Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» INSTRUCTIUNI PROPRII DE TEHNICA SECURITATII MUNCII INTERVENTII LA INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE


INSTRUCTIUNI PROPRII DE TEHNICA SECURITATII MUNCII INTERVENTII LA INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE


INSTRUCTIUNI PROPRII DE TEHNICA SECURITATII MUNCII INTERVENTII LA INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

1.Instructiunile proprii de protectia muncii interventii la instalatiile electrice de joasa tensiune cuprind prevederile de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

2.Personalul care isi desfasoara activitatea in instalatii electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie apt din punct de vedere fizic si psihic si sa nu aiba infirmitati care i-ar stanjeni activitatea specifica sau care ar putea conduce la accidentarea lui sau a altor persoane;



sa aiba aptitudini pentru meseria sau functia ce urmeaza a-i fi incredintata, corelat cu complexitatea si nivelul de tehnicitate a instalatiilor pe care urmeaza a le servi.

sa posede calificarea profesionala si indemanarea necesara pentru lucrarile ce i se incredinteaza;

sa cunoasca, sa-si insuseasca si sa respecte prevederile normelor de protectie a muncii, tehnologiile si procedurile care privesc activitatea desfasurata;

sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si de acordare a masurilor de prim ajutor;

3.Electricienii, maistrii, tehnicienii, subinginerii si inginerii, care isi desfasoara activitatea in instalatiile sau asupra instalatiilor electrice in exploatare ori in vecinatatea acestora, unde exista riscuri de natura electrica, trebuie sa fie autorizati.

4.Autorizarea trebuie facuta la angajare, la schimbarea grupei de autorizare si se actualizeaza anual.

Talonul de autorizare trebuie sa se afle in permanenta asupra personalului autorizat, in timpul programului de lucru.

5.Procedura autorizarii si actualizarii anuale trebuie sa aiba in vedere ca fiecare persoana in cauza sa fie supusa la urmatoarele 3 examene, care se consemneaza in fisa de examinare pentru autorizare si trebuie indeplinite cumulativ

a).examinarea medicala, urmare careia se atesta indeplinirea conditiilor specifice riscurilor activitatii;

Examinarea medicala trebuie sa confirme in fisa medicala ca persoana respectiva poate lucra sub tensiune si a lucra la inaltime.

b).examinarea asupra cunostintelor profesionale si a deprinderilor practice, urmare careia se atesta nivelul de cunostinta si competenta;

Nivelul minim pentru rezultatul examinarii este notat 6.

c).examinare asupra cunoasterii normelor specifice de protectia muncii si a acordarii primului ajutor in caz de electrocutare. Nivelul minim satisfacator pentru rezultatul examinarii, respectiv pentru proba teoretica si practica de acordare a primului ajutor este nota 7.

6.Procedeul de examinare, incadrare in grupe se face in conformitate cu prevederile Normelor specifice NS 65/2000- pentru transportul si distribuirea energiei electrice.

Examinarea profesionala si cea a cunostintelor de protectia muncii trebuie confirmate de comisia care a efectuat examinarea urmatoarele :

a).lucrul sub tensiune

b).lucrul la inaltime

c).incercarile cu tensiune marita, de la o sursa independenta

d).lucrul pe baza de instructiuni tehnice interne de protectia muncii

e).masurari electrice

f).defectoscopie

g).lucrul in baza propriei raspunderi

h).lucrari ca ,,obligatii de serviciu".

7.Personalul este obligat sa execute dispozitiile sefilor ierarhici, de asemenea este obligat a preveni sau opri orice actiune, care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.

8.Executanti sunt raspunzatori in mod solitar pentru nerespectarea, de catre oricare dintre ei a prevederilor din norme, in cadrul lucrarilor la care participa daca nu intervin pentru a preveni sau opri nerespectarea acestora.

9.Personalul care executa manevre sau lucrari in instalatiile electrice sub tensiune trebuie sa fie dotati si sa utilizeze echipamentul individual si dispozitivele de protectie, respectand principiul ,,Cel putin doua mijloace electroizolante de protectie inseriate pe calea de curent, posibil a fi parcursa, ca urmare a atingerii accidentale directe".

10.Personalul salariat care beneficiaza de echipament si dispozitive individuale de protectie trebuie sa fie instruit asupra caracteristicilor si modului de utilizare a acestora, sa le prezinte la verificarile periodice prevazute si sa solicite inlocuirea sau completarea lor, cand nu mai asigura functia de protectie si trebuie sa respecte cap.4 din NS 65 / 2000.

11.Masurile tehnice pentru realizarea unei lucrari in instalatiile electrice sunt :

a). Separarea electrica a instalatiei

intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra :

blocarea in pozitie deschisa a dispozitivelor de actionare ale aparatelor de comunicatie prin care s-a facut separarea vizibila si aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive ,,NU INCHIDE ! SE LUCREAZA".

b).identificarea instalatiei sau a partii de instalatie in care urmeaza a se lucra.

c).verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit.

d).delimitarea materiala a zonei de lucru.

e).asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.

Toate aceste masuri tehnice se vor realiza in conformitate cu prevederile Normelor specifice 65/2000 punctul 3.1.

12.Din punct de vedere organizatoric, lucrarile in instalatiile electrice din exploatare trebuie sa se execute in baza :

a).autorizatiei de lucru

b).instructiunilor tehnice interne de protectie a muncii.

c).atributiilor de serviciu

d).dispozitiilor verbale

e).proceselor verbale

13.La pregatirea instalatiilor electrice din exploatare si executarea lucrarilor trebuie sa participe:

a).persoana care dispune executarea unor lucrari, denumit ,,emitent".

b).persoana care admite la lucru, denumita ,,admitent".

c).persoana care conduce si controleaza formatia de lucru, denumit ,,sef de lucrare".

d).persoanele care fac parte din efectivul formatiei de lucru, denumite ,,executanti".

Sarcinile acestora sunt cuprinse in N.S. 65 /2000 punct 3.2. art. 88-141.

14.Executarea lucrarilor fara scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice din exploatare este admisa in situatii in care :

a).Zona de lucru este situata la o distanta mai mare decat distanta de vecinatate stabilita in art. 50(2) din NS 65/2000.

b).Zona de lucru sau o parte a acesteia se situeaza in vecinatatea partilor aflate sub tensiune ale instalatiilor electrice.

c).Zona de lucru este situata in instalatiile electrice la care s-a intrerupt tensiunea si s-au realizat separarile electrice, dar care nu sunt legate la pamant si in scurtcircuit.

d).Zona de lucru este situata in instalatia electrica sub tensiune, lucrarile executandu-se direct asupra acesteia.

In toate cazurile se vor respecta masurile tehnice cuprinse in cap. 3.3 art.142-149 din NS 65/2000.

15.Personalul de servire operativa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa detina minimum grupa IV de autorizare daca isi desfasoara activitatea singur in instalatiile electrice.

Sa detina minimum grupa IV, respectiv grupa II de autorizare, daca instalatiile electrice sunt servite operativ de doua sau mai multe persoane.

16.Personalul de servire operativa care asigura numai supravegherea instalatiilor electrice isi desfasoara activitatea in baza atributiilor sale de servire, putand detine minimun grupa II de autorizare.

17.Controlul instalatiilor electrice se efectueaza de una sau doua persoane.

In urmatoarele situatii controlul trebuie sa se efectueze de catre doua persoane:

a).instalatiile nominalizate ca locuri de munca cu conditii deosebite

b).instalatii subterane la care accesul se face prin trape

c).instalatii electrice exterioare pe timp de noapte sau vizibilitate redusa (viscol, ceata, ploi torentiale).

18.In timpul efectuarii controlului, celor care il executa le sunt interzise :

a).executarea oricaror lucrari;

b).demontarea ingradirilor permanente ale instaltiilor electrice;

c).urcarea pe stalpii liniei;

d).urcarea pe structurile echipamentelor tehnice.

19.Manevrele in instalatiile electrice de joasa tensiune se executa in conformitate cu Regulamentul general de manevre RGM- PE 118 (27).

20.La executarea lucrarilor la inaltime se va tine seama de prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime N.S. 12/1995.

21.Pentru executarea lucrarilor sau manevrelor in instalatiile electrice este obligatorie dotarea numai cu mijloace de protectie, scule si dispozitive certificate de M.M.P.S.

22.Echipamentele de protectie impotriva efectelor actiunii arcului electric si a traumatismelor mecanice, precum si dispozitive pentru urcare (coborare) si pentru lucru la inaltime sunt cuprinse in art. 221-241 din N.S. 65/2000.

23.Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mediul de munca, din punctul de vedere a protectiei muncii, de la proiectare, constructii - montaj si pe parcursul exploatarii sunt cuprinse in cap. 5.1. din N.S. 65/2000.

24.Masurile de protectie a muncii la executarea lucrarilor in statiile electrice, posturile de transformare, punctele de alimentare si cutii de distributie sunt cuprinse in cap. 5.2. din N.S.65/2000.

25.Masurile de protectia muncii la executarea lucrarilor la circuite secundare sunt cuprinse in cap. 5.6. din N.S. 65/2000.

26.Masurile de protectia muncii la executarea masuratorilor cu aparatele portabile si la executarea lucrarilor la bateriile de acumulatoare statioanare si la cele de condesatoare sunt cuprinse in cap. 5.7.; 5.8. si respectiv 5.9. din N.S. 65/2000.

27.Masurile de protectie a muncii la executarea lucrarilor in instalatiile de telecomunicatii aferente retelelor electrice sunt cuprinse in cap. 5.10. din N.S. 65/2000.

28.Lucrarile de intretinere si reparatii la corpurile de iluminat exterior trebuie sa se execute in baza autorizatiei de lucru (AL) instructiunilor interne de protectie a muncii (ITI-PM) sau a atributiilor de serviciu (AS) cu separarea electrica a instalatiilor si luarea masurilor tehnice prevazute in N.S. 65/2000.

29.Lucrarile la iluminat in incaperi (birouri, holuri, camere de comanda etc.) se executa de catre o persoana, avand cel putin grupa I de autorizare pe baza atributiilor de serviciu sau dispozitiilor verbale.

Lucrarile la iluminatul in salile de conexiuni, statiile electrice interioare, hale etc. se executa de minimum 2 persoane in baza ITI-PM cel putin un membru a formatiei trebuie sa detina grupa III de autorizare respectand art. 450-452 din N.S.65/2000.

30.Masurile de protectie a muncii la executarea lucrarilor in instalatiile de alimentare cu energie electrica a consumatorilor sunt cuprinse in cap.5.12. din N.S. 65/2000 art. 453-457.

31.Personalul care lucreaza la acest loc de munca va fi instruit si asupra acordarii primului ajutor in caz de accidentare pentru riscurile care pot aparea in timpul lucrului.

S.C. DISTRIFRUT S.R.L.  APROBAT,

CLUJ-NAPOCA DIRECTOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE PROTECTIE A MUNCII PRIVIND PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

I. GENERALITATI

A.Organizarea primului ajutor are rolul de a permite victimei accidentului sa supravietuiasca, respectiv sa nu se agraveze starea sanatatii pana la momentul in care personalul unitatii sanitare poate prelua sarcina tratarii sale in continuare.

In acest scop societatea comerciala este obligata sa organizeze un numar corespunzator de truse de prim ajutor, la locurile de munca care prezinta pericole de accidente de munca sau intoxicatii profesionale.

B.Trusele de prim ajutor se amenajeaza si doteaza de catre unitate cu materialele necesare conform Dec. 561/1973, astfel incat sa se asigure acordarea primului ajutor pentru toate riscurile la care este expus personalul.

C.Eficacitatea masurile de prim ajutor depinde de rapiditatea cu care se aplica, de corecta lor aplicare si de prezenta de spirit a persoanelor din imediata apropiere a accidentatului; ele trebuie sa fie cunoscute de intregul personal.

D.Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul, actionandu-se rapid dupa urmatoarele reguli :

examinarea exterioara completa accidentatului, avand grija de a nu agrava starea sa prin actiuni exterioare brusce sau agresive;

respectarea unei asepsii perfecte;

acordarea primului ajutor in ordinea gravitatii, in cazul unui accident colectiv, daca nu sunt suficiente persoane pentru a se ajuta simultan accidentatii, si anume:

a)   Extrema urgenta - hemoragiile (la cap, gat, subsuoara, coapsa), hemoragiile interne, ranitii in zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe rani grave.

b)   Prima urgenta - ranitii care au pierderi de sange, ranitii cu membrele zdrobite.

c)   A doua urgenta - fracturile (de craniu, de coloana vertebrala, fracturile deschise, ranile adanci).

d)   A treia urgenta - fracturile mici inchise, ranile putin adanci, etc.

E.Conducerea societatii impreuna cu organele sanitare va asigura instruirea corespunzatoare a intregului personal.

F.Personalul instruit este obligat sa intervina, fara alte dispozitii, pentru acordarea primului ajutor in caz de nevoie, va actiona imediat si corect. Va anunta prin orice mijloace conducerea societatii pentru solicitarea si obtinerea cat mai urgenta a interventiei din partea personalului medical de specialitate.

II. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

A.Electrocutarea este efectul fiziopatologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omului (STAS 12604/1).

B.In cazul in care o persoana intra in contact cu parte din instalatie (aflata normal in exploatare sub tensiune, sau parti metalice intrate accidental sub tensiune), in primul rand trebuie efectuata scoaterea electrocutatului de sub tensiune:

intreruperea acesteia de la tabloul general sau de la unul din butoanele de avarii;

daca acest lucru nu este posibil si tensiunea este sub 500 V, persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune se va izola din punct de vedere electric (folosind manusi electroizolante, prajina electroizolanta sau un covor electroizolant) si va indeparta electrocutatul de elementul aflat sub tensiune, avand grija de a nu ajunge in contact direct sau prin intermediul altor elemente metalice cu partile aflate sub tensiune.

In cazul in care electrocutatul este la inaltime se vor lua masuri de prindere a lui dupa deconectarea de la curentul electric prin utilizarea unor prelate, paturi, etc.

C.In toate cazurile rapiditatea de interventie si aplicarea primului ajutor este hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor prin electrocutare.

S-a apreciat ca sansele de salvare sunt :

95 % daca primul ajutor se acorda in primul minut dupa intreruperea respiratiei

50 % in primele 4 minute

1% la peste 6 minute

nule dupa 8 minute  

D.Dupa ce electrocutatul cu respiratia pierduta a fost scos de sub tensiune, i se va face imediat respiratie artificiala si se vor anunta organele medicale.

E.Respiratia artificiala se va executa atata timp cat este necesar si nu se va opri pentru nici un motiv.

F.In timpul, pe parcursul si dupa executarea respiratiei artificiale se vor lua urmatoarele masuri :

a)   respiratia artificiala se va face la locul accidentului, nefiind recomandat transportul electrocutatului;

b)   se indeparteaza persoanele straine;

c)   se descheie electrocutatul la gat si la mijloc precum si in orice loc unde este strans de vreo componenta a imbracamintei;

d)   daca electrocutatul si-a revenit nu se mai face respiratia artificiala, dar persoana care acorda primul ajutor va ramane gata pregatita pentru o noua interventie in caz de incetinire a respiratiei electrocutatului;

e)   in caz de voma se va lasa capul electrocutatului pe o parte pentru a permite degajarea gurii si a evita riscul de asfixiere (inabusire) prin opturarea cailor respiratorii.

f)    nu se da nimic de baut electrocutatului, inainte ca acesta sa-si revina complet, si in nici un caz nu i se va da bauturi alcoolice chiar daca si-a revenit complet;

g)   persoana care acorda primulajutor trebuie sa stie ca un asemenea accidentat prezinta uneori miscari convulsive in momentul revenirii si ca dupa revenire poate urma o noua pierdere a respiratiei, ceea ce necesita reluarea respiratiei artificiale;

h)   in timpul respiratiei artificiale pot aparea la electrocutat spasme (incordarea musculaturii cu alternarea devenirii moi a acesteia);

i)    niciodata nu se abandoneaza respiratia artificiala inainte de aparitia semnelor specifice mortii, semne pe care numai medicul le poate constata. Au fost cazuri de electrocutat ce si-a revenit dupa 8 ore de respiratie artificiala.

j)    dupa revenirea respiratiei normale este necesar de a lasa accidentatul sub supravegherea medicala.

G.In cazul incetarii batailor inimii (stop cardiac), simultan cu respiratia artificiala, se efectueaza masajul exterior al inimii, de catre o alta persoana. Acesta consta in comprimarea succesiva a sternului cu palma, comprimari care trebuie sa alterneze cu insuflari.

H.In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala (Silvester Schaffer, Howard-Thomson, Koning, Holger Nilson) se aseaza accidentatul dupa caz cu fata in sus sau cu fata in jos si se ridica membrele superioare sau se apasa toracele intr-un anumit ritm, constituind timpii de inspiratie si timpii de expiratie.

Metoda gura la gura sau gura la nas permite sa i se insufle victimei aerul necesar reanimarii sale, direct in aparatul respirator. Pentru aceasta i se da capul cat mai mult spre ceafa, peste gura accidentatului se aseaza o batista sau se foloseste o pipa speciala. Se poate utiliza un tub aplatizat introdus in gura accidentatului (lung de 2,5 cm).

Salvatorul se aseaza cu genunchii lateral fata de victima, trage mult aer in piept si il insufla in gura accidentatului, intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinandu-se narile comprimate intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se indeparteaza de gura accidentatului, lasand sa se produca expiratia.

III.MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ARSURI

A) Arsurile por fi cauzate de actiunea arcului electric, a focului sau a agentilor chimici.

Arsurile sunt de patru categorii:

a)   gradul I - prezinta inrosirea pielii;

b)   gradul II - prezinta umflaturi pline cu lichid;

c)   gradul III - prezinta arsuri profunde;

d)   gradul IV - prezinta carbonizari de tesuturi.

B)   Orice fel de arsuri vor rfi protejate contra pericolului de infectare prin, dupa caz aplicarea de pansamente sterile, cimpuri de acoperire, masca de fata, cearceaful de salvare, folia reflectorizanta, etc., accidentatul va fi transportat la unitatea sanitara - serv. de urgenta.

C)   Arsuri localizate, care nu sunt intinse pe suprafete mari si nu sunt nici profunde, se pot trata si la fata locului, avindu-se in vedere urmatoarele restrictii:

a)   nu se curata locul cu obiecte aspre;

b)   nu se intrebuinta apa;

c)   nu se deschid besicile cu lichid;

d)   nu se aplica substante grase;

e)   nu se vor folosi solutii de acid picric;

f)    Tratamentul local se aplica astfel:

Se vor inlatura corpurile straine de pe rana si din jurul ranii, cu ajutorul unei comprese sterile uscate;

Se va spala locul arsurii cu solutie de bromocet sau rivanol.

Se va aplica un strat subtire cu pansament steril sau vata hidrofila ce vor fi sustinute cu un bandaj strins usor apoi se va transporta accidentatul la cel mai apropiat punct sanitar sau la serviciul de urgenta a unei unitati sanitare.

D) La arsurile intinse (chiar daca sunt de gradul I) si cele grave (gr.II, III, IV) se va tine seama de urmatoarele restrictii:

a)   nu se sufla deasupra ranilor, arsurilor;

b)   nu se va aplica nici un tratament local;

c)   se va acoperi accidentatul cu cearceaful steril daca este iarna si cu patura sterila;

d)   se va transporta la spitalul de specialitate.

E)   In cazul arsurilor provocate de agentii chimici se va spala locul arsurii cu foarte multa apa, dupa care:

a)   pentru arsuri provocate de acizi, se va spala locul cu solutie de bicarbonat de sodiu 2 %;

b)   pentru arsuri provocate de substante alcaline se va spala locul cu o solutie de acid acetic 1% sau cu apa cu otet ( noua parti apa si o parte otet );

c)   pentru arsuri provocate de fosfor sau substante continind fosfor, se va spala locul cu o solutie de sulfat de cupru 5 %;

d)   pentru arsuri provocate de gudroane sau solutie cuprinzind gudroane se va sterge locul cu tampoane de vata hidrofila, imbibate in eter, pentru a antrena particulele de gudron ce se afla pe suprafata ranii. Nu se va insista daca aderenta acestor pete este prea mare;

e)   pentru toate situatiile de mai sus se vor pansa ranile cu pansament steril, uscat si nu se vor aplica alte solutii. Se va transporta accidentatul la un spital apropiat.

