Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor
Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Transporturi


Index » business » Transporturi
Perspectivele serviciilor de transporturi, depozitare si comunicatii in regiunea sud-est


Perspectivele serviciilor de transporturi, depozitare si comunicatii in regiunea sud-est


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

Perspectivele serviciilor de transporturi, depozitare si comunicatii in regiunea sud-est



BUCURESTI

1.Introducere

Din punct de vedere geographic Romania are in posesie o pozitie foarte importanta in politica de transporturi a intregii Europe , tara noastra se situeaza in centrul continentului, ceea ce faciliteaza trecerea ptin tara noastra a multor mijloace de transport care contribuie la realizarea schimburilor economice internationale intre vestul si estul, nordul si sudul continentului, dar si in relatia Europei cu tarile astiatice si in special cu Orientul Mijlociu care reprezinta unul dintre cei mai importanti exportatori pe plan mondial.

Principalele trasee trec prin Bucuresti, aflat in zona de Sud-Est a Romaniei, in capitala alfandu-se cel mai mare centru feroviar din tara, din care pleaca 8 linii magistrale, multe dintre acestea avand destinatii internationale. Fapt care face Sud Estul Romaniei sa ia conotatia de cea mai importanta zona a tarii la nivel de transporturi feroviare.

Mijloacele de transport rutier au si ele o cota importanta in ceea ce reprezinta transporturile in Romania, in orice zona a tarii nu numai in Sud-Est. Drumurile publice din Romania au o distranta totala de 198.589 km dintre care avem 234 km de autostrada, 14.696 km drumuri nationale, 36.010 km drumuri judetene, 27.781 km drumuri comunale, 22.328 km strazi in orase si 97.660 km strazi in localitati rurale. Bucurestiul este si in cazul transporturilor rutiere principalul nod al tarii avand legatura cu multe drumuri europe, spre exemplu E60 care vine din Hamburg, trece prin Oradea si dupa Bucuresti ajunge si in Constanta.

Mijloacele de transport fluviale se desfasoara in cea mai mare masura pe Dunare, pe Dunarea maritima, in aval de Braila, pot circula nave cu pescaj care depaseste 7 m, pe Dunarea fluviala (in amonte de Braila), circula nave de tonaj mai mic si cu un pescaj de pana la 2-2,5 m. Odata cu construirea Canalului Dunare-Marea Neagra si a canalului Dunarea-Main-Rin s-a creat un traseu fluvial extrem de important pentru transporturile din Europa, acesta reusind sa lege Marea Neagra de Marea Nordului, un rol important in dezvoltarea acestui canal il au si construirea centralelor hidroenergetice de la Portile de Fier I si II. Trasporturile navale au un rol covarsitor pentru tara noastra, 60% din importurile si exporturile Romaniei se derulandu-se prin portul Constanta.Reteaua navigabila interioara si Marea Neagra dispun in total de 35 de porturi, din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluviale-maritime si 26 de porturi fluviale.pe langa legatura cu Marea Nordului , portul Constanta prin folosirea sistemelor RO-RO si ferryboat existente, asigura legatura dintre Europa si Orientul Mijlociu

Transportule pe cale aeriana are deasemenea ca sursa de baza Bucurestiul, in special prin aeroportul Henri Coanda in care se desfasoara 75% din totalul de marfuri din intreaga tara si de turisti si de marfuri. Aeroportul Otopeni eswte situat la 10km de Bucuresti. Al 2-lea aeroport ca importanta este Baneasa, aflat la iesirea nordica din Bucuresti, care este folosit mai mult pentru zboruri interne, acest aeroport face legatura intre Bucuresti si Craiova, Timisoara, Arad, Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia Mare, Targu Mures, Bacau, Iasi, Suceava, Tulcea si Constanta.

Conceptia Uniunii Europene in ceea ce priveste configurarea retelelor de drumuri publice se extinde si in tara noastra, iar ca un element de avangarda se distinge reteaua de coridoare europene, din care 3 traverseaza si Romania.Se lucreaza la modernizarea drumurilor nationale deschise traficului international, in lungime totala de aproximativ 2150 km, care asigura legatura intre toate zonele geografice ale tarii. De asemenea, se continua lucrarile la tronsonul de autostrada Bucuresti-Fetesti (134 km), cu prelungirea acesteia de la Cernavoda la Constanta. Se va incepe constructia de poduri peste Dunare si Prut si a 4 noi aeroporturi la Brasov, Galati, Alba Iulia si Bistrita..

Se continua echiparea cu noi vagoane de cale ferata, construite dupa criterii europene de calitate si fiabilitate, inclusiv sub licenta, si care sunt fabricate de Astra S.A. Arad. Gradul de confort a fost sporit prin modernizarea interiorului.

In luna iunie 2004 au inceput lucrarile la autostrada Bucuresti-Brasov-Bors care va lega Romania de Uniunea Europeana, realizata cu compania americana Bechtel - cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Cu o lungime de 415 kilometri, construita pe patru benzi, autostrada porneste din centrul Romaniei, ajungand la granita cu Ungaria. Traseul trece pe langa orasele Braaov, Fagaras, Sighisoara, Targu-Murea, Cluj-Napoca, Oradea. Inceput in iunie 2004, acest proiect de constructie in valoare de 2,2 miliarde euro se va finaliza in anul 2012 realizand legatura dintre pietele din Europa si cele din Asia Centrala. Proiectarea si lucrarile de constructie utilizeaza servicii si resurse din Romania.

Poate cea mai importanta autostrada din Romania este cea carese doreste a lega Constanta de Bucuresti, care insa nu e terminata dar odata cu terminarea ei va insemna foarte mult pentru transporturile pe cale rutiera din Romania si va facilita ajungerea intr-un timp mult mai scurt la destinatie.

Comunicatiile sunt de mai multe feluri in tara noastra, dintre acestea distingem 4 feluri:

Telematica, aceasta se refera la orice sistem dintr-un autovehicul care utilizeaza tehnologii de localizare si o legatura fara fir (wireless) pentru a furniza comunicatii bidirectionale. Centrul de directionare al telematicii este TCU- Telematics Control Units, care contine un modul fara fir, functii de localizare (de obicei GPS) si care este integrata in sistemele computerizate de la bord. Se mai pot folosi si sisteme ne-integrate hands-free, Bluetooth sau statii de asamblare (docking).

Radiocomunicatiile pot fi de 3 feluri: mobile tereste

fixe

specializate

In domeniul radiocomunicatiilor mobile terestre sunt cuprinse toate tipurile de radiocomunicatii care functioneaza in benzi de frecvente cu destinatie neguvernamentala, atribuite prin Tabelul National de Atribuire a Benzilor de Frecvente serviciului de radiocomunicatii mobil terestre.

  radiocomunicatii mobile terestre pentru uz privat / profesional (Professional Mobile Radio - PMR);


  radiocomunicatii mobile terestre de acces public (Public Acces Mobile Radio - PAMR);

  radiocomunicatii mobile publice celulare in diverse tehnologii: GSM 900, DCS 1800, TETRA, CDMA 450, UMTS/IMT-2000 (3G).

Serviciului Radiocomunicatii fixe si specializate:

  se aloca si se asigneaza canale radioelectrice pentru retele de radiocomunicatii in serviciul fix (linii de radioreleu), mobil maritim, mobil aeronautic, radiodeterminare (radiolocatie, radionavigatie), fix prin satelit, mobil prin satelit

  se emit licente de utilizare a frecventelor si autorizatiile anexa pentru retelele de radiocomunicatii mentionate anterior

  se emit licente temporare de utilizare a frecventelor si autorizatiile anexa pentru transmisii ocazionale (prin satelit sau in serviciul fix), nave si aeronave in probe

  se emit, in cadrul serviciului de amator, autorizatii pentru radioamatori straini (din tari care nu sunt membre CEPT), aprobari pentru indicative de doua litere (pentru radioamatori romani), indicative speciale pentru evenimente speciale

  se emit certificate pentru operatori radiotelefonisti (profesionisti) din serviciile mobil maritim (inclusiv cai de navigatie interioara) si mobil aeronautic

Comunicatiile postale

Posta este una dintre cele mai democratice institutii, care asigura mentinerea permanenta a legaturilor comerciale si spirituale dintre oameni. Indeplinirea acestei misiuni nobile a urmarit pas cu pas dezvoltarea civilizatiei umane, originile sale pierzandu-se in negura istoriei. Dezvoltarea relatiilor interumane si sociale a determinat o perfectionare necontenita a structurilor organizatorice si a proceselor tehnologice specifice acestui sector. Astfel, posta este considerata, in prezent, una dintre ramurile importante ale industriei serviciilor.

In cadrul serviciului postal se folosesc mai multi termeni:

Corespondenta expediata se refera la intreaga corespondenta cu plata, simpla si recomandata, interna si externa. Stabilitea cantitatii se face prin numarare sau cantarire.

Mandatele cuprind pe cele postale si telegrafice prezentate cu clata, inclusive mandatele de pensii.

Mesageriile se refera la colete, scrisori cu valoare declarata, casetele, gentile colectoare etc

CAP1. ANALIZA EVOLUTIEI SERVICIILOR IN ROMANIA IN PERIOADA 2002-2006

Tabel 1:Populatia ocupata in transporturi, depozitare si telecomunicatii

Ani

PO TDC in reg Sud-Est

PO in reg Sud-Est

PO TDC Romania

2002

60.5

1022,1

401,2

2003

61.3

1022,2

401,7

2004

61.2

1021,7

404,5

2005

63.4

1028.2

418.8

2006

64.4

1035.8

453.0

Sursa: Institutul National de Statistica.

Tab 2 : Ponderea PO in TDC in regiunea Sud-Est

Procente(%)

Ani

PO in Sud-Est

PO in alte domenii in Sud-Est

PO in TDC in Romania

2002

5,91

94,09

4.82

2003

5,99

94,01

4.84

2004

5,99

94,01

4.91

2005

6.16

93.84

4.98

2006

6.21

93.79

5.35

Sursa: Calcule rezultate pe baza tabelului nr1

Indicatorii rezultati din prelucrarea termenilor seriei se clasifica in: absoluti, relativi si medii

q       Indicatori absoluti

o         de nivel: y1, y2,yn

o         modificari absolute cu baza fixa: Δi/1 = уi - y1

o         modificari absolute cu baza in lant: Δi/i-1 = уi - yi-1

q       Indicatori relativi

o       indicele dinamicii de crestere sau scadere:

  • cu baza fixa: I i/1 = yi/y1
  • cu baza in lant: I i/i-1 = yi/yi-1

o       ritmul de crestere sau scadere:

  • cu baza fixa: R i/1 = I i/1 - 1
  • cu baza in lant: R i/i-1 = I i/i-1 -1

q       Indicatorii medii calculati din:

    • marimi absolute
  • nivelul mediu`y = a yi/n
  • modificarea medie`Δ = Δi/1/(n-1)
    • marimi relative
  • ritmul mediu`R = `I -1
  • indicele mediu al dinamicii`I = n-1Ii/1

Tab 3 : Indicatori absoluti, relativi si medii pentru PO in TDC in regiunea Sud-Est

Ani

Indicatori absoluti (mii persoane)

Indicatori relativi

Indicatori medii

de nivel

modificari absolute

Indice de dinamica

Ritm de evolutie

Din valori absolute

Din valori relative

y i

Δ i/1

Δ i/ i -1

I i/1

I i/ i-1

Ri/ 1

Ri/ i-1

y

Δ

I

R

2002

60.5

0

100

0

Text Box: 62.16

Text Box: 0.975

Text Box: 101.6%

Text Box: 1.5%

2003

61.3

0.8

0.8

101.32

101.32

1.32

1.32

2004

61.2

0.7

1

101.16

99.83

1.16

-0.17

2005

63.4

2.9

1.2

104.79

103.59

4.79

3.59

2006

64.4

3.9

1

106.45

101.57

6.45

1.57

Sursa: Calcule rezultate pe baza tabelului nr 1

In urma analizarii tabelului de mai sus constatam ca in perioada 2002-2006, PO in Transporturi, depozitare si comunicatii, in regiunea SE a fost in medie de 62160 persoane, avand o modificare medie absoluta de 0.975 si un indice mediu de dinamica de 101,6%, ceea ce reprezinta o crestere usoara. Se observa ca in peioada 2003-2004, a avut loc o mica scadere, iar in rest a fost inr.o crestere usoara.

B. Analiza evolutiei PIB realizat in transport, depozitare si comunicatii in regiunea Sud-Est in perioada 2002-2006

Tab. 4 : Nivelul PIB in preturi curente in TDC la nivelul regiunii Sud-Est (mld. lei)

Ani

PIB in TDC in reg Sud-Est

PIB in reg Sud-Est

PIB in TDC in Romania

2002

2144,6

18035,8

14479,4

2003

2550

22922,8

19470,1

2004

3153,1

29843,3

24827

2005

3827,2

32852.1

29345,8

2006

3791,8

38508.7

34803,3

Evolitia PIB in TDC, la nivelul regiunii Sud-Est

Tab. 5: Ponderea PIB in TDC la nivelul regiunii Sud-Est in perioada 2002-2006

Ani

% in PIB in TDC in reg Sud-Est

% in PIB in alte domenii in reg Sud-Est

% in PIB TDC din regiunea SE, in Romania

2002

11.89

88.11

1.41

2003

11.12

88.88

1.29

2004

10.56

89.44

1.27

2005

11.65

88.35

1.32

2006

9.85

90.15

1.1

Sursa: Calcule rezultate pe baza tabelului nr4

Tab. 6 : Nivelul PIB in TDC la nivelul regiunii Sud-Est in preturi comparabile

Ani

PIB in TDC in reg Sud-Est-P curente

%

indice de pret consum servicii

PIB in TDC in reg Sud-Est P-comparabile

PIB in reg Sud-Est P-comparabile

2002

2144,6

129.5

2144,6

18035,8

2003

2550

120.3

2550

22922,8

2004

3153,1

115.1

3153,1

29843,3

2005

3827,2

108.1

3827,2

32852.1

2006

3791,8

113.1

3791,8

38508.7

Sursa: http://www.insse.ro

Tab. 7 : Indicatori absoluti, relativi si medii pentru PIB in TDC in regiunea Sud-Est

Ani

Indicatori absoluti (mil. Ron)

Indicatori relativi

Indicatori medii

de nivel

modificari absolute

Indice de dinamica

Ritm de evolutie

Din valori absolute

Din valori relative

y i

Δ i/1

Δ i/ i -1

I i/1

I i/ i-1

Ri/ 1

Ri/ i-1

y

Δ

I





R

2002

2144,6

0

-

100

-

0

Text Box: 3093.34-

Text Box: 411.8

Text Box: 115.31%

Text Box: 15.31%

2003

2550

405.4

405.4

118.9

118.9

18.9

18.9

2004

3153,1

1008.5

603.1

147.02

123.6

47.02

23.6

2005

3827,2

1682.6

674.1

178.4

121.3

78.4

21.3

2006

3791,8

1647.2

-35.4

176.8

99.07

76.8

-0.93

Sursa:Calcule rezultate pe baza tabelului nr5

In urma analizarii tabelului de mai sus se constata ca PIB in TDC in regiunea Sud-Est in perioada 2002-2006 a inregistrat o valoare medie de 3093.34 milioane ron, avand o modificare medie absoluta de 411.8 mld. lei si un indice mediu de dinamica de 115.31%, ceea ce reprezinta per total o crestere.

Cap 2.

Corelatia intre gradul de dezvoltare economico-sociala a regiunii Sud-Est si evolutia serviciilor

Tab.8 Legatura intre PIB in reg. Sud-Est si PO TDC in reg. Sud-Est folosind coeficientul de corelatie liniara simpla

Ani

PIB in reg. Sud-Est in sectorul TDC

(milioane ron)(y)

PO in reg. Sud-Est

(mii persoane)(x)

XixYi

Xi2

Yi2

2003

2550

1022,1

2606355

1044688.4

6502500

2004

3153,1

1022,2

3222783.5

1044892.8

9942039.6

2005

3827,2

1021,7

3910250.2

1043870.9

14647459.8

2006

3791,8

1028.2

3898728.7

1057186.2

14377747.2

Total

13322,1

3066

2606355

4190638.3

6502500

Tabel 9

Regiunea

P.O.(mii personae)

PIB TDC in P curente(milioane ron)

Rx

Ry

2

D

Regiunea Nord - Est

1246.2

3316,3

1

7

36

Regiunea Sud -Est

1035.8

3791,8

5

2

9

Regiunea Sud Muntenia

1184.5

3434,2

2

6

16

Regiunea Sud - Vest - Oltenia

853.0

2353,2

7

8

1

Regiunea Vest

839.4

3784,4

8

3

25

Regiunea Nord - Vest

1155.4

3716,7

3

4

1

Regiunea Centru

1024.9

2675,6

6

5

1

Regiunea Bucuresti - Ilfov

1130.1

11731,1

4

1

9

Total

8469.3

34803,3

98

Rspearman=0.16 ceea ce rezulta ca este o legatura foarte slaba intre nivelul PIB si PO in Sud Est fata de celelalte regiuni.

Tabel 10

Regiunea

Ry

Rx

Ry

Pi

Qi

Regiunea Nord - Est

7

1

7

0

7

Regiunea Sud -Est

2

2

6

0

6

Regiunea Sud Muntenia

6

3

4

1

3

Regiunea Sud - Vest - Oltenia

8

4

1

4

0

Regiunea Vest

3

5

2

3

0

Regiunea Nord - Vest

4

6

5

1

1

Regiunea Centru

5

7

8

0

1

Regiunea Bucuresti - Ilfov

1

8

3

0

0

Total

8

18

S=Pi-Qi=8-18= -10

Rk=2S/n(n-1)= -20/65=-0.30

Din acest calcul rezulta ca intre regiunii exista o legautra indirecta de intensitate medie

Cap3. Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor in cele 8 regiuni din Romania la nivelul anului 2006.

Tab. 11 : PIB, populatie ocupata in servicii de transport, depozitare si comunicatii la nivelul anului 2006

Regiunea

PO in TDC (mii pers)

PIB TDC(mil ron)

PIB TDC/PO TDC(mii ron/pers)

rang PIB/PO

Nord-Est

46,1

3316,3

71,937

3

Sud-Est

64,4

3791,8

58,878

7

Sud

53,9

3434,2

63,714

6

Sud-Vest

35,2

2353,2

66,852

4

Vest

43,4

3784,4

87,198

2

Nord-Vest

57,4

3716,7

64,75

5

Centru

53,4

2675,6

50,104

8

Bucuresti

99,2

11731,1

118,257

1

Total

453

34803,3

76,828

Din acest tabel observam ca regiunea de sud-est se afla abia pe locul 7, in comparativ cu celelate 7 regiuni.

4. Perspectivele TDC in regiunea Sud-Est pentru perioada 2007-2009

a)                       Metoda sporului mediu

Previziune pentru populatia ocupata in TDC in regiunea Sud-Est

Anii

yi(mii pers)

t1

_

Ŷi=y1+ Δ*ti

(yi-Ŷ)2

2002

60.5

0

60,5

0

2003

61.3

1

61,475

0,03

2004

61.2

2

62.45

1.5625

2005

63.4

3

63.425

0.001

2006

64.4

4

64,4

0

Total

1.592

_

v=(σ/y)*100%

v = coeficient de variatie=0.51%

σ = abaterea medie patratica = 0.318

_

y = PO medie in TDC in regiunea Sud-Est

_

Δ=0.975

Metoda ajusteaza bine seria de date datorita faptului ca avem un coefficient de variatie de 0.51%

b)Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii

yi

ti

_ti

Ŷi= y1*I

(yi-Ŷ)2

2002

60,5

0

60.5

0

2003

61,3

1

61.468

0.028

2004

61.2

2

62.451

1.565

2005

63.4

3

63.451

0.002

2006

64.4

4

64.4

0

Total

1.595

_

I = 101.6%

σ = 0.319

v = 0.51%

_

v=(σ/y)*100

Previziunea evolutiei PO in TDC in regiunea de Sud-Est in perioada 2007-2009, folosind metoda sporului mediu.

Anii

yi

ti

_ti

Ŷi= y1*I

(yi-Ŷ)2

2002

60,5

0

60.5

0

2003

61,3

1

61.468

0.028

2004

61.2

2

62.451

1.565

2005

63.4

3

63.425

0.001

2006

64.4

4

64,4

0

2007

5

65.375

2008

6

66.35

2009

7

67.325

Concluzii

Lucrarea de fata, ne prezinta evolutia populatiei ocupate in transporturi, depozitare si comunicatii, in perioada 2002-2006, cu date preluate de la Institutul National de Statistica precum si evolutia PIB pe acest segment in aceeasi perioada in comparatie cu celelalte regiuni si cu alte segmente de servicii.

Populatia ocupata in transporturi depozitare si comunicatii este in continua crestere, de la un numar de proximativ 60500 persoane in anul 2002, la un numar de aproximativ 64400 persoane in anul 2006.

Din calculul previziunii evolutiei PO, ne asteptam la o crestere a numarului la aproximativ 67325 persoane in anul 2009.

PIB-ul in TDC, din regiunea Sud-Est a inregistrat o crester continua pana in anul 2005, apoi a inregistrat o scadere usoara. Procentul PIB-ului in PO este de aproximativ 10%, relativ mare, in comparatie cu alte zone ale tarii.



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Transporturi




Importanta transportului in societate
Sisteme avansate de management al traficului ATMS
REGLEMENTARI PRIVIND TRANSPORTUL FEROVIAR DE MARFURI PERICULOASE
Intrebari T.M.P.
Activitatile de service, intretinere si mentenanta planificata, cat si de remediere a defectiunilor in termen de garantie - RATUC
Statutul vamal al marfii
Avioane in trecutul omenirii
TRANSPORTURILE AERIENE
Sisteme avansate de informare a calatorilor (ATIS)
Utilizarea sistemelor hibride in transportul urban inteligent












loading...