Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
ARTICULATIILE


ARTICULATIILE




ARTICULATIILE

Articulatiile sunt formatiuni anatomice ce fac legatura intre doua piese osoase ale scheletului. In functie de structura lor si de gradul de mobilitate se clasifica astfel :

       Diartroze (articulatii mobile), in care oasele articulare sunt separate

       Sinartroze (articulatii semimobile sau imobile), in care oasele sunt sudate sau solidarizate




DIARTROZELE (articulatiile sinoviale) sunt alcatuite din urmatoarele structuri : capetele osoase articulare, cartilajul articular, meniscul articular, capsula articulara, tesutul conjunctiv periarticular.

       Capetele osoase articulare sunt reprezentate de epifize alcatuite din tesut osos spongios, acoperit la suprafata de un strat subtire de os compact.

       Cartilajul articular acopera suprafata articulara a oaselor si este format din cartilaj hialin, a carui grosime variaza cu articulatia respectiva. Histologic, cartilajul articular este constituit din trei straturi :

-      Stratul superficial, format din condrocite mici, turtite, dispuse paralel cu suprafata articulara, printre benzi groase de fibre colagene, asezate tot paralel cu suprafata;

-      Stratul mijlociu, format din condrocite globuloase, dispuse in grupe izogene axiale, orientate perpendicular pe suprafata articulara, intre benzi dense de fibre colagene oblice si substanta fundamentala bazofila.

-      Stratul profund, cu o substanta fundamentala calcificata, cu numeroase fibre colagene orientate perpendicular pe osul subiacent, in care patrunde sub forma fibrelor Sharpey, sudand cartilajul articular la os.

Cartilajul articular este lipsit de vascularizatie, astfel ca nutritia sa se face prin difuziunea materialelor nutritive din lichidul sinovial.

       Meniscul articular este o piesa fibro-cartilaginoasa cu menirea de a corecta nepotrivirea suprafetelor articulare adiacente. Este o formatiune avasculara, lipsita de fibre nervoase si scaldata de lichidul sinovial ce-l hraneste prin difuziune.

In caz de indepartare, el poate fi regenerat de catre capsula articulara.

       Capsula articulara inconjoara articulatia ca un manson, continuandu-se cu periostul. Este alcatuita dintr-un strat extern si unul intern.

Stratul extern, este format din tesut conjunctiv dens alcatuit din fibre colagene groase, inextensibile, dispuse neordonat, dar predominant pe directia fortelor ce se exercita asupra articulatiei, unele fibre fiind perpendiculare, altele paralele cu suprafata.

Unele fibre colagene patrund in os sub forma de fibre Sharpey.

Intre fibre exista o matrice conjunctiva relativ abundenta si fibrocite.

La cele doua capete, fibrele colagene din stratul extern se continua cu fibrele colagene din periostul celor doua oase ce se articuleaza.

In unele locuri, in lungul capsulei se gasesc ingrosari fasciculare care formeaza ligamentele articulare. Ligamentele pot fi dependente, inglobate in capsula, sau independente, cand intre ligament si capsula se interpune o bursa seroasa, expansiune a sinovialei, herniata printr-un orificiu capsular.

Stratul intern (membrana sinoviala) este reprezentat de o foita conjunctiva subtire, bogat vascularizata, ce contine fibre elastice, colagene, fibroblaste si adipocite. Sinoviala captuseste capsula, prinzandu-se pe marginea cartilajului articular. Trimite inspre cavitatea articulara prelungiri sau franjuri numiti vili sinoviali, alcatuiti dintr-un ax conjunctivo-vascular, acoperit de un epiteliu simplu cuboidal (epiteliul sinovial). Celulele sinoviale sunt celule de tip mezotelial si pot fi de doua tipuri : celule F, au caractere de fibroblaste, contin organite de sinteza dezvoltate (reticul endoplasmic rugos, ribozomi), si sintetizeaza proteine si glicozaminoglicani, in special acid hialuronic si celulele M care se aseamana cu macrofagele, continand in citoplasma un complex Golgi dezvoltat si numerosi lizozomi.




Functiile sinovialei sunt :

-      Regleaza patrunderea substantelor nutritive in lichidul sinovial.

-      Capilarele sanguine si limfatice asigura principiile moleculare de baza ale lichidului articular si totodata calea de drenaj pentru produsii nefolositori rezultati.

-      Celulele F produc proteine si glicozaminoglicani, in special acid hialuronic pentru lichidul articular.

-      Celulele M indeparteaza prin activitatea lor fagocitara detrictusurile celulare din cavitatea articulara.

Sinoviala elaboreaza lichidul sinovial care este un dializat al plasmei sanguine la care se adauga acidul hialuronic produs de sinoviocitele F. Lichidul sinovial scalda suprafata articulara, fiind limpede, incolor sau galbui. Are rol de lubrefiere a suprafetelor articulare, usurand alunecarea lor si asigura nutritia cartilajului articular lipsit de vase. In lichidul sinovial se gasesc in mod normal monocite, macrofage, fagocite incomplet activate, celule sinoviale descuamate si rare granulocite. Contine si enzime de tipul proteazelor si fosfatazei alcaline.

       Tesutul conjunctiv periarticular. In jurul capsulei articulatiei se gaseste un tesut conjunctiv lax bine inervat si vascularizat.

SINARTROZELE sunt articulatii fara sinoviala in cadrul carora mobilitatea este aproape inexistenta. Oasele ce se articuleaza nu prezinta suprafete articulare libere. Se clasifica in :

       Sinostoze - articulatii fixe, imobile, in care capetele articulatiei sunt unite prin tesut osos. Se intalnesc la suturile oaselor boltii craniene la adulti.

       Sincondroze - articulatii semimobile cu miscari limitate. Capetele articulare sunt unite prin cartilaj hialin (la locul de unire al coastelor cu sternul) si prin fibrocartilaj (simfiza pubiana, discurile intervertebrale).

       Sindesmoze - sunt semimobile. Capetele sunt unite prin tesut conjunctiv dens. Se intalnesc la articulatia tibio-fibulara inferioara.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


ELEMENTE DE FILOGENIE SI EVOLUTIE A NEVERTEBRATELOR
ANATOMIA MAXILARULUI
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR STREPTOCOCICE (SCARLATINEI) -_GENUL STREPTOCOCCUS
Aportul investigatiilor citogenetice in diagnosticul bolilor genetice
BIOLOGIE CELULARA, FORME CELULARE
Fiziologia aparatului locomotor
NEVROGLIILE
ARTICULATIILE
ROLUL APEI PENTRU ORGANISMELE VII - CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN
TESUTURI VEGETALE