IV. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE RANIRI SI HEMORAGII

A) Ranile usoare si putin profunde provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru a se impiedica, infectarea lor. Se va acorda o mare atentie ranilor murdarite cu noroi.

Se vor lua urmatoarele masuri:

a.    persoana care da primul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine miinile cu apa si sapun, folosind o perie, iar apoi se vor dezinfecta degetele cu tincturade iod sau spirt medicinal.

b.   se interzice spalarea ranilor cu apa sau substante farmaceutice.

c.    nu se admite atingerea ranilor, nici chiar cu miinile spalate si dezinfectate.

d.   nu se vor presara prafuri si nici nu se vor acoperi ranile cu alifii, spalarea ranilor si acoperirea lor cu substante farmaceutice se vor face de catre persoane calificate, deoarece prin aceasta operatie se pot acoperi corpurile straine care determina infectarea, ceea ce va conduce la incetinirea procesului de vindecare.

e.    nu se va sterge rana de nisip sau pamint, stergerea ranilor de pamint sau nisip nu este recomandata deoarece prin aceasta operatie se pot introduce particulele de nisip sau pamint mai adinc in rana, ingreunind operatia de curatire ce urmeaza a fi facuta de medic sau cadrul sanitar abilitat.

f.     nu se vor indeparta cheagurile de singe de pe rana, indepartarea cheagurilor de singe de pe rana poate provoca hemoragii puternice.

g.   se vor aplica pansamente sau bandaje sterile corespunzatoare.

B)   In cazul ranilor grave se va interveni mai intii pentru oprirea hemoragiei si mobilizarea fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, ranitul fiind transportat la medic, care va face interventiile necesare.

C)   Ranile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor sunt:

a)   hemoragii venoase sau capilare (se caracterizeaza prin scurgeri abundente de singe de culoare inchisa sub forma unei pinze continue in jurul ranii).

b)   hemoragii arteriale (se caracterizeaza prin scurgeri de singe colorat in rosu aprins si tisnind sacadat, care sunt foarte grave putind provoca moartea in citeva minute).

D)Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemorgiile arteriale de mica importanta se vor opri prin aplicarea unor pansamente sterile, comprese (pansamente plasture, bandaje hidrofile, etc.). Nu se va pune garou, deoarece poate duce la infectie sau cangrena.

E)Hemoragiile arteriale importante necesita o actiune rapida si imediata, prin care sa se opreasca scurgerea de singe. Oprirea singelui se poate face prin compresiune (apasare), fie cu ajutorul miinilor, fie a unui garou, tifon rasucit. Compresiunea pentru oprirea hemoragiei se face in vecinatatea ranii, in partea dinspre care se face alimentarea naturala cu singe.

In cadrul realizarii compresiunii cu ajutorul garoului, acesta va trebui sa cuprinda membrul la care se aplica. Compresiunea trebuie facuta, de preferinta, intre rana si inima, astfel incit strangularea arterei sa se faca pe osul cel mai invecinat. Se recomanda ca apasarea sa se faca la brate sau la coapse deoarece la antebrat artera este cuprinsa intre cele doua oase si eficienta este mai dificil de obtinut.

F)Trebuie avut in vedere ca oprirea hemoragiilor cu ajutorul garoului (tifon rasucit) este o operatie necesara, dar in acelasi timp poate deveni deosebit de periculoasa, deoarece aceasta intrerupe circulatia singelui si poate duce la cangrena sau amputare. De aceea garoul nu trebuie tinut timp indelungat. Se va face slabirea lui din 20 in 20 minute, iar daca se constata incetarea hemoragiei sau reducerea acesteia la minim si scoaterea garoului se va aplica un pansament steril-compresiv.

G)Indiferent de natura hemoragiei dupa acordarea primului ajutor se va transporta accidentatul la medic.

H)La accidentatul care prezinta raniri, insotite de hemoragii se va aplica urmatorul tratament, in completarea opririi hemoragiei:

a).se va acoperi rana cu pansamente sterile;

b).se va transporta culcat;

c).se vor lua masuri sa nu piarda caldura (de incalzire).

V. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE DEGERATURI

Acestea pot aparea din cauza lucrului pe timpul iernii la temperaturi foarte scazute, sub 0 grade Celsius, cu mainile neprotejate de manusi, cu extremitatile membrelor superioare sau inferioare umede, daca se manipuleaza materiale metalice.

Nu se recomanda masarea sau frictionarea zonei degerate cu zapada ci va fi protejata de traumatisme, infectii sau de expunere la o sursa de caldura.

Primul ajutor este transportarea accidentatului intr-o camera, scufundarea membrului degerat intr-un recipient cu apa avand temperatura camerei, la care se adauga cate putin apa mai calda, pana se ajunge la temperatura de 37 grade Celsius a corpului.Aceasta operatie se face cu conditia ca membrul astfel incalzit sa nu mai fie expus in timpul transportarii la spital - la un nou inghet, care ar avea rezultate foarte grave. De aceea este de preferat ca accidentatul sa fie transportat la spital, de urgenta, fara a i se face in prealabil dezghetarea membrului degerat.

VI. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE LESIN

Este provocat de cauze diverse, ca: temperaturi ridicate, degajari de gaze etc.

Primul ajutor consta in asezarea accidentatului culcat cu capul mai jos decat trunchiul si, eventual, cu picioarele putin ridicate, pentru a favoriza afluxul sangelui spre creier; se inlatura gulerul, cravata, centura. Accidentatul trebuie indepartat de zona in care actioneaza agentii nocivi, in jurul lui se va crea un spatiu cat mai liber si mai ventilat.

Se procedeaza la diverse operatii care pot produce excitatia reflexa a centrilor respiratori si circulatori; se pleznesc fata si membrele cu palmele sau cu un prosop ud; se frictioneaza energic tot corpul; se apropie de nari amoniac, eter sau otet iar daca incepe sa-si revina, se da pacientului cafea, ceai etc.

Daca revenirea din starea de lesin intarzie se va face respiratie artificiala si se va apela la interventia medicala.

VII.MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATII SI ASFIXIERE

Intoxicatiile

Primul ajutor in caz de intoxicatii consta in provocarea vomitarii prin introducerea degetului in gat, dupa ce i s-a dat sa bea apa calda in care s-a dizolvat sare sau mustar. In cazul in care se cunoaste natura substantei toxice se va proceda cum se indica in trusa sanitara, administrandu-se antidotul respectiv.

In cazul intoxicatiei cu oxid de carbon care are loc cand se folosesc in mod imprudent sobe cu carbuni, aparate de incalzit sau de iluminat cu gaze, primul ajutor consta in scoaterea accidentatului la aer curat, palmuirea fetei, frictiuni energice, aspiratie de amoniac, respiratie artificiala iar daca isi revine i se va da sa bea cafea fierbinte sau ceai concentrat.

In toate cazurile de intoxicatii accidentatul va fi trimis de urgenta la spital dupa acordarea primului ajutor.

Asfixia si sufocarea

Unele substante toxice folosite sau produse in industrie pot provoca asfixia, care e o stare de tulburare a organismului din lipsa de oxigen. Ea poate avea urmatoarele cauze:proportie redusa de oxigen in atmosfera mediului inconjurator; obturarea cailor respiratorii; inflamarea plamanilor; paralizia muschilor respiratorii etc. Sufocarea se manifesta printr-o respiratie grabita si ingreunata. Daca substanta care a produs este iritanta accidentatul prezinta usturimi la piept, dureri, tuse puternica. In prima faza se administreaza oxigen dupa care, pentru potolirea tusei si durerilor, se aplica comprese calde pe gat si pe piept si se dau inghitituri mici de ceai fierbinte.

Unui accidentat care se sufoca si respira des si violent nu i se va face imediat respiratie artificiala ci numai dupa ce respiratia devine neregulata sau se opreste de tot. In cazul unui asemenea accident se va apele la inteventia medicala.

CAP.VIII MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI

A) Identificarea si localizarea fracturilor

a)   fracturile sunt caracterizate prin trei simptome:

n     dureri;

n     imposibilitate de a misca membrele;

n     deformatii.

In cazul fracturilor durerile sunt foarte mari, localizate intr-un singur punct. membrele accidentate nu pot fi miscate din cauza durerilor, iar in cazul in care fracturile sunt la membrele inferioare, accidentatul nu se poate deplasa. Apar deformatii vizibile, dar exista situatii cind acestea nu sint vizibile, membrele fracturate prezentind doar umflarea articulatiilor.

B)   Acordarea primului ajutor va incepe prin luarea urmatoarelor masuri:

a)   sa nu miste accidentatul pina nu a identificat si localizat fractura;

b)   sa dezveleasca zona in care s-a produs fractura pentru a constata daca este deschisa sau inchisa.

In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primul ajutor va prinde accidentatul cu o mina pe deasupra si cealalta pe dedesubtul membrului fracturat si ajutat de o alta persoana, va cuprinde corpul victimei si va executa transportarea.

C) Imobilizarea fracturilor se va face de catre persoane bine instruite sau sub supravegherea unui medic sau asistent madical.

a)   imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se face prin asezarea atelelor atit lateral cit si pe fata postrioara a membrului accidentat.

b)   imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor printr-o esarfa, cotul fiind indoit. Se va putea completa aceasta prin atele rigide care insa nu vor ocupa decit segmentul fracturat.

c)   In cazul fracturilor craniene, interventia persoanei care da primul ajutor trebuie sa fie atenta, dat fiind faptul ca exista cazuri in care accidentatul percepe aceste traumatisme cu ceva intirziere si deci cunoasterea existentei traumatismelor este uneori dificila. Interventia trebuie sa fie foarte urgenta, altfel poate deveni tardiva. Se va transporta urgent la o unitate specializata.

Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:

1. traumatisme la cap;

pierderea cunostintei care poate fi numai momentana;

hemoragie pe nas si urechi;

d)   fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt in cele mai multe cazuri exceptional de grave.

In aceste cazuri pentru transportul accidentatului se rostogoleste aceastacit se poate de incet pina va fi asezat culcat pe o planseta dura. Nu se va face vreo imobilizare a accidentatului si se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar.

Se interzice transportarea pe brate a unui accidentat la coloana vertebraola sau bazin.

Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:

dureri puternice in zona dorsala;

paralizarea membrelor inferioare;

tulburari urinare

e)   In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele accidentatului printr-un bandaj strins, realizat cu o fasa, iar apoi se va transporta accidentatul in pozitia sezind la primul punct sanitar.

Simptomele sunt:

respiratie ingreunata si dureri in timpul respiratiei;

eventuale urme de singe in saliva;

f)    in cazul luxatiilor se va proceda identic ca la fracturi.

g)   in cazul unei entorse, persoana care da primul ajutor trebuie sa faca un bandaj strins peste articulatia respectiva.

S.C. DISTRIFRUT S.R.L.  APROBAT,

CLUJ-NAPOCA DIRECTOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE TEHNICA SECURITATII MUNCII PENTRU PERSONALUL TEHNICO-ADMINISTRATIV

1.Instructiunile proprii de protectia muncii pentru personalul tehnico-administrativ cuprind prevederile de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

2.Personalul poate fi incadrat numai dupa efectuarea vizitei medicale in vederea angajarii si care sa ateste ca este ,,apt" pentru munca respectiva.

3.Instruirea personalului in domeniul protectiei muncii se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectia muncii. Instructajul periodic se va efectua lunar.

4.Personalul care lucreaza in activitatea tehnico-administrativa trebuie sa fie:

odihnit si sanatos

sa nu consume bauturi alcoolice si sa nu fie sub influenta acestora.

5.Fiecare angajat trebuie sa cunoasca si sa aplice normele de protectie a muncii si paza contra incendiilor in biroul sau incaperea in care isi desfasoara activitatea.

6.Personalul tehnico-administrativ este dator sa semnaleze:

orice accident sau incendiu produs in cadrul societatii

toate situatiile periculoase de munca

toate pagubele produse in urma unui accident sau incendiu.

7.Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fata inainte. Deschiderea usii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in incaperea alaturata, in imediata apropiere a ei.

8.Circulatia pe scari se va efectua respectand urmatoarele:

se circula numai pe partea dreapta

se va merge incet, unul dupa altul, in sir simplu

nu se va citi in timp ce se urca si coboara scarile

nu se va aprinde tigara

nu se vor numara banii

nu se va merge distant sarind cate doua, trei trepte odata.

vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecare (coji de fructe, creioane).

9.La luarea unor obiecte aflate la inaltime, obligatoriu se va folosi o scara sigura.

10.La folosirea ascensoarelor, vor fi respectate urmatoarele:

este interzisa intrarea sau iesirea din cabina in fuga

este interzisa impiedicarea functionarii normale ale usilor

intotdeauna se intra cu fata inainte in cabina

nu se va depasi sarcina maxima de transport

se va semnala orice defectiune constatata la ascensor.

11.Usile si geamurile trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau impinge de partea de sticla a usilor.

12.La iesirea din cladire, orice persoana se va asigura in toate directiile pentru a nu fi surprinsa de vreun mijloc de transport.

13.La intersectii trebuie sa se circule pe partea dreapta, mergandu-se incet, pentru a se evita coliziunea cu o persoana sau un mijloc de transport.

14.Intotdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers, iar atunci cand se transporta pachete in brate, acestea nu trebuie sa impiedice vizibilitatea.

15.Pardoselile din incaperi si culoare trebuie intretinute, iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarea.

16.Personalul din birouri care se deplaseaza in sectiile de productie trebuie sa respecte urmatoarele:

sa foloseasca imbracaminte cat mai stransa pe corp

nu are voie sa circule printre masini, ci numai pe caile de acces.

se va evita calcarea pe cabluri, pe portiuni uleiate sau alunecoase si orice alte obiecte care ar putea provoca alunecarile.

este interzisa atingerea masinilor in functiune sau a oricarui loc periculos.

nu se vor purta discutii prelungite cu personalul care lucreaza la masini.

nu are voie sa indeparteze dispozitivele de protectie

nu are voie sa foloseasca focul deschis in incaperile unde sunt materiale inflamabile sau combustibile.

17.Pe linie de P.S.I. trebuie sa se respecte urmatoarele:

sa sesizeze conducerea de orice abatere sau situatie care ar putea provoca incendii.

sa nu arunce bete de chibrituri sau resturi de tigari aprinse pe jos sau in cosurile de hartie

sa nu fumeze in locurile unde sunt depozitate materiale combustibile sau unde este afisat "FUMATUL INTERZIS "

sa nu depuna pe calorifere sau sobe hartii, tesaturi sau alte materiale combustibile.

este interzis sa depoziteze in birouri substante inflamabile

este interzis sa foloseasca prize defecte, cabluri rupte, cu izolatie deteriorata sau fara stecher

nu se vor pune in acelasi timp mai multe apatare electrice in aceeasi priza, utilizand dublu sau triplu stecher.

se interzice a umbla la instalatii, aparate sau tablouri electrice.

este interzis a bloca culoarele sau scarile de acces

la terminarea programului, inainte de parasirea biroului se vor scoate toate stecherele din priza, se va stinge lumina si se va verifica sa nu ramana tigari aprinse.

In caz de incendiu se va proceda astfel:

se da alarma, anuntandu-se totodata si conducerea

se intrerupe curentul electric

se asigura prima interventie pentru localizarea si stingerea incendiului folosind mijloace din dotare

se iau masuri de evacuare din calea focului a documentelor firmei

in acest scop se vor numi persoane cu sarcini concrete ce le au de indeplinit in caz de incendii.

18.Instalatiile electrice trebuie sa fie bine izolate, iar masinile trebuie sa fie legate la pamant.

19. Este interzis a se scoate stecherul din priza tragandu-se de cordon.

20.Este interzis ca operatorii de la masinile de calculat sa-si repare singuri masina. Intretinerea si reparatiile se vor face de personal calificat si autorizat.

21.Inainte de folosirea unui scaun se va controla starea lui, dupa care se potriveste intr-o pozitie stabila.

22.Este interzisa miscarea de leganare pe doua din picioarele scaunului sau de rasturnare pe spate.

23. Personalul care lucreaza la acest loc de munca va fi instruit si asupra masurilor de acordare a primului ajutor in caz de accidentare pentru toate riscurile care pot aparea. 

S.C. DISTRIFRUT S.R.L.  APROBAT,

CLUJ-NAPOCA DIRECTOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

PENTRU TRANSPORTUL CU AUTOUTILITARA

Se vor respecta instructiunile proprii de protectia muncii la mijloacele de transport ce cuprind prevederile de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca in aceasta activitate.

Personalul care conduce autoturismul trebuie sa aiba varsta peste 18 ani, sa posede carnet de conducator auto si sa fie instruit cu privire la riscurile la care se expune.

Personalul poate fi incadrat numai dupa efectuarea examenului medical in vederea angajarii si care sa ateste ca este apt pentru munca pe care o va presta.

Instruirea personalului in domeniul protectiei muncii se va realiza potrivit NGPM si NSSM.

Instructajul periodic se va face lunar si la fiecare schimbare a tipului de autovehicul.

Persoanele desemnate (responsabilii de transport) vor lua masuri pentru informarea conducatorilor auto asupra particularitatilor de conducere a autovehiculelor in caz de polei, mazga, ceata, etc. Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita defectiunile si accidentele, autovehiculele trebuie sa indeplineasc urmatoarele conditii :

dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de actionare

volanul sa nu aiba joc mai mare de 15

piesele mecanismului de directie sa nu aiba defectiuni si uzuri

puntea din fata si cea din spate sa nu prezinte deformari

elementele suspensiei sa nu prezinte defectiuni

rulmentii rotilor sa nu aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiile tehnice

sistemul de alimentare sa nu aiba scurgeri de carburant sau fisuri

rezervorul de combustibil sa fie prevazut cu capac bine fixat

instalatia electrica a autovehicului sa fie in perfecta stare

bateria acumulatoare sa fie in buna stare, bine fixata

sistemele de franare sa fie reglate corect si in perfecta stare de functionare

anvelopele sa fie de aceeasi tip si de aceeasi dimensiune, fara uzuri peste limitele admise

teava de evacuare a gazelor sa fie in buna stare si fara fisuri

parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate.

Pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a parcului de autovehicule trebuie:

sa asigure si sa controleze lucrarile de intretinere, care trebuie efectuate in unitati autorizate RAR

sa supravegheze operatiile de intretinere zilnica

sa asigure luarea masurilor de prevenire a incendiilor

sa verifice prin sondaj starea tehnica la plecare si inapoiere

sa organizeze actiuni de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee.

Se interzice sa plece in cursa autovehiculele care prezinta stare tehnica necorespunzatoare.

Conducatorii auto au obligatia sa verifice inainte de plecarea in cursa:

instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor arse, sistemul de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare

existenta si integritatea oglinzilor retrovizoare

usile sa fie in buna stare

sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs ca autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic.

In inventarul autovehiculului trebuie sa se gaseasca:

lampa electrica portabila

doua capre pentru suspendare

patru pene pentru asigurare impotriva deplasarii

manometru pentru verificarea presiunii pneurilor

trusa medicala de prim ajutor

trusa de scule si unelte

cric corespunzator tonajului autovehicului

doua triunghiuri reflectorizante

manivela de pornire

pe timp de iarna autovehiculele vor fi dotate in plus cu husa pentru radiator, lanturi antiderapante, nisip, etc.

Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.

Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.

In locurile de parcare sunt interzise :

efectuarea probelor de franare in mers

alimentarea cu combustibili sau lubrefianti

aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere

parcarea autovehiculelor incarcate cu materii explozive sau usor imflamabile.

Iesirea autovehiculelor din parcare si din incintele societatilor se face cu fata. In cazul in care nu este posibil, iesirea pe drumurile publice se face prin pilotare.

Incarcarea autovehiculelor se va face in conformitate cu indicatiile date de fabrica constructoare.

Conducatorii auto vor supraveghea ca incarcatura sa fie repartizata uniform pe platforma autovehiculului, precum si respectarea tonajului si gabaritului.

Conducatorul auto va verifica cum este legata incarcatura atat la plecarea in cursa cat si pe parcurs.

Este interzis sa se transporte persoane pe partile laterale ale caroseriei, in picioare in caroserie, pe scari sau deasupra incarcaturii.

Incarcatorii sau insotitorii vor putea calatori in caroserie daca se amenajeaza un spatiu prevazut cu banca fixata rigida pe platforma, in partea din spate a caroseriei.

Este interