Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Ľ Anatomia clinica a capului si gatului


Anatomia clinica a capului si gatului


Anatomia clinica a capului si gatului

Articulatia temporo mandibulara

Luxatia

Deschiderea larga a gurii k urmare a contractiei puternice a m pterigoidian lateral poate duce la luxatia anterioara a acestei articulatii kre poate fi data si de o puternica lovitura laterala la nivelul mentonului. Luxatia articulatiei e insotita frecvent de fractura mandibulara si luxatia posterioara este rara din cauza prezentei tuberculului postglenoidian si dat rezistentei ligamentului lat kre este f puternic. Frecvent necesita interventie chirurgicala in kre tre sa se tina seama de n auriculotemporal si n facial.

Artroza articul temp-mand este o afectiune degenerative kre poate fi responsabila de o inflamatiei a articul temporo mand. In artroza e afectata ocluzia dentara si la miscarile in articulatie apar creditatii articul kre sunt auzibile. Acestea se dat unei intarzieri a deplasarii ant a meniscului in timpul mascarilor verticale ale mandibulei.



Regresia gingivala afectiune curenta int indifferent de varsta kre are ca urmare descoperirea cementului kre este dureros si apare frecvent la pers kre nu recurg periodic la dentartraj. Ceea ce favorizeaza o invazie microbiana avand in final drept consecinta distrugerea tesutului din jurul dintelui.

Rinoree cu lichid lcr sau lcs

In fracture ale piramidei nazale poate fi afectat etmoidul lama ciuruita a sa si prin aceasta meningele ceea ce permite scurgerea lcr prin cav nasal spre fosele nazale kre se paote mentine si 48 de ore. Aceasta scurgere se poate suprainfecta dand nastere unei meningite.

Rinita = congestia si inflamatia mucoasei nazale kre poate fi de nat infectioasa bacteriana sau alergica. Knd mucoasa nazala este congestionata dat bogatei vascularizatii si infectia poate avea consecinte mai grave doarece se poate propaga in fosa craniana ant prin lama ciuruita a etmoidului, se poate propaga in nazo faringe si urechea media, la niv sinusurilor paranazale si ap conjunctivo ocular.

Sinuzite

Este o inflamatie si congestie a mucoasei sinusale kre se transmit de la niv mucoasei nazale deoarece sinusurile se dechid la niv acesteia. Cel mai frecvent e interesat un singur sinus dar pot fi afectata in acelas timp 2-3 sinusuri ceea ce poarta numele de pansinuzita.

Variatii ale sinusurilor: la niv sinusului frontal in special se int knd rar cele 2 sinusuri frontale au aceeasi marime si knd rar septul intersinusal este dispus median. Poate fi f mic avand aprox 0.5 cm knd insa atinge sau se extinde si pana la aripa mare a sfenoidului este f mare si putand prezenta 2 parti: una verticala in partea scuamoasa a frontalului si una orbitara in port respective a osului frontal. Pot exista sinusuri frontale multiple prin septarea celui principal, ce se deschid in meat printrun canal propriu.

Infectiile celulelor etmoidale

Mai grave sunt infectiile cel etmoidale post kre provoaca infundarea pereteui medial al orbitei cu afectarea n optic producand o nevrita a acestuia ce poate merge pana la cecitate (orbire) aceste cel fiind invecinate cu canalul optic in kre e nv optic.

Infectiile sinusului maxilar

Sinusul maxilar este frecvent infectat si drenarea sa se face in pozitie culkta pt k orificiul sau e situate in partea sup a sinusului si secretia se poate elimina numai knd niv sau depaseste marginea inf a orificiului. De aceea pacientul pt asi usura drenajul trebuie sasi schimbe pozitia dintro parte in alta lateral, aceasta facunduse in timpul noptii si afectandui odihna. De mutle ori e necesara interventia chirurgicala prin introducerea unei canule prin peretele medial al sinusului pt k sinusul sa fie spalat, golit si dezinfectat. Sinusul maxilar are raporturi cu molarii sup si de aceea in extractiile acestora knd se pot produce rupture ale radanicilor poate fi afectat peretele inf al sinusului kre poate fi infundat sau lezat cel mai frecv producanduse si o infectare a acestuia. Aceste raporturi apropiate fac k in imflamatiile mucoasei sinusale sa apara dureri la niv molarilor sup.

