flexor al degetelor pe mana, flexor al mainii pe antebrat, flexor al antebratului pe brat.

n     Inervatia: este realizata de nervul median.

1.6. MUSCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR

n     Este situat, alaturi de muschiul flexor lung al policelui, in planul trei al muschilor anteriori ai antebratului.

n     Insertii: originea este la nivelul fetelor anterioara si mediala, corespunzator treimii superioare a diafizei ulnei si pe membrana interosoasa. Corpul muscular se imparte in patru fascicule musculare, ce se continua cu cate un tendon, pentru degetele 2, 3, 4, 5, care trec pe sub retinaculul flexorilor, perforeaza tendoanele muschiului flexor superficial, si se insera pe baza falangei distale. Pe tendoanele flexorului profund se insera muschii lombricali.

n     Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului flexor superficial si cu muschiul flexrul ulnar al carpului, nervul median, nervul, artera si venele ulnare. Fata profunda este in raport cu ulna, cu membrana interosoasa, cu muschiul patrat pronator.

n     Actiune: este flexor al ultimelor doua falange, flexor al mainii pe antebrat, adductor al mainii.

n     Inervatia: fasciculele corespunzatoare degetelor 4 si 5, sunt inervate de nervul ulnar. Fasciculele corespunzatoare degetelor 2 si 3, sunt inervate de nervul median.

1.7. MUSCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI.

n     Este situat in planul trei al muschilor anteriori ai antebratului.

n     Insertii: isi are originea pe fata anterioara a diafizei radiusului si pe membrana interosoasa. Fasciculele musculare au un triect descendent, se continua cu un tendon ce trece pe sub retinaculul flexorilor, apoi parcurge canalul carpian si se insera pe baza falangei distale a policelui.

n     Raporturi: la nivelul antebratului fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului flexor profund si cu muschii ce formeaza primul plan al muschilor anteriori ai antebratului. Fata profunda este in raport cu osul radius si cu membrana interosoasa. La nivelul mainii, tedonul sau trece printre cele doua fascicule ale muschiului scurt flexor al policelui.La nivelu falangelor, tendonul sau este situat intr-un tunel osteofibros.

n     Actiune: este flexor al falangei distale a policelui pe falanga proximala. Este flexor al policelui pe metacarpianul 1.

n     Inervatia: este realizata de nervul median.

1.8. MUSCHIUL PATRAT PRONATOR

n     De forma patrulatera, este situat la nivelul extremitatii distale a ulnei si a radiusului.

n     Insertii: isi are originea pe fata anterioara a ulnei, in treimea distala a diafizei, de unde fasciculele sunt dispuse transversal, si se insera pe fata anterioara a radiusului, in treimea distala a diafizei.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschilor flexor al policelui, flexorul profund al degetelor, flexorul ulnar al carpului.Fata profunda este in raport cu extremitatea distala a diafizelor ulnei si radiusului, cu articulatia radioulnara distala.

n     Actiune: este pronator al mainii si antebratului si secundar supinator.

n     Inervatia: este realizata de nervul median.

2 MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE

A. PLANUL SUPERFICIAL

2.1. MUSCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR

2.2. MUSCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC

2.3 MUSCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI

2.4. MUSCHIUL ANCONEU

B. PLANUL PROFUND

2.5 MUSCHIUL ABDUCTOR LUNG AL POLICELUI

2.6 MUSCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI

2.7 MUSCHIUL EXTENSOR LUNG AL POLICELUI

2.8 MUSCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI

2.1. MUSCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR

n     Este muschiul cel mai lateral, dintre muschii ce formeaza planul superficial.

n     Insertii: originea este la nivelul epicondilului lateral al humerusului, pe ligamentul colateral radial, pe fascia antebrahiala. Corpul muscular se imparte in patru fascicule care se termina prin cate un tendon pentru degetele 2, 3, 4, 5, care trec pe sub retinaculul extensorilor. Fiecare tendon se imparte in trei ramuri aponevrotice: o ramura mediala ce se insera pe fata dorsala a falangei mijlocii, si doua ramuri laterale ce se insera pe fata dorsla a falangei distale. Tendoanele degetelor 3, 4, 5, sunt unite si prin punti fibroase transversale. La nivelul articulatiilor metacarpofalangiene fiecare tendon trimite o expasiune fibroasa care adera la capsula articulatiei si se insera pe falanga proximala.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala, cu tegument, cu retinaculul extensorilor, cu fascia dorsala a mainii. Fata profunda este in raport cu fata superficiala a muschiilor: supinator, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al indexului, interososi dorsali,articulatia radiocarpiana.

n     Actiune: este extensor al mainii pe antebrat, al falangei proximale pe metacarp, al falangei mijloci pe falanga proximala, al falangei proximale pe falanga medie. Este adductor al maini si abductor al degetelor.

n     Inervatia: este realizata din ramura profunda a nervului radial.




2.2. MUSCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC

n     Este situat medial de muschiul extensor al degetelor.

n     Insertii: originea este la nivelul epicondilului lateral al humerusului si pe fascia antebrahiala. Corpul muscular se continua cu un tendon care trece pe sub retinaculul extensorilor, merge de-a lungul metacarpianului 5, si se insera pe falangele mijlocie si distala a degetului mic, alaturi de tendonul ce provine din muschiul extensorul degetelor.

n     Raporturi: medial este in raport cu muschiul extensor ulnar al carpului, lateral cu muschiul extensor al degetelor. Fata profunda este in raport cu fata superficiala a muschiilor: supinator, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al indexului, interososi dorsali,articulatia radiocarpiana. Fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala, cu tegument, cu retinaculul extensorilor, cu fascia dorsala a mainii.

n     Actiune: este extensor al mainii pe antebrat, si extensor al degetului mic.

n     Inervatia: este realizata de ramura profunda a nervului radial.

2.3 MUSCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI

n     Este situat medial de muschiul extensor al degetului mic.

n     Insertii: isi are originea pe epicondilul lateral al humerusului, pe marginea posterioara a ulnei si pe fascia antebrahiala. Corpul muscular prezinta un tendon care trece prin santul epifizei distale a ulnei si se insera pe baza metacarpianului al cincilea.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu fata superficiala a muschiilor: supinator, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al indexului, interososi dorsali, articulatia radiocarpiana. Marginea laterala este in raport cu muschiul extensor al degetului mic. Marginea mediala este in raport cu muschiul anconeu.

n     Actiune: este extensor si adductor al mainii.

n     Inervatia: este realizata de ramura profunda a nervului radial.

2.4. MUSCHIUL ANCONEU

n     Este un muschi de forma triunghiulara, situat in regiunea cotului.

n     Insertii: originea este la nivelul epicondilului lateral al humerusului. Fasciculele musculare au un traiect oblic descendent, in sens lateromedial, si se insera in treimea distala a fetei posterioare a ulnei.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu articulatia cotului. Marginea proximala este in raport cu muschiul triceps brahial. Marginea distala este in raport cu muschiul extensor ulnar al carpului.

n     Actiune: este extensor al antebratului pe brat.

n     Inervatia: este realizata de nervul radial.

2.5 MUSCHIUL ABDUCTOR LUNG AL POLICELUI

n     Situat lateral, este cel mai puternic muschi al planului profund.

n     Insertii: isi are originea in treimea proximala a fetelor posterioare a ulnei si a radiusului, precum si pe membrana interosoasa. Fasciculele musculare coboara oblic, in sens mediolateral, si se insera pe baza primului metacarpian.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala si cu tegumentul. Fata profunda este in raport, prin intermediul tendonului sau, cu tendoanele muschilor lung respectiv scurt extensor radiali ai carpului. Marginea laterala este in raport cu muschiul supinator. Marginea laterala este in raport cu muschiul scurt extensor al policelui.

n     Actiune: este abductor al policelui si al mainii.

n     Inervatia: este realizata de nervul radial, prin nervul interosos posterior.

2.6 MUSCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI

n     Este situat in planul profund, medial de muschiul abductorul lung al policelui.

n     Insertii: isi are originea in treimea proximala a fetelor posterioare a ulnei si a radiusului, precum si pe membrana interosoasa, alaturi de muschiul abductorul lung al policelui. Fasciculele musculare coboara oblic, in sens mediolateral, si se insera pe baza falangei proximale a policelui.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fascia antebrahiala si cu tegumentul. Fata profunda este in raport, prin intermediul tendonului sau, cu tendoanele muschilor lung extensor al policelui, respectiv muschiul abductor lung al policelui. Marginea laterala este in raport cu muschiul supinator. Marginea mediala este in raport cu muschiul abductor lung al policelui. Impreuna cu muschiul abductor lung al policelui formeaza tabachera anatomica.

n     Actiune: este extensor si abductor al policelui.

n     Inervatia: este realizata de nervul radial, prin nervul interosos posterior.

2.7 MUSCHIUL EXTENSOR LUNG AL POLICELUI

n     Situat in planul profund, medial de muschiul extensor scurt al policelui.

n     Insertii: isi are originea pe septul interosos si in treimea mijlocie a fetei posterioare a ulnei. Tendonul sau trece prin santul situat pe fata posterioara a epifizei inferioare a radiusului, incruciseaza tendoanele muschilor extensori radiali ai carpului si se insera pe falanga distala a policelui.

n     Raporturi: la nivelul antebratului realizeaza aceleasi raporturi ca si muschii extensor scurt al policelui si lungul abductor al policelui. La nivelul regiunii radiocarpiene intre tendoanele muschilor extensor scurt al policelui si lungul abductor al policelui, situate lateral si tendonul muschiului extensor lung al policelui, situat medial, se delimiteaza o suprafata de forma triunghiulara, ce corespunde la suprafata unei depresiuni numite tabachera anatomica. In profunzimea acestei formatiuni se afla tendoanele muschilor extensori radiali ai carpului si artera radiala.



n     Actiune: este extensor al falangei distale pe falanga proximala a policelui. Este adductor al policelui, aflat in abductie.

n     Inervatia: este realizata de nervul interosos posterior, ramura a nervului radial.

