Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» BIOLOGIE CELULARA, ADAPTARI ALE SUPRAFETEI CELULARE


BIOLOGIE CELULARA, ADAPTARI ALE SUPRAFETEI CELULARE


BIOLOGIE CELULARA, ADAPTARI ALE SUPRAFETEI CELULARE

10. Platoul striat. Microvilozitati. Enterocite. Mucoasa duodenala. Col. HE

11. Marginea in perie. Microvilozitati. Nefrocite. Rinichi. Col. HE

12. Kinocili. Celule epiteliale. Mucoasa traheala. Col. HE

13. Stereocili. Canal ependimar. Maduva spinarii. Col. HE



14. Stereocili. Celule epiteliale. Epididim. Col. HE

Suprafata celulara este o structura dinamica in continua transformare, avand functia de bariera fiziologica. Prin intermediul suprafetei celulare se realizeaza schimburile dintre celule si mediul extracelular, ea avand    o mare capacitate de adaptare functionala. Exemple concrete de adaptari ale suprafetei celulare sunt reprezentate de microvilozitati, cili si flageli.

Microvilozitatile sunt adaptari cu rol in marirea suprafetei de absorbtie a celulelor. Sunt formate din: -     membrana plasmatica acoperita de glicocalix, cu rol de protectie antibacteriana

si impotriva autodigestiei, de asemenea glicocalixul este implicat in procesul de

digestie deoarece contine enzime esentiale si proteine implicate in transportul

produsilor de digestie

axul microvilozitatilor, care contin microfilamente de actina grupate in fascicole, avand o dispozitie hexagonala; microfilamentele de actina sunt unite de fata interna a membranei vilozitare

trama terminala, care reprezinta aparatul de legatura.

Ele formeaza doua structuri caracteristice si anume:

bordura striata (platoul striat) unde microvilozitatile au aceeasi inaltime si grosime (ex. enterocitul de la nivelul mucoasei intestinului subtire)

marginea in perie unde microvilozitatile au grosimi si inaltimi diferite (ex. nefrocitul de la nivelul tubilor contorti proximali)

Cilii si flagelii reprezinta adaptari cu rol in transportul unor particule sau celule.

Cilii sunt numerosi si scurti fiind impartiti in doua categorii:

- kinocili - mobili, vibratili, neaglutinati, au aparat contractil propriu si o structura aparte

- stereocili - imobili, nevibratili, aglutinati, nu au    aparat contractil, au o structura

asemanatoare cu microvilozitatile.

Miscarea cililor provoaca deplasarea fluidelor sau a particulelor de la suprafata epiteliala, avand rol in curatirea suprafetei (ex. caile respiratorii), rol in transportul ovocitelor in tubele uterine, etc. Deoarece miscarile cililor sunt coordonate, ei se misca "in val" si astfel faciliteaza deplasarea particulelor.

Flagelii sunt rari si lungi. La spermatozoid flagelul, prin miscari continue, favorizeaza deplasarea.

10. Platoul striat. Microvilozitati. Enterocite. Intestin subtire. Col. HE

Preparatul reprezinta o sectiune la nivelul intestinului subtire. Intestinul subtire este cuprins intre orificiul piloric si valvula ileo-cecala. La toate cele trei segmente ale intestinului subtire (duoden, jejun si ileon) intalnim aceleasi 4tunici si anume: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa. Mucoasa intestinala prezinta unele particularitati structurale destinate maririi suprafetei de absorbtie:

- formeaza pliuri mari, care dubleaza suprafata de absorbtie

- prezinta vilozitati intestinale care maresc de 5 ori suprafata mucoasei

- mucoasa este prevazuta cu invaginari digitiforme (glandele intestinale)

enterocitele prezinta la suprafata microvilozitati care maresc de 10 ori suprafata de absorbtie a fiecarei celule in parte.

Asa cum am amintit mai sus mucoasa intestinului subtire are o suprafata neregulata datorita prezentei vilozitatilor intestinale care proemina in lumen, avand forma de deget sau frunza. Au un ax conjunctivo-vascular iar la exterior sunt captusite de un epiteliu simplu, cilindric, format din enterocite.

