Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
BIOLOGIE CELULARA - DIVIZIUNI CELULARE


BIOLOGIE CELULARA - DIVIZIUNI CELULARE




BIOLOGIE CELULARA - DIVIZIUNI CELULARE

29. Mitoza. Maduva hematogena. Col. MGG.

 

Meioza

30. Ovogeneza. Ovar. Col. HE.

31. Spermatogeneza. Testicul. Col. HE.




Diviziuni nucleare particulare

 

Amitoza

32. Hepatocite. Ficat. Col. HE.

Endomitoza.

33. Megacariocite. Maduva hematogena. Col. MGG.

29. Mitoza. Maduva hematogena. Col. MGG.

 

Este o diviziune indirecta, ecvationala (celulele fiice au acelasi numar de cromozomi cu celula mama) si se desfasoara in patru etape care se succed si dureaza 60 minute.

a.                                 profaza (30 min) - in profaza celula contine o cantitate dubla de ADN, in citoplasma are loc asamblarea tubulinelor, formarea celui de al doilea centriol, care se orienteaza perpendicular pe centriolul primar; se constituie filamentele fusului de diviziune. Exista o etapa intermediara in care dispare membrana nucleara (prometafaza)

b.                                metafaza (8 min) - in metafaza, centriolii migreaza la cei doi poli, se produce despicarea longitudinala a cromozomilor in doua cromatine fiice. Cromozomii se aduna in centrul celulei formand placa ecuatoriala

c.                                 anafaza (4 min) - se evidentiaza migrarea cromatidelor devenite cromozomi fii spre cei doi poli ai celulei. La fiecare pol ajung cate 46 cromozomi monocromatidici

d.                                telofaza (18 min) - cromozomii se despiralizeaza transformandu-se in reteaua de cromatina. Concomitent are loc o despicare a citoplasmei prin formarea unui sant la suprafata celulei, un inel de contractie care va separa cele doua celule fiice, proces numit citodiereza, astfel din celula mama (susa) rezulta prin mitoza doua celule fiice cu numar egal de cromozomi cu celula mama

In raport cu gradul de asemanare intre celulele fiice si celula mama avem:

-         mitoza tip A (homoplastica) - diviziunea in care cele doua celule fiice sunt identice intre ele si identice cu celula mama

-         mitoza tip B (asimetrica) - cele doua celule fiice nu sunt identice, una seamana cu celula mama (celula de rezerva), cealalta incepe sa se diferentieze

-         mitoza tip C (heteroplastica) - este cea mai frecventa, celulele fiice sunt mai mature decat susa dar egale intre ele

-         mitoza tip D (de intinerire) - celulele fiice sunt mai tinere decat susa

Meioza

Este diviziune reductionala, caracteristica organismelor care se reproduc pe cale sexuata. In urma meiozei apar spermatozoizii si ovulele care ulterior nu se mai divid fiind celule cu inalta specializare. Exista doua diviziuni succesive - meioza 1 (reductionala) si meioza 2 (ecvationala).

Meioza 1





-         Profaza 1 - leptoten, zigoten, pachiten, diploten, diakineza

-         Metafaza 1

-         Anafaza 1

-         Telofaza 1

Meioza 2 (ecvationala) P2, M2, A2, T2

30.Ovogeneza. Ovar. Col. HE

Preparatul reprezinta o sectiune printr-un fragment de tesut recoltat de la nivelul ovarului, in coloratie HE. Ovarul este un organ pereche, de forma rotund-ovalara, situat in cavitatea pelvina. Are doua functii majore si anume gametogeneza si hormonogeneza. Ovarul are trei compartimente : hilul, corticala si medulara. Hilul este locul prin care patrund si ies vase de sange, nervi, limfatice. Medulara constituie axul central al ovarului si e formata din stroma (tesut conjunctiv lax), vase de sange, limfatice, nervi. Corticala (cortexul) formeaza portiunea periferica a ovarului, ea inconjurand medulara. Este hipercelulara, bogata in foliculi ovarieni in diferite stadii de dezvoltare. La exterior, ovarul este tapetat de un epiteliu simplu cubic sau cilindric care se aplatizeaza cu varsta.

Foliculogeneza este un proces continuu care se desfasoara pe toata perioada reproductiva a femeii, constand in maturarea unui numar mare de foliculi primordiali in cursul fiecarui ciclu menstrual. In fiecare luna un singur folicul ajunge la maturitate completa care culmineaza cu eliberarea ovocitului (ovulatie).

1.      Foliculii primordiali

Este primul stadiu de dezvoltare al foliculilor ovarieni. Este format dintr-un ovocit primar (ovogonie), care este o celula mica, rotunda, cu citoplasma redusa, bazofila, cu nucleu unic, rotund situat central. Foliculul primordial are dimensiuni mici, se gaseste in corticala superficiala, in apropierea capsulei. La periferia ovocitului se gaseste inconstant un epiteliu simplu cubic, incomplet

2.      Folicul primar inactiv

Are dimensiuni mai mari, are aceeasi dispozitie si caracteristici, dar la periferia ovocitului exista un epiteliu simplu complet

3.      Folicul primar activ

Are dimensiuni mai mari decat precedentii, are aceeasi dispozitie. Ovocitul are dimensiuni mai mari, are aceleasi caracteristici; in jurul ovocitului exista doua sau trei straturi de celule cilindrice care se numesc celule foliculare.

4.      Folicul secundar

Are dimensiuni mari (10mm), este dispus mai spre profunzime. Ovocitul este mare, de forma rotunda, are citoplasma bogata, bazofila, granulara, are un nucleu mare, unic, veziculos, situat excentric. La exterior, intre membrana celulara a ovocitului si celulele foliculare apare o zona omogena puternic eozinofila ce poarta numele de zona pellucida. La periferie prezinta celule cilindrice asezate pe mai multe straturi. Intre aceste celule se formeaza mici cavitati ce contin lichid folicular (bogat in acid hialuronic). In jurul ovocitului celulele foliculare se distribuie in 1-2 straturi ce formeaza discul prolifer.

