Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Aparatul digestiv: cavitatea bucala, faringele, esofagul. Apartul digestiv: stomacul, intestinul subtire si gros. Ficatul si caile biliare. Pancreasul.


Aparatul digestiv: cavitatea bucala, faringele, esofagul. Apartul digestiv: stomacul, intestinul subtire si gros. Ficatul si caile biliare. Pancreasul.




Aparatul digestiv: cavitatea bucala, faringele, esofagul. Apartul digestiv: stomacul, intestinul subtire si gros. Ficatul si caile biliare. Pancreasul.

Aparatul digestiv este format din totalitatea organelor care indeplinesc functia de digestie si de absorbtie a alimentelor. Se compune din doua parti:

-        tubul digestiv, lung de 10-12 m; acesta comunica cu exteriorul la cele doua extremitati. Tubul digestiv incepe cu cavitatea bucala, strabate gatul (faringele), toracele (esofagul), abdomenul (intestinul subtire si colonul), bazinul (rectul). La cealalta extremitate comunica cu exteriorul prin anus.




-        Anexele tubului digestiv secreta sucurile digestive. Acestea sunt glande salivare, pancreasul si ficatul.

Cavitatea bucala

Cavitatea bucala constituie prima portiune a tubului digestiv.

Situatie: Cavitatea bucala este situata sub fosele nazale si inaintea faringelui.

Forma: Are forma unui ovoid; cand cele doua maxilare sunt apropiate, guare este o cavitate virtuala, devenind reala atunci cand se introduc alimentele.

Diviziune: Arcadele alveolodentare impart cavitatea bucala in:

-        vestibul bucal;

-        cavitatea bucala propriu-zisa.

Peretii cavitatii bucale sunt:

-        anterior, format de buze, care delimiteaza orificiul bucal;

-        doi laterali, formati din obraji;

-        inferior, reprezentat de regiunea sublinguala, pe care este asezata limba;

-        superior, reprezentat de bolta palatina, care separa cavitatea bucala de fosele nazale;

-        posterior, format din valul palatin; marginea libera a valului palatin, arcurile palatine si baza limbii delimiteaza istmul bucofaringian, prin care gura comunica cu faringele.

Limba

Limba este un organ musculomembranos, care participa la formarea peretelui inferior al cavitatii bucale.

Este alcatuita din radacina limbii si corpul limbii, separate de santul terminal.

Pe fata dorsala a corpului limbii, mucoasa prezinta papile, unele dintre acestea avand muguri gustativi.

Structura limbii este reprezentata de:

-        scheletul osteofibros;

-        muschii limbii, striati, inervati de nervul hipoglos;

-        mucoasa linguala.

Dintii

Dintii sunt organe dure implantate in alveolele maxilei si mandibulei.

Omul are doua dentatii:

-        dentatia temporara;

-        dentatia permanenta.

A doua dentatie cuprinde 32 de dinti, 16 pe fiecare arcada. Este formata din 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari si 6 molari.

Glandele salivare

Glandele salivare mari care se deschid in cavitatea bucala sunt: parotida, submandibulara si sublinguala.

Glanda parotida este situata in fosa retromandibulara. Are o greutate de 25-30 gr. Canalul excretor - ductul parotidian, se deschide in vestibulul bucal, in dreptul celui de-al doilea molar superior.

Glanda submandibulara este situata sub planseul bucal, in loja submandibulara. Are o greutate de 7 gr. Ductul submandibular se deschide lateral de fraul limbii.

Glanda sublinguala este situata in loja submandibulara, deasupra diafragmei gurii. Ductul sublingual se deschide lateral de fraul limbii.

Faringele

Faringele este un conduct musculomembranos, care asigura succesiv trecerea alimentelor si a aerului respirator.

Situatie: Faringele este situat inaintea coloanei vertebrale cervicale.

Limite: In sus, faringele ajunge la baza craniului. Limita inferioara este reprezentata de marginea inferioara a corpului vertebrei C6. Inferior, se continua cu esofagul.

Raporturi: Faringele are forma unei palnii cu baza in sus, careia ii lipseste peretele anterior.

-        Baza se insera la baza craniului

-        Varful se continua cu esofagul.

-        Fata posterioara are raport cu muschii prevertebrali.

-        Fetele laterale au raport cu manunchiul vasculonervos al gatului, parotida si glanda tiroida.

Endofaringele prezinta, de sus in jos, trei portiuni:

-        nazofaringele, care comunica cu fosele nazale;

-        orofaringele, care comunica cu cavitatea bucala;

-        laringofaringele; in faringe bombeaza peretele posterior al laringelui, care se deschide in faringe prin aditusul laringian.

Structura faringelui: Peretii faringelui sunt alcatuiti din:

-        tunica fibroasa - aponevroza faringelui;

-        tunica musculara, care acopera tunica fibroasa;

-        tunica mucoasa, la interior;

-        adventitia.

Muschii faringelui constrictori si ridicatori sunt striati, inervati in majoritate de nervul glosofaringian.

Pe peretele lateral al nazofaringelui se deschide tuba auditiva, prin care se realizeaza ventilatia urechii medii.

Esofagul

Esofagul este un conduct musculomembranos, prin care alimentele trec din faringe in stomac.

Limite: Superior, continua faringele, la nivelul vertebrei C6. Limita inferioara este reprezentata de orificiul cardia, prin care comunica cu stomacul.

Situatie: Din punct de vedere topografic, esofagul prezinta patru portiuni. De sus in jos acestea sunt: cervicala, toracica, diafragmatica si abdominala.

Raporturi.

-        Portiunea cervicala este situata in regiunea subhioidiana, avand raporturi cu structurile de la acest nivel.

-        Portiunea toracica coboara prin mediastin, fiind subimpartita in doua segmente: suprabronhic si infrabronhic.





-        Portiunea diafragmatica: esofagul trece prin hiatul esofagian al diafragmei, impreuna cu nervii vagi.

-        Portiunea abdominala, scurta are raporturi cu ficatul si fundul stomacului.

Structura esofagului: Esofagul este format din patru straturi:

-        adventitia;

-        tunica musculara;

-        tunica submucoasa;

-        tunica mucoasa.

Tunica musculara este alcatuita din doua straturi: longitudinal si circular. In treimea superioara a esofagului fibrele musculare sunt striate, acestea fiind inlocuite treptate de fibre musculare netede.

Intrebari:

-        Care sunt structurile ce alcatuiesc aparatul digestiv?

-        Peretii cavitatii bucale.

-        Structura limbii.

-        Glandele salivare anexe ale cavitatii bucale.

-        Limitele si raporturile faringelui.

-        Structura faringelui.

-        Limitele si raporturile esofagului.

-        Structura esofagului.


Aparatul digestiv: stomacul, intestinul subtire si gros. Ficatul si caile biliare. Pancreasul.

 

Stomacul

Stomacul este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv.

Situatie: Stomacul este situat in etajul supramezocolic al abdomenului.

Limite: Limita dintre esofag si stomac este orificiul cardia. Stomacul se continua cu duodenul (portiunea fixa a intestinului subtire, limita intre cele doua organe fiind orificiul piloric.

Conformatie exterioara si diviziuni

Stomacul are forma literei majuscul. Prezinta doi pereti. Doua margini si doua orificii.

-        marginea dreapta sau curbura mica, concava;

-        marginea stanga sau curbura mare, convexa;

-        peretele anterior;

-        peretele posterior.

Portiunea verticala mai voluminoasa este subdivizata in portiunea cardica, fundul si corpul stomacului.

Portiunea orizontala este subimpartita in antrul piloric si canalul piloric.

Raporturile stomacului

-        anterior, cu peretele anterior a abdomenului, al toracelui, cu lobul stang al ficatului;

-        posterior, cu pancreasul, rinichiul stang, etc.

Configuratie interioara

Suprafata interioara a stomacului prezinta plice ale mucoasei, care delimiteaza arii gastrice. De-a lungul curburii mici exista doua plice longitudinale care delimiteaza canalul gastric.

Structura stomacului

Peretele stomacului este alcatuit din patru tunici:

-        tunica seroasa, formata de peritoneu.

-        Tunica musculara cuprinde trei planuri de fibre: longitudinale, circulare si oblice. Stratul circular formeaza sfincterul piloric.

-        Tunica submucoasa, la nivelul careia este situat plexul nervos submucos Meissner

-        Tunica mucoasa, care prin glandele sale reprezinta aparatul secretor al stomacului.

Vascularizatie Arterele stomacului provin din artera hepatica, artera splenica si gastrica stanga.

Intestinul subtire

Limitele intestinului subtire sunt reprezentate de valva pilorica si de valva ileocecala.

Intestinul subtire are o lungime medie de 5-6 m. Prezinta doua portiuni:

-        duodenul, portiunea fixa si

-        jejun-ileonul, portiunea mobila.

Duodenul

Forma duodenului are aspectul unei potcoave cu concavitatea spre stanga.

Lungimea duodenului este de cca 25 cm.

Situatie: Duodenul este asezat profund, pe coloana vertebrala, avand raporturi atat cu organele din etajul supramezocolic, cat si cu cele inframezocolice.

Raporturile generale ale duodenului sunt:

-        cu exceptia primei portiuni, duodenul este extraperitoneal;

-        duodenul inconjoara capul pancreasului;

-        in portiunea descendenta se deschid ductul coledoc si ductele pancreatice;

-        duodenul, pancreasul si ductul coledoc au stranse relatii morfologice si functionale.




In structura duodenului exista patru tunici:

-        seroasa;

-        musculara;

-        stratul submucos;

-        mucoasa.

Jejunul si ileonul

Forma: Are forma unui cilindru usor turtit. Jejun-ileonul descrie 14-16 semicercuri numite anse intestinale.

Lungimea medie este de 5-6 m.

Situatie: Jejun-ileonul ocupa cea mai mare parte a etajului submezocolic si bazinul. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin mezenter.

Raporturi: Masa jejun-ileonului are raporturi cu:

-        anterior, peretele abdominal anterolateral;

-        posterior, coloana vertebrala lombara, rinichii, ureterele, aorta, vena cava inferioara;

-        jejun-ileonul este situat in cadrul colic.

Conformatia interioara Suprafata interioara prezinta plicele circulare ale mucoasei si vilozitatile intestinale. Aceste doua structuri au rolul de a mari suprafata de absorbtie a intestinului.

Structura

-        tunica seroasa - peritoneul, acopera aproape complet jejun-ileonul si formeaza mezenterul;

-        tunica musculara este formata din fibre musculare netede dispuse intr-un strat longitudinal si altul circular. Asigura miscarile de amestecare (segmentare), pendulare, tonice si peristaltice ale intestinului subtire.;

-        Tunica submucoasa;

-        Tunica mucoasa.

Intestinul gros

Intestinul gros continua intestinul subtire. Se deschide la exterior prin orificiul anal.

Lungime - 1,60 m.

Traiect si diviziune: Intestinul gros incepe in fosa iliaca dreapta, unde este situat cecul (si apendicele vermiform) urmeaza colonul, cu segmentele sale (colon ascendent, colon transversal, colon descendent si sigmoidian); colonul se continua cu rectul.

Conformatia exterioara La exterior intestinul gros prezinta trei tenii, haustre si apendice epiploice.

Structura Tunicile intestinului gros sunt: seroasa, stratul subseros, musculara si mucoasa.

Pancreasul

Pancreasul este o glanda cu secretie exocrina si endocrina, anexata duodenului. Este situat retroperitoneal.

Prezinta urmatoarele portiuni:

-        cap, situat in potcoava duodenului;

-        corp;

-        coada.

Secretia exocrina a pancreasului se varsa in portiunea descendenta a duodenului.

Pancreasul endocrin - insulele lui Langerhaus, secreta insulina si glucagonul.

Ficatul

Ficatul, cel mai voluminos viscer (1500 gr) este un organ cu functii multiple. Produsul de secretie externa este bila, care se varsa in duoden, unde are rol in digestia grasimilor.

Situatie: Este situat in abdomen - hipocondrul drept, epigastru si o parte a hipocondrului stang, in loja hepatica.

Conformatie exterioara in raporturi Ficatul prezinta:

-        fata diafragmatica, convexa;

-        fata viscerala, pe care se gaseste hilul ficatului;

-        marginea inferioara;

-        extremitate dreapta si stanga.

Structura ficatului Ficatul este invelit de tunica fibroasa. Parechimul este structurat in lobuli. Lobulul hepatic este alcatuit din cordoane celulare - celule hepatice. Fiecare celula hepatica are un pol vascular si altul biliar. Intre cordoanele celulare se gasesc capilarele sinusoide si canaliculele biliare.

Pediculul hepatic este format din canalul coledoc, vena porta si artera hepatica.

Caile biliare extrahepatice

Sunt alcatuite din ductul hepatic comun, ductul coledoc, ductul cistic si vezicula biliara.

Intrebari:

-        Precizati care sunt subdiviziunile stomacului.

-        Cu ce organe comunica stomacul si cum se numesc cele doua orificii?

-        Care sunt portiunile intestinului subtire?

-        Care sunt raporturile generale ale duodenului?

-        Prin ce se caracterizeaza aspectul suprafetei interioare jejun-ileonului?

-        Care sunt traiectul si subdiviziunile intestinului gros?

-        Precizati care sunt portiunile pancreasului.

-        Care sunt caracteristicile structurii ficatului?

-        Din ce structuri este constituit pediculul hepatic?








Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Tehnici de evidentiere a organitelor celulare implicate in sinteza celulara si in secretie - Ribozomii, Reticulul endoplasmatic, Complexul Golgi
Paleontologia si filogenia molustelor
Increngatura TARDIGRADA
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR DATE DE SALMONELLE SALMONELOZE
BIOLOGIE CELULARA - SECRETIA CELULARA
Bronhiile Principale
ANALIZATORUL OLFACTIV:
BIOLOGIE CELULARA, ADAPTARI ALE SUPRAFETEI CELULARE
Organizarea celulei eucariote
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR PRODUSE DE BACTERIILE ANAEROBE. GENUL_CLOSTRIDIUM. ANAEROBI NESPORULATI