2.8 MUSCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI

n     Este situat medial in raport cu ceilalti trei muschi ai planului profund.

n     Insertii: originea este la nivelul fetei posterioare a ulnei si pe membrana interosoasa. Tendonul sau trece prin canalul osteofibros, alaturi de tendoanele muschiului extensor al degetelor, si corespunzator articulatie metecarpofalangiene se uneste cu tendonul corespunzator indexului ce provine din muschiul extensorul degetelor.

n     Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschilor ce formeaza grupul superficial al muschilor posteriori ai antebratului. Prin fata sa profunda este in raport cu ulna, cu articulatia radiocarpiana si cu oasele metacarpiene.

n     Actiune: este extensor al indexului.

n     Inervatia: este realizata de nervul interosos posterior, ramura a nervului radial.

3 MUSHII REGIUNII LATERALE

1. MUSCHIUL BRAHIORADIAL

2. MUSCHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

3 MUSCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

4. MUSCHIUL SUPINATOR

1. MUSCHIUL BRAHIORADIAL

n     Este cel mai superficial si in acelasi timp, cel mai puternic muschi din regiunea laterala.

n     Insertii: isi are originea pe marginea laterala a osului humerus. Fasciculele musculare coboara si se insera, printr-un tendon, pe baza procesului stiloidian al radiusului.

n     Raporturi: marginea sa anterioara formeaza impreuna cu muschiul biceps humeral si muschiul brahial santul bicipital lateral, prin care trece nervul radial si artera recurenta radiala. La nivelul regiunii antebrahiale este in raport cu artera radiala.

n     Actiune: avand punct fix pe humerus, este flexor al antebratului pe brat. Este supinator cand antebratul este in pronatie si pronator al antebratului, cand acest se afla in supinatie.

n     Inervatia: este realizata de nervul radial, ramura a plexului brahial.

2. MUSCHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

n     Este situat profund, in raport cu muschiul brahioradial.

n     Insertii: isi are originea pe marginea laterala a osulUi humerus si pe septul intermuscular lateral al bratului. Fasciculele musculare coboara si se insera, prin intermediul unui tendon, pe baza celui de-al doilea metacarpian.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului brahioradial. Fata superficiala a tendonului sau este in raport cu fata profunda a tendoanelor muschilor: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui si lungul extensor al policelui.

n     Actiune: este extensor si abductor al mainii. Este flexor al antebratului pe brat.

n     Inervatia: este realizata de nervul radial, ramura a plexului brahial.

3 MUSCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

n     Este situat profund, in raport cu muschiul lungul extensor radial al carpului.

n     Insertii: isi are originea pe epicondilul lateral al humerusului si pe ligamentul colateral radial al articulatiei cotului. Corpul muscular este redus, ca dimensiune, si se continua cu un tendon ce este incrucisat de tendoanele muschilor: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui si lungul extensor al policelui, si se insera pe baza celui de-al treilea metacarpian.

n     Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului lung extensor radial al carpului si cu muschii lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui si lungul extensor al policelui. Fata profunda este in raport cu radiusul, cu muschiul supinator si cu muschiul rotundul pronator.

n     Actiune: avand punct fix pe insertia superioara este extensor si abductor al mainii.

n     Inervatia:este realizata de ramura profunda a nervului radial.

4. MUSCHIUL SUPINATOR

n     Este situat profund, in raport cu ceilalti muschi ai planului profund.

n     Insertii: originea este, prin mai multe fascicule, pe epicondilului lateral al humerusului, pe suprafata situata inferior de incizura radiusului si pe ligamentul colateral radial. Fasciculele musculare au un traiec descendent, pe fata posterioara a ulnei si se insera pe fata laterala a ulnei.

n     Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiilor lung si scurt extensor radial ai carpului precum si cu muschii ce formeaza planul profund al regiunii posterioare a bratului. Prin fata profunda este in raport cu articulatia cotului.

n     Actiune: este supinator al antebratului si al mainii.

n     Inervatia: este realizata de nervul radial, prin ramura sa profunda.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Obiectul anatomiei functionale. Definirea termenilor anatomici. Partile componente ale organismului uman. Organizarea corpului uman: celula, tesuturi,
Clasa Gasteropoda
COAGULAREA
TIROIDA
Clasa Hirudinea
LEGILE TRANSMITERII SINAPTICE
Pentastomida (Linguatulida)
Ordinul Solifugae
Mijloace tehnice de studiu in biologia celulara
Acarina