Sinsurile frontal si maxilar se exploreaza prin transiluminare kre se efectueaza intro kmera obscura cu o sursa luminoasa introdusa in cav bucala. Pt sinusul maxilar sursa de lumina se orienteaza pe una din lat palatului dur (dr sau stg) dupa cum vrem sa exploram si se traduce printro roseate semilunara suborbitara. Atunci knd aceasta roseata este stearsa inseamna ca mucoasa sinusala este ingrosata sau avem o acumulare de lichid in sinus. Pt sinusul frontal sursa de lumina se indreapat ktre unghiul intern al ochiului ktre extreme mediala a sprancenei si apare o reoseata deasupra sprancenei. Sinusul sfenoidal sic el etmoidale nu se exploreaza prin transiluminare.

Lezarea urechii externe.

Se face prin traumatisme si se traduce prin formarea unui hematom auricular k urmare a acumularii de sg intre pericondru si cartilaj auricular. Knd e mare se face aspiratie deoarece dak e intarziata, hematomul duce la form de tesut fibros ce se dezvolata in tesutul cuanat si da nastere la o cicatrizare vicioasa = ureche sub forma de varza. Conductul auditiv extern si fata ext a mb timpanului se examineaza prin examen otoscopic. Knd pavilionul urechii este atras sup post si lat pt a reduce curburea partii cartilaj a meatului auditiv extern si a facilita introducerea otoscopului. La nn, meatul fiind scurt, pavilionul urechii se trage inf si post. Putem vizualiza fata externa a mb timpanului kre are o cul gri stralucitoare usor translucida si aporx in centrul sau se observa proeminenta manerului ciocanului kre se insera pe fata mediala a mb timpanului. Atunci knd este bombat sau knd ii dispare transluciditatea se pune problema existentei unei colectii purulente, adik a unei otite medii ce necesita evacuarea puroiului printro incizie in partea postero inf a mb timpanului, mb timpanica fiind impartita in 4 cadrane prin 2 perpendiculare duse prin centrul sau.Otita mediea se poate complica cu mastoidita dat comunicarii urechii medii cu antrumul mastoidian (o cel mastoidiana mare, cubica, cu lat de 1 cm).

?????In jurul antrumului mastoidian, mastoida kre apre dupa 3 ani de la nastere????

????Aditus adam??? Sub antrumul mastoidian.

Durerea cervicala

Durerea al niv gatului poate fi de mai mutle cause : dat unor noduli limfatici contractati, dat protruziei unui disc intervertebral.

Nodulii limfatici cervicali, in special cei profunzi pot fi mariti k urmare a unei infectii iar in cazuri mai grave in cancer cephalic, thoracic sau abdominal pt k aceste cancere metastazeaza pe cale limfatica.†† Cancerul pulmonar metastazeaza trecand prin nodulii cervicali la niv cranian. Cel emai frecvente dureri cervicale sunt consecinta unei perturbari scheletice: osteoartrita, artoze, traumatisme. Aceste dureri ccervicale se caract prin exarcerbarea durerii in miscarile capului si gatlui, tuse, stranut sau prin cresteri ale presiunii abdominale cum ar fi un effort in timpul defecatiei.

Propagarea infectiei la gat e dependenta de existenta fasciilro cervicale. Cea superficiala contribuie la limitarea infectie si propagarea colectiilor purulente, atunci knd procesul ifnectios este intre lama superf sic ea mij infectia nu se propaga mai jos de manubriul sternal. Dak infectia se dezv intre stratul muscular si cel cellular al lamei pretraheale infectia se propaga ant pericardului in cav toracica. Atunci cand colectia purulenta e situate inapoia fasciei profunde, infectia se propaga in paartea lat a gatului si determina o tumefactie pe fata profunda a scm. Puroiul poate sa se raspandeask in spatial retrofaringian producand o bombare a faringelui si det aparitia un abces retrofaringian caract prin disfagie, tulburari de dieglutiei si tulburari de vorbire.†† At knd colectia purulenta ajunge inapoia esofagului se poate propaga in mediastinul post din torace iar knd este ant traheii se poate propaga in mediastinul ant. Prin rupture traheii, bronhiei, esofagului se acumuleaza aer in cav toracica: pneumomediastin, care poate urca la niv cervical.

Paralizia m platisma det o slabire a pielii gatului cu aparitia unor pliuri miscatoare. At knd se itnervine chirurgical tre sa se tina seama de existenta filetelor nerv ale n cervico faciali. At knd se produce sutura placilor cervicale trebuei sutura cu atnetie marginea plagii at la niv tegmentar kt si la niv m platisma deaorece dak este suturata numai pieala, lipsa de sutura a musch duce la cicatrici dizgratioase.




Torticolispoate fi de 2 feluri: congenital si spasmodic. Cel congenital, cel mai frecvent apare ca urmare a existente unei form tumorale a tesutului fibros: fibromaltoza cervicala la nic m scm ce are k urmare o rotatie a capului de partea opusa. El se poate produce la nn in timpul nasterii knd se exercita o tragere a extremitatii cefalice ce det o ruptura a fibrelor musc producand torticolis muscular prin ruperea fibrelor musc producanduse in hematom kre va da nastere formarii unei mase fibrotice ce afecteaza un ram al n accesor cu repercutari asupra scm. Netratat acest hematom da nastere la torticolis, o deformare a gatului in flexie cu o durere cervicala. De multe ori vindecarea necesita eliberarea scm din insertiile sale inferioare fie sectiunea lui sub niv nv 11. torticolisul spasmodic este o distonie cervicala caract printro tonicitate anormala ce apare intre 20-60 ani. El afeccteaza m lat ai gatului in special trapezul si scm aid et o deformare prelungita a gatului in rotatie inclinarea laterala si flexia sau extensia. Se pot produce misc involuntare ale capului (lat sau ant). Umarul este ridicat si deplasat spre partea ant de partea sre care se indreapta si mentonul.

Cateterismul venei subclaviculare.

Se face pe kle subcl si se indreapta cateterul ktre incizura jugulara a sternului putanduse leza vena cu formarea unui hemotorax. Daca cateterul kre trebuei sa urm marg post a calviculei este indrreptat prea post poate fi lezata artera subcl. Vena poate fi cataterizata pt admin de lichide nutritive, medicamentoase sau pt masurarea presiunii venoase din cordul drept.

Cateterismul venei jug interne pt explor cord drept se fol de regula vena jug dreapta care este mai voluminoasa si mai rectilinie, cat facanduíse pe partea lat a carotidei com cu in clinarea gatului la 30 grade si se indreapta cateterul lateral spre mandibula.

Pulsul jugularei interne reflecta contractile ventric drept si se ia deasupra extreme mediale a clav, capul fiind aplecat la 10-25 grade. Atunci cand se gaseste o diminuarea a pres circ pulm se considera o patologiei a valvei tricuspide

Sectionarea venei jug ext se face pe marg post a scm cand vena se afla la niv fasciei superficiale. Sectionarea sa este urmata de mentinerea deschisa a celor 2 capete venoase cu posibilitatea de aspirare a aerului si producerea unei embolii gazoase. Vena jugulara externa are deasupra clav, pe o scurta portiune, un traiect proeminent fiind usor vizibila si ea constituie un barometru intern in caz de decompensare cardiaca. Cand ea devine turgescenta, turg care se mentine.

Intreruperea n frenic este urmata de paralizia jumatatii coresp a diafragmei.