Enterocitele prezinta majoritatea populatiei celulare din epiteliul intestinal. Membrana celulara a enterocitului este inalt specializata pentru absorbtie si transport. La polul apical fiecare enterocit prezinta 2000-3000 de microvili ce alcatuiesc platoul striat care in microscopia optica apare sub forma unei benzi eozinofile. Enterocitele au forma cilindrica, citoplasma eozinofila cu numeroase mitocondrii, un nucleu ovalar asezat in treimea inferioara a celulei, colorat in albastru-violet. Citoplasma este specializata pentru absorbtie si transport. Contine REN implicat in absorbtia acizilor grasi si glicerolului; lizozomi; vezicule de endocitoza;aparat Golgi. Enterocitul are si o functie secretorie, prin care sintetizeaza anumite enzime necesare digestiei.

Pe langa enterocite, la nivelul vilozitatilor gasim celule caliciforme ce au forma unei cupe de sampanie,cu nucleu turtit situat la baza celulei. Acestea produc mucus, cu rol de protectie a epiteliului.

11. Marginea in perie. Microvilozitati. Nefrocite. Rinichi. Col. HE

Preparatul reprezinta o sectiune la nivelul corticalei rinichiului.

Rinichiul este un organ parenchimatos, (organ pereche), are forma unei boabe de fasole si o greutate de aproximativ 150g. La exterior, rinichiul este acoperit de o capsula conjunctiva formata din fibre conjunctive colagene, fibroblasti si miofibroblasti. Rinichiul este format din doua zone distincte: medulara- localizata in profunzimea organului si cortexul sau corticala- situat la exterior. Corticala este formata din tubi contorti proximali si distali, corpusculi renali (formati din glomerulul renal si capsula Bowman) si o retea vasculara bogata.

Tubul contort proximal este tapetat de un epiteliu simplu cubic (format din nefrocite) asezat pe o membrana bazala care se continua cu cea a capsulei Bowman. Nefrocitele au citoplasma bogata in organite celulare, un nucleu rotund-ovalar situat central iar la polul apical prezinta inspre lumen prelungiri digitiforme- de lungimi inegale (marginea in perie) care in microscopia optica apar ca o banda neregulata de culoare rosie.

12. Kinocili. Celule epiteliale. Mucoasa traheala. Col. HE

Preparatul reprezinta o sectiune de la nivelul traheei.

Traheea este un organ musculo-cavitar care in sectiune transversala are forma unei potcoave, formata din 18-20 inele cartilaginoase incomplete care sunt unite posterior de un strat muscular neted. Peretele traheei este format din 3 straturi: mucoasa, strat fibro-cartilaginos si adventitie. Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric pseudostratificat ,ciliat asezat pe o membrana bazala. Epiteliul este format dintr-un singur rand de celule cilindrice ciliate care au nucleii dispusi la diferite inaltimi, dand falsa impresie de stratificare. Celulele cilindrice, cu o citoplasma eozinofila in HE si un nucleu ovalar, au la polul apical aproximativ 200 de cili (kinocili). Intre celulele cilindrice ciliate se gasesc celule caliciforme care secreta mucus, celule bazale care reprezinta celulele de rezerva ce asigura regenerarea epiteliului, etc.

Kinocilii se misca in sens contrar circulatiei aerului, ei avand rol de protectie, impiedicand patrunderea microparticulelor in plamani, rol in curatarea cailor respiratorii. Miscarea cililor poate creste direct proportional cu cresterea temperaturii sau poate scadea la o concentratie scazuta de CO2 si sub anestezice.

13. Stereocili. Canal ependimar. Maduva spinarii. Col. HE

! Descrierea maduvei spinarii vezi Lp nr. 4 - Forme celulare

Pe o sectiune efectuata la nivelul maduvei spinarii se cauta canalul ependimar aflat in centrul substantei cenusii. Canalul ependimar este tapetat de un strat de celule nevroglice de forma prismatica cu un nucleu unic alungit situat central in axul lung al celulei. Aceste celule prezinta din loc in loc la polul apical, inspre lumenul canalului, stereocili, ce apar ca niste prelungiri, sub forma de smocuri.

14. Stereocili. Celule epiteliale. Epididim. Col. HE

Preparatul reprezinta o sectiune la nivelul canalului epididimar.

Epididimul este asezat pe fata postero-superioara a testiculului si prezinta 3 portiuni: cap, corp, coada. Coada epididimului se continua cu ductul deferent. Epididimul este format din canalul epididimar si un strat muscular circular din jurul acestuia. Canalul epididimar este un tub incolacit la nivelul caruia are loc maturarea spermatozoizilor. Este tapetat de un epiteliu cilindric inalt cu aspect pseudostratificat care prezinta la polul apical, spre lumenul canalului, stereocili de dimensiuni mari.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate