Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» MEMBRANA BAZALA


MEMBRANA BAZALA




MEMBRANA BAZALA

Membrana bazala (fig. I.3.1) este o structura histologica speciala constituita intre tesutul epitelial si tesutul conjunctiv, a carei prezenta nu poate fi insa evidentiata in coloratia de rutina HE. Denumita si complex bazal datorita aspectului sau ultrastructural care traduce o organizare mai complexa, este formata din trei lamine: lamina lucida, lamina densa si lamina reticularis. Lamina lucida si lamina densa formeaza impreuna lamina bazala. Lamina bazala este sintetizata de tesutul epitelial, iar lamina reticularis – de tesutul conjunctiv.

Lamina lucida este o zona aparent clara, de 45 nm grosime, in care apar condensari moderate in zonele corespunzatoare hemidesmozomilor. Acestea constau din filamente foarte fine, numite filamente de ancorare, care traverseaza lamina lucida. Din punct de vedere biochimic, la acest nivel au fost identificate glicoproteine: laminina, entactina, alaturi de antigenul pemfigoidului bulos,  glicoproteina  de  membrana  bazala,


Fig. I.3.1. Membrana bazala – schema dupa (Gartner, Hiatt, 1997)


precum si  proteine  transmembranare  din  familia integrinelor care se proiecteaza din membrana celulara epiteliala in lamina bazala.

Lamina densa este un strat de material fin granular sau filamentos, de 50 nm grosime. Din punct de vedere biochimic lamina densa este formata din laminina si colagen tip IV, aranjate sub forma de “gard de plasa metalica” si inconjurate de proteoglicani de tipul perlecanului; lanturile laterale ale heparansulfatului, care se prelungesc din miezul proteic al perlecanului, au capacitatea de a forma polianioni si de a lega proteinele, limitand trecerea printre ele. Sunt prezente si componente extrinseci: fibronectina, colagen tip V, molecule de adeziune din familia integrinelor. In lamina densa mai exista inserate anse mici de fibrile bandate fin – fibrile de ancorare, formate din colagen tip VII, prin care trec fibrilele de colagen tip I si III din lamina reticularis. Se realizeaza astfel, prin aceasta maniera de ancorare, un atasament flexibil.

Lamina reticularis este formata din colagen tip I si III. Ea se interpune intre membrana bazala si tesutul conjunctiv subjacent, grosimea ei variind in raport cu fortele care se exercita la nivel epitelial. Fibrele de colagen tip I si III fac anse in lamina reticularis. Ele interactioneaza si sunt legate la microfibrilele de fibrilina si la fibrilele de ancorare din lamina densa.

Mai mult, gruparile bazice ale fibrilelor de colagen formeaza legaturi cu gruparile acide ale glicozaminoglicanilor din lamina densa, iar domeniile care leaga colagenul si domeniile pentru glicozaminoglicani ale fibronectinei faciliteaza si mai mult ancorarea laminei bazale de lamina reticularis.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


GANGLIONUL NERVOS:
RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
Subclasa Dibranchiata (Coleoidea)
Vertebrate - BIOLOGIE GENERALA
Clasificarea gastropodelor
PSIHOGENETICA
BURSA FABRICIUS : numai LB
ROLUL APEI PENTRU ORGANISMELE VII - CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN
LIMFONODURILE (limfonoduli, limfoganglioni)
CLASA TREMATODA