Ligature carotidei externe: sunt situatii cand este necesara ligature ca urmare fie a lezarii acesteia, fie a lezarii unui ram mai greu accesibil. Ligature sa diminua doar hemoragia si nu o opreste din cauza numeroaselor anastomoze existente intre cele 2 carotide ext la niv cervical si facial. O alta anastomoza este si la niv ramului descendent al a occipotale care prez anast cu a vertebrale si cervic profunda.

Enarteriectomia carotidiana: carotida poate prezenta o ingrosare de nat adenomatoasa??? care poate fi pusa in evidenta prin efectuarea unui examen Doppler. Ca urmare a depunerii placitlor de aterom. Se produce o ocluzie partiala care poate fi urmata de accident ischemic tranzitoriu caract prin pierderea brutala a functiilor neurologice (dezorientare) care uneori poate persista 24 ore si poate disparea in 3 sapt. Necesita deschiderea arterei si eliminarea placii de aterom, in special in accidente vasculare. Indeparteare chirurgicala a placii de aterom necesita post-op administrarea de medicamente anticoalgulante. Aceasta interventie se face in apropierea originii a carotide interne si trebuie sa se tina cont de vecinatatile nervoase, adica n 9.10. 11. 12. si laringeu superior.

Pulsul carotidian: se ia in santul dintre trahee si m infrahioidieni, adica la nic mariginii ant a scm, la niv marg sup a cart tiroid. De regula se ia in situatiile de reanimare cardio-vasculara si absenta pulsului inseamna oprirea cordului.

Palparea a carotide: se tine cont de hipersensibilitatea sinusului carotidian. O apasare prea puternica: bradicardie, hipotensiune art, ischemie cardiaca, mergand pana la sincopa, datorira scaderii perfuziei cerebrale. Aceasta manevra este interzisa a se efectua la persoanele cardiace.

Glomusul carotidian contine chemoreceptori sensibili la cresterea conc CO2 dar si la scaderea conc O2 la niv carotidian. Impulsurile sunt conduse ascendent pe calea n 9 si 10 si det stimularea respiratiei cu crestearearitmului si amplitudinii misc resp, cu cresterea presiunii arteriale si a pulsului.

Lezarea tr simpatico cervical: se face datorita sindromului Claude Bernard-Horner caract prin caderea pleoapei sup, enoftalmie (infundarea ochilor), mioza, vasodilatatie, si absenta transpiratiei la niv fetei si gatului.

Arcul aortei poate fi scurt, adica la 2.5 cm sub incizura jugulara a sternului sau poate fi inalt, depasing inciz jug a sternului pana la max 2.5 cm. din el se poate desprinde in 10-15 % din cazuri o artera tiroidiana inf, numita si a tiroidiana ima??? a lui Heubauer. In general, variatiile arcului aortic sunt estimate de americani pana la 65 % din cazuri. In 27 % dn cazuri carotida com stg poate lua nastere din tr brahio-cef, in 2.5 % tr art bahio cef poate san u existe si cele 2 artere se desprind direct din arcul aortic. Din arcul aortic se poate desprinde a vertebr in 5% din cazuri. In 1-2% din cazuri pot se existe 2 tr arteriale brahi-cef ( sa fie si stang).

A subclavie dreapta poate avea traiect retroesofagian. Arcul aortic poate prez si anomalii: poate fi un arc aortic drept, arc aortic retroesofagian, arc aortic dublu care creaza un inei vascular in jurul esofagului si traheei. Arcul aortic poate prezenta o dilatatie anormala: anevrisn de arc aortic la niv port sale incipiente.

Coarctatie de aorta: stenoza a lumenului aortei fie anterior si sub ductul arterial. Supraductala e grava, subductala are progonostic bun pt ca se poate mentine in viata pacientul 2-3 ani dat anastomozei vaselor intercostale si toracice interne.




Adenomul paratidoridian tumora benigna a tes paraepitelia glandular urmat de hiperparatiroidie. Are ca rezultat,ca a urmare a scaderii conc Ca seric cu spasme ale musc striate care atinge si musc arborelui resp producand moarte.

Fracturile scheletului laringian: ca urmare a unor lov directe asupra laringelui; hemoragii submucoase, edem, obstructii reps, raguseala, tulb de vorbire. Se studiana prin laringoscopie: indirecte cu ajutorul olginzii laringiene si directa, un un laringoscop(endoscope cu fibre optice)

Inhalarea corp straini: acestea se orpse la niv vestibulului faringian care se traduce prin contractia spasmodica a plicilor vestibularea ceea ce impierdica patrunderea aerului in trahee. Se produce o tuse violenta care poate indeparta obstacolulul. Dak nu, se recurge la alte metode care trebuie aplicate rapid, in caz contrar, producanduíse moarte deoarece invidivul rezita doar 5 min fara aer. Una dintre metode e manevra Heimlich care consta in aplicarea unei presiuni la niv abdomenului. Creste pres intraabdominala si eliminarea in forta a aerului.

Alta metoda care necesita un bisturiu si o canula e crico-tirotomia: o incizie a lig crico-tiroidian si introducerea unei canule prin aceasta incizie.

Cancerul laringian: primele simptome: raguseala, disfagia, si otalgia. Sunt interesati nodulii pre si paratraheali care se atrofiaza. Necesita extirparea laringelui care e urmata de o reeducare vocala, cu ajutorul unui electrolaringe si a unei proteze esofagiene.

Traheotomia: intre inele cartel 1 si 2 si mai rar intre 2 si 4 prin sectionarea inelelor si a ligamentelor dintre ele si introducerea unei canule prin care va respire.

Corpi straini laringo-faringieni: de regula, la niv recesului piriform, cand se poate opri un os de peste sau o partea a bolului alimentar si care fie se pot elimina spontan sau necesita interventia orelistului.

Infectia amigdalei palatine este f frecventa, se numeste amigdalita si este produsa de un streptococ beta hemolytic ce necesita un tratament antibiotic adecvat (7 zile, cel mai bine se ia penicilina, moldamin). Streptococul beta hemolytic e f virulenta, ataca si articulatiile. In amigdalite netratate complicatiile sunt poliartrita.

Adenoidita consta in imflamatia tonsilei faringiene. Cand bolnavul e obligat sa respire pe gura. Se poate infecta si tonsila tubara a lui Gerlach, infectie care se poate extinde prin tuba Eustachio la urechea medie (otita medie).

Fistulele traheo esofagiene: in 90% din cazuri partea proximala se termina cu un buzunar, iar prtea interioara comunica cu traheea. Partea sup a esofag comunica cu traheea, si partea inf cu stomacul. Poate san u fie o atrezie si o fistula traheo-esofagiana. Anomaliile se datoresc separarii anormale dintre esofag si trahee printr-un sept traheo-esofagian.

Cancerul esofagian: tulb de deglutitie si retractia esofagului se poate face pana la 30-50 %. Se exploreaza prin esofago-scopie. Deglutitie dureroasa si cancerul esofagian se extinde la tesuturile periesofagiene sun afectati noduluii limf cervic inf profunzi. Se compreseaza n laringeu inf, raguseala: primul simptom este raguseala. Lezarea esofagului este rara si apare in urma operatiei.

Chist de canal tireoglos: existenta lui necesita interventie chirurgicala, dar recidiveaza. Incizia e destul de lunga. Poate fi supra sau sub tiroidian.

††††††††††††††††††††††††††††††††††††† ††††††††† Mediastinul

Valva biscuspida se asculta la vf inimii, valva tricuspida, medio-sternal stanga, la niv cart 5. orif pulm in spatial intercosta 2 stg, orif aortic, idem pe treapta

Mediastinoscopia si biopsia. Incizie deasuprea manubriului aproape de inciz jugulara si introducerea mediastinosscopului putand capata informatii asupra organizarii medsiatt, in ceea ce priveste nodurile limfatice, cart costale si eventualele formatiuni canceroase. Exita largirea medisatinului care se datoreste fie unei hemoragii intratoracice, unui limfom malign, unei hitertrofii cardiace cu decompensare cardicana congestive.

Semnificatia sinusului transevers: folosit pt derivarea circ sangelui in vasele mari, in pontajul arteriale coronar, cand se plaseaza un clamp sau se practice o ligature dupa care se introduce tuburile unui aparat de derivatie, rumat de strangerea ligaturii. Se foloseste in chirurgia cardiac, in cirs pulm extracorporeala. Accesul pe vci si vcs se face prin deschiderea sacului pericardic.

Pericardita este inflamatia pericardului si se traduce prin existenta unui lich preci in cant mare ca urmare a trecereii lich din capilare peric in cav peric . aceatsa are drept consecinta comprimarea cordului deoarece e incapabil sa se dilate si sa se umple complet. Peric fibros e inextensibil. O inflamarie cronica a peric. e urmata de ingrosarea si calcifierea foitelor cu compromiterea grava a functiei lui.



Decompensare cardiaca congestive: sangele din cord nu exte expulzat in ritmul pe care-l primeste, ceea ce duce la dereglarea circ normale a sangelui cu impiedicare cordului de se dilate complet, limitarea fluxului sangvin in ventricule, ceea ce duce la tamponada cardiaca care poate fi mortala. In caz de lezare a peric de regula printr-o lovitura se formeaza hemopericardul(adunarea sangelui intre foitele peric seros) cu o compresiune cardiaca, produsa si prin infract. Sangele reflueaza in vcs ca urmare a instalarii unei comprimari a cordului si a unei insuficiente cardiace. Se dilate si vene fetei si gatului. In caz de pericarduta e necesara paracenteza pericardica ce se poate practica prin 2 metode: spatial5 sau 6 itercostal stang pe marg sternului, sau procedeul lui Marfan, infrasternal. Atunci cand exista un pneumotorax aerul e poate transmite in cav pericardica, dand nastere pneumopericardului.

Anomalii de pozitie a cordului. Dextrocardita

Poate fi izolata (pura) sau asociata cu inversarea pozitiei organelor (situs inversus). Apare ca o curbura anormala a tubului cardiac embrionar si e insotita de o inversare a pozitiei vaselor mari de la baza inimii. Cand este pura are un prognostic mai grav decat atunci cand e insotita de situs inversus si cand functionare cordului e normala. E mai grava in dextrocardia pura pt ca se insoteste de malf cardiace grave.

Percutia cordului prin care digito-digital se capata informatii asupra densitatii si dim cordului facanduse in spatiile interconsta 3 4 5 intre liniile axiale. Rezonanta produse de pulmoni se reduce pt ca la aprox 6 cm de marg stg a sternului sa aparaÖÖ..cardiaca.

Anomalii sept interatrial. Inchiderea completa foramenului oval. O astfel de comunicare reduce, 15-25% din adulti, au repercursiuni hemodinamice reduse. Sangele trece din a stg in a dr si creste vol av si vd urmata de dilatarea a pulmonare.

Anomalii de sept interventricular. Intereseaza port membranoasa unde poate exista o comunicare interventic, aceasta reprezentand cam 25% din bolile cardiace congenitale si care poate fi cuprinsa intre 1-25 mm. atunci cand aceatsa comunicare e mica se poate reduce spontan in copilarie dar cand e mai mare produce o trecere a sg oxigenat din vs in vd.

Stenoza valvei tr pulmonar: se produce la niv infundibulului a pulm, prin fuzionarea valvulelor sigmoide ce are drept urmare o reducere a debitului sangvin a vd. In insuficienta valc, valvele au marg libere, subtiri si se vor ingrosa sin u se vor inchide complet. Atunci sg reflueaza sub presiune inapoi in vd producand un suflu cardiac characteristic.

