Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» Imagini cu adulti de tabanide - Aspecte ale ciclului de viata la tabanide


Imagini cu adulti de tabanide - Aspecte ale ciclului de viata la tabanide




Imagini cu adulti de tabanide

Haematopota pluvialisChrysozona pluvialis




Capul cu ochii si piesele bucale – tabanid femela


Aspecte ale ciclului de viata la tabanide


Larva de tabanidPupa de tabanid

femelaTabanus bromiusmascul

Familia Glossinidae (musca tse-tse)

Glosinele (Plansa30-32) sunt diptere brachicere hematofage, strict limitate la continentul Africa, la sud de Sahara, pana la 20o latitudine sudica. Ele sunt vectoare pentru trypanosomele ce provoaca trypanosomiazele africane umane (boala somnului) si animale, ce au constituit vreme indelungata un impediment in dezvoltarea continentului facand dificila cresterea animalelor mari precum si intarziind patrunderea altor civilizatii.

Morfologie si ciclul de dezvoltare

cu o talie intre 6 si 16 mm fara proboscis; corpul este de culoare terna, ce variaza de la gri inchis spre brun deschis, unele au pete de culoare deschisa pe dosul abdomenului; aripile lor se acopera una pe alta in pozitie de repaus, precum lamele unei foarfeci.

cele trei stadii larvare se succed in uterul femelei, hranindu-se cu secretiile produse de catre glandele uterine. Larva de stadiul I iese din ou la 3-4 zile dupa ponta ovulara, se fixeaza de glandele uterine si respira cu ajutorul celor doua stigmate. Urmeaza larvele stadiul II si dupa 8-12 zile apar cele de stadiul III. De fiecare data este depusa o singura larva iar o femela poate depune 6-10 larve pe parcursul vietii. Atunci cand ajung la stadiul III, ele masoara circa 1 cm si au forma unui asticot, de culoare galbuie, cu doua protuberante de culoare neagra la una dintre extremitati (lobii stigmatici). Larvipozitia dureaza cateva minute, se face pe sol, in zone umbroase si umede unde patrunderea acestora este facila. Dupa afundarea in sol (prin miscari peristaltice) larvele se transforma in pupe.

Glossinele sunt diptere ciclorafe, schizofore, adica insecte ale caror imago rup pupariumul dupa o linie de rupere circulara cu ajutorul unui sac frontal gonflabil, ptilinum.

Glosinele apartin familiei Glossinidae ce este formata dintr-un singur gen Glossina alcatuit din aproximativ treizeci de specii si subspecii. Gosinele sunt divizate in trei subgenuri:

v      Nemorhina (grupa palpalis) ce regrupeaza specii de talie mica ce traiesc cel mai des in apropierea zonelor umede;

v     Glossina (grupa morsitans) din care fac parte specii de talie medie ce ocupa savanele;

v     Austenina (grupa fusca) glosine de talie mare din zonele impadurite ce se hranesc pe animale si deci sunt neinteresante din punct de vedere medical.





sa33): Pentru unele dintre speciile ce vor fi enumerate, in special pentru cele de interes medical, trebuie avut in vedere ca cel mai adesea este vorba de doua sau trei subspecii a caror determinare este uneori dificila.

Se disting doua subspecii: Glossina p. gambiensis si Glossina p. palpalis ale caror areale de repartitie sunt apropiate dar nu se intre­patrund decat pe o suprafata redusa in Africa Occidentala, incrucisarile sunt posibile. Prima ocupa zonele de savana vest africana din Senegal, la frontiera cu Togo, iar cea de a doua se regaseste din vestul Angolei, pana in Benin si in zona de padure a Africii de vest pana in Liberia. Capacitatea lor vectoriala este identica.

Glossina fuscipes Aceasta specie este formata din trei subspecii: Glossina f. fuscipes, Glossina f. quanzensis si Glossina f. martinii. Ele ocupa toata Africa Centrala din nordul Camerunului pana in Angola si in est pana in Kenya si Tanzania; prima in nordul si centrul acestei regiuni, a doua in sud-vest si ultima in sud-est. Suprapunerea arealelor lor de repartitie este putin importanta iar incru­cisarile sunt imposibile datorita neconcordantei pieselor genitale.

Glossina morsitans Se disting, de asemenea, trei subspecii: Glossina m. morsitans, Glossinam. centralis si Glossinam. submorsitans. Aria de repartitie a acestor glossine este vasta dar fragmentata: submorsitans se gaseste din Senegal pana in Etiopia si Uganda; centralis ocupa Tanzania, sud-estul Zairului, o parte din Zambia si cateva zone izolate in Botswana si in Angola; morsitans este localizata in est, Mozambic, Malawi, Zambia, Zimbabwe. Suprapunerea zonelor de repartitie este putin importanta iar incrucisarile realizate in laborator au dat hibrizi sterili.

Importanta medicala

Bibliografie

Gibson, G., Packer, M. J., Steullet, P., Brady, J. 1991. Orientation of tsetse to wind, within and outside host odour plumes in the field. Physiological Entomology, 16, 47-56.

Hargrove, J. W., Holloway, M. T. P., Vale, G. A., Gough, A. J. E., Hall, D. R. 1995. Catches of tsetse (Glossina spp.) (Diptera: Glossinidae) from traps and targets baited with large doses of natural and synthetic host odour. Bulletin of Entomological Research, 85, 215-227.

Torr, S. J., Hall, D. R., Smith, J. L. 1995. Responses of tsetse flies (Diptera: Glossinidae) to natural and synthetic ox odours. Bulletin of Entomological Research, 85, 157-166.

Torr, S.J., Hall, D.R., Phelps, R.J., Vale, G.A. - 1997. Methods for dispensing odour attractants for tsetse flies (Diptera: Glossinidae). Bulletin of Entomological Research, 87, 299-311.

Torr, S.J., Mangwiro, T.N.C. – 2000. Interactions between cattle and biting flies: effects on the feeding rate of tsetse. Medical and Veterinary Entomology, 14, 400-409.

Torr, S. J., Wilson, P. J., Schofield, S., Mangwiro, T. N. C., Akber, S., White, B. N. 2001. Application of DNA markers to identify the individual-specific hosts of tsetse feeding on cattle. Medical and Veterinary Entomology, 15, 78-86.

Vale, G. A. 1974 a. New field methods for studying the response of tsetse flies (Diptera: Glossinidae) to baits. Bulletin of Entomological Research, 64, 199-208.

Vale, G. A. 1993. Development of baits for tsetse flies (Diptera: Glossinidae) in Zimbabwe. Journal of Medical Entomology 30, 831-842.

Vale, G. A. & Hargrove, J. W. 1979. A method for studying the efficiency of traps for tsetse flies (Diptera: Glossinidae) and other insects. Bulletin of Entomological Research 69, 183-193.

Vale, G. A., Torr, S. J. – 2005. User-friendly models of the costs and efficacy of tsetse control: application to sterilizing and insecticidal techniques. Medical and Veterinary Entomology 19, 293-305.

Vale, G.A., Mutika, G., Lovemore, D.F. 1999. Insecticide-treated cattle for controlling tsetse flies (Diptera: Glossinidae): some questions answered, many posed. Bulletin of Entomological Research 89, 569-578.

Van den Bossche, P., Mudenge, D. 1999. The effect of short-interval deltamethrin applications to control tsetse on the seroprevalncen of babesiosis in cattle. Tropical Animal Health and Production, 31, 215-222.

Vickerman, K. 1978. Antigenic variation in trypanosomes. Nature 273, 613-617.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Membranele celulare
Etapele osteogenezei si integrarii implantului in os
Tipul de organizare: alge procariote
ORGANIZAREA GENOMULUI LA EUCARIOTE
Ordinul Solifugae
Celule musculare cu receptori
Fortele interioare ale locomotiei: impulsul nervos si contractia musculara. Fortele interioare ale locomotiei: parghia osoasa si mobilitatea articular
TESTAREA SENSIBILITATII BACTERIILOR PATOGENE LA ANTIBIOTICE
Celula gliala
TESUTURI VEGETALE