5.      Folicul tertiar

Reprezinta foliculul matur sau de Graaf. Este o formatiune rotund ovalara mare (20-30mm), proeminenta la suprafata ovarului si se intinde inspre medulara. Ovocitul este mare, are citoplasma bogata, bazofila, contine granulatii mari, are un nucleu unic, rotund, situat excentrici, cu 1-2 nucleoli vizibili. Ovocitul se gaseste in antru (cavitate plina cu lichid folicular, care ia nastere prin fuzionarea multiplelor cavitati), legat de un pedicul. In jurul ovocitului se gaseste un strat de celule cilindrice cu dispozitie radiara care il separa de lichidul folicular si care poarta numele de corona radiata. Intre ovocit si corona radiata se afla zona pellucida, o membrana foarte rezistenta.




31. Spermatogeneza. Testicul. Col. HE.

 

Testiculele sunt organe pereche situate in sacul scrotal. Aceasta localizare face posibila mentinerea testiculului la temperaturi cu 2-3 mai scazute fata de temperatura corpului, conditie esentiala pentru o spermatogeneza normala. Testiculul matur are o forma ovoida, are atasat pe fata posterioara epididimul si este suspendat in sacul scrotal prin cordonul spermatic care contine ductul deferent, vase sanguine si limfatice. In fiecare testicul exista aproximativ 250 de lobuli care sunt alcatuiti din tubii seminiferi si interstitiul testicular.

Tubii seminiferi reprezinta locul de formare al spermatozoizilor. Fiecare lobul testicular contine 1-4 tubi seminiferi, foarte incolaciti. Ambele capete ale tubului se termina printr-un scurt traiect drept, tubii drepti, care converg spre o zona de anastomoza numita rete testis. Pe sectiune transversala tubii au forma rotund-ovalara, au lumen si un perete format din tunica proprie, membrana bazala si epiteliul seminifer. Epiteliul seminifer este format din doua populatii de celule: celulele Sertoli si celulele germinale.

Celulele Sertoli reprezinta adevaratele celule epiteliale ale epiteliului seminifer. Sunt celule inalte, cilindrice ce se sprijina pe membrana bazala a tubului seminifer si se intind pana in lumenul tubului. Nucleul este situat la baza celulei, este ovalar sau triunghiular, are un aspect veziculos, cu nucleol proeminent. Citoplasma este abundenta, eozinofila, limitele celulare nu sunt vizibile. Celulele Sertoli inconjoara celulele germinale pe cale de dezvoltare.

Celulele germinale includ spermatogonia, spermatocitul primar si secundar, spermatida si spermatozoidul.

Spermatogonia se imparte in Spermatogonie tip A si tip B. Spermatogonia tip A este o celula mica, asezata pe membrana bazala, este inconjurata de celulele Sertoli adiacente. Are nuclei sferici, nucleoli periferici, cromatina fina. Spermatogoniile B sunt cele mai numeroase, incep sa se indeparteze de membrana bazala, nucleii lor sunt asezati mai la distanta de MB, contin 1-2 nucleoli centrali. Prin diviziune da nastere spermatocitului primar.

Spermatocitul primar este o celula mare, pierde contactul cu MB, este asezat in cavitatile formate de citoplasma celulelor Sertoli, au citoplasma abundenta, bazofila, nucleu unic rotund, central.

Spermatocitul secundar este mai mic decat cel primar, este greu vizibil deoarece in scurt timp (8h) sufera cea de a doua diviziune meiotica si se divide in 2 spermatide.

Spermatida este initial rotunda, dar odata cu maturarea devine alungita. Are citoplasma redusa, un nucleu unic, central, alungit.

Spermatozoidul este format din cap, gat si coada. Capul este inclavat in buzunarasele celulelor Sertoli iar coada este libera in lumenul tubilor seminiferi.

Amitoza

 

32. Hepatocite. Ficat. Col. HE.

Amitoza se produce prin impartirea nucleului in doua parti, mai mult sau mai putin egale. Celulele rezultate sunt dotate cu material genetic complet. Amitoza este diviziunea celulara care are loc fara individualizarea aparenta a cromozomilor si fara constituirea fusului de diviziune. Din categoria celulelor care se pot divide amitotic, face parte hepatocitul

Endomitoza.

 

33. Megacariocite. Maduva hematogena. Col. MGG.

In endomitoza cromozomii se comporta normal pana la sfarsitul profazei, cand se produce separarea cromatidelor si spiralizarea acestora, fara ca membrana nucleara sa dispara, iar fusul de diviziune nu se formeaza. Ca rezultat se produce dublarea numarului de cromozomi cu fiecare mitoza, fenomen cunoscut sub numele de endopoliploidie. Celulele au astfel garnituri cromozomale de tip 4n, 8n, 16n, 32n. Megacariocitele prezinta o astfel de diviziune.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
STOMACUL LA POLIGASTRICE ( MULTILOCULAR)
CORIONUL
MEDIILE DE CULTURA
APARATUL GOLGI
ELEMENTE DE FILOGENIE SI EVOLUTIE A NEVERTEBRATELOR
Clasa Merostomoidea
Artrologie- generalitati. Bazele anatomo-functionale ale miscarii. Locomotia umana. Tipuri de locomotie animala.
DETERMINAREA NUMARULUI TOTAL DE DROJDII SI MUCEGAIURI
REFERAT- NEUROBIOLOGIE NEURONUL