Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
FAMILIA RHABDITIDAE


FAMILIA RHABDITIDAE




FAMILIA RHABDITIDAE

STRONGYLOIDES STERCORALIS este un nematod foarte mic, care prezinta generatii ce paraziteaza portiunile superioare ale intestinului subtire, in grosimea caruia stau adancite; alte generatii duc o viata libera, in mediul extern, la suprafata solului.

Aceste doua forme (intestinala si in afara gazdei) se deosebesc atat de mult ca mod de organizare si marime, incat s-a crezut ca sunt doi paraziti distincti (fig. 59).

Femela, alungita, filiforma, cu extremitatea anterioara subtire, are un orificiu cu trei buze nedistincte. Esofagul este strongiloid.

Cele doua utere contin cate 4-5 oua.

Forma libera este mai mica, avand numai 1,5 mm si are esofagul de tip rabditoid.




Uterele prezinta 30-40 de oua.

Masculul, care nu se deosebeste in cele doua forme, are numai 0,7 mm si prezinta extremitatea posterioara ascutita terminal si indoita in forma de carja.

Ciclul evolutiv, in intestin, femela depune oua ovoide, de 50-60x30-35 p, cu un invelis subtire si transparent, care permite ca in interior sa se vada o larva rabditoida, bine dezvoltata.

Aceasta larva, de 200-300 n, se elibereaza din ou si trece in cavitatea intestinala, de unde, odata cu materiile fecale, ajunge in mediul extern unde poate evolua pe doua cai: directa sau indirecta.

Pe cale indirecta, larvele pe suprafata solului se hranesc, se dezvolta si se transforma in adulti. Acestia se vor acupla si apoi femelele vor depune ouale ce masoara 70-75 n, din care uneori vor iesi larve chiar in uter. Sunt larve rabditoide ce ulterior vor deveni o noua generatie adulta.

Situatia se repeta indefinit in conditiile unui mediu favorabil, in conditii nefavorabile, larvele se vor transforma in larve strongiloide sau filariforme, foarte fine, alungite, care sunt infectante pentru om. Sunt destul de rezistente si pe pamantul umed pot supravietui mai multe saptamani (fig. 60, a, b, c).

In momentul in care vin in contact cu tegumentele unei gazde, patrund si pe calea vaselor sanguine sau, strabatand tesutul conjunctiv, ajung in alveolele pulmonare, de unde, pe calea ascendenta a cailor respiratorii si descendenta digestiva, ajung pana la nivelul intestinului. Aici femela fecundata se ingroapa in peretele intestinal, depune oua si ciclul se repeta.

Pe calea indirecta are loc o evolutie mai simpla: larva rabditoida, eliminata in exterior cu materiile fecale, naparleste si se transformam larva infestanta strongiloida, libera pe sol, care apoi va patrunde pe cale bucala sau cutanata in organismul gazdei, unde se transforma in adult.

Nu se cunosc cauzele care fac ca evolutia sa se desfasoare pe calea directa sau indirecta.

Timpul scurs din momentul infectarii pana la eliminarea larvelor rabditoide este de 3-4 saptamani.

Rolul patogen. Atunci cand infectarea este masiva, apar tulburari evidente ce pot fi sistematizate astfel:




- cutanate: consecinta toxinelor si incularilor bacteriene, elemente papulare, urticariene, dermatite;

- gastrointestinale (in faza a treia a bolii): fenomene de enterita ulceroasa, dureri abdominale, in special in hipocondrul drept, greturi, varsaturi.

Epidemiologie. Sursa de infectare este reprezentata de omul bolnav in ale carui fecale se gasesc larve infectante.

Patrunderea in organism se poate face atat pe cale cutanata, cat si bucala, cu apa sau alimentele, in special prin fructele si zarzavaturile infestate.

In general, raspandirea bolii este legata de poluarea solului cu dejectele omului.

Diagnosticul de laborator. Diagnosticul parazitologic poate fi pus prin examenul bilei obtinute prin tubaj duodenal, ca si al materiilor fecale facut imediat dupa eliminare, sau prin metoda coproculturii pe carbune in care se identifica larvele rabditoide.

Tratamentul este reprezentat de .utilizarea derivatiilor de Thiabendazol, Mebendazol sau pamoat de pirviniu.

Profilaxia se asigura prin tratamentul celor parazitati si inactivarea dejectelor acestora.

Se vor respecta regulile de igiena pentru a preveni autoinfectarea, evitarea mersului cu picioarele goale pe terenurile pe care se pot gasi larve infectante.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Variante de inserare a implanturilor pe creasta alveolara, de protezare si transmitere a fortelor
Ordinul Opiliones (Phalangida)
NEVROGLIILE
TIMUSUL : numai LT
NUCLEUL
RECEPTORUL STATIC
INSAMANTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
TESUTUL CARTILAGINOS
Mitocondriile
Clasa Trilobita