Ataxa accident cardio-vasc: consta in formare de trombi vasculari in as cu obstructia prin trecerea sa in circulatie a unui ram arterial de regula, cel mai frecvent un vas cerebral, producand AVC urmat de paralizia partii corpului controlata de zona cerebrala ischemiata.

Insificienta valv si suflu cardiac. Cea mai afectata de valva mitrala la niv ei formanduíse neregularitati in fluxul sangvin (tubulente). Cuspidele se cicatrizeaza si se retracta avand drept urmare o insuficenta mitrala cu aparitia unul suflu.

Insuficienta aortica: apare un suflu caract, cu un puls depresibil, in diastola si crestere in sistola urmatoare.

Obstructia fluxului sanginc sau pasajul sang din vas ingust in vas lat da nastere la vartejuri ce produc sufluri. Apare frenisment, o senzatie vibratorie superficiala care se simte la tegument deasupra unei zone de turbulenta.

Stenoza mitrala se caract printr-un rulment diastolic (suflu de tonalitate grava) cu sonoritte max la niv varfului inimii. Necesita o proteza valvulara.

Stenoza ao congenitala: micsorare a orif ao se poate face la niv ostiumului sau deasupra sau dedesubtul si are drept consecinta o hipertrofie ventric stg.

Aterosclezora coronariana: acumularea de lipide pe peretii interni ai ao urmata de dilatarea cailor colaterale. Poate interesa a coronare si miocardul nu e sufficient vascularizat si de aceaa si effort se produce o ischemie miorcadica si aparitia infarctului miocardic.

Angina pectorala: dureri violente si constrive care se simt in regiunea pect. Se declanseaza la stres, producandu-se vasoconstrictie coronariana, cu durerie anginoase, dar poate aparea si dupa effort, dupa un prazn bogata, dupa expunere la frig, cand spre stomac este deviate o cant mare de sange. Durerea din angina pectolala se deosebeste de cea din infarct pt ca ea dispare la repaus in cateva min sau dupa administrarea de nitroglicerina sublingual.

Pontajul coronarian: in caz de obstructie se face un pontaj dintr-un vas care printr-o extreme se fixeaza deasupra obstructiei, iar prin cealalta sub. Mult timp s-a flosit vena safena mare pt ca calibrul acesteia e asemanator calibrului cor, deoarece are afluenti putini si valvule redusse. Segmental venos fiind dispus cu convexitateavalv in sensul curgerii sg. S-a renuntat, folosinduíse a toracica interna.

Angioplastia coronariana se numeste transluminara percutanta. Se introduce un cateter pana la ramul cor micsorat. Cateterul are un balonas care poate fi umflat si marti calibrul coronarian.

Lezarea nodului si fasc av. Se datoreste stenozatii a interventric ant si are ca rezultat un bloc av ce necesita instalarea unui pacemaker, deoarece in blocul av ventric se contracta sub influenta impulusul elib de nodului av si nu de cel sinusal. Acest pacemaker este reglat ca impulsurile de contractie ventric sa fie aceleasi cu cele atriale. Exista si globi de ramura cand este afectat unul din ramurile fasc lui Hiss si stim transmis prin ram intern det aparitia sistolei ventriculare la ventriculul pe care-l deseerveste si de la acesta impulsurile de contractie se transmit ventric vecin , producanduíse contractia sincrona tardiva .

Activitatea electrica a mioc conractil si embrionar poate fi inregistrant cu EKG. Aceasta se executa atat in repaus cat si in effort. In ce-a de-a 2-a situatie pacientul e urmarit la eforturi din ce in ce mai mari in prin urmarirea tensiunii, pulsului si EKG.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Tesuturile periapicale
TIROIDA
COMPONENTELE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
Anatomia corpului mandibular
TRICHINOZA
Clasa Arthropleurida
Traseul nervului optic
FAMILIA ANKYLOSTOMIDAE
Ordinul Amblypygi
Tipul de organizare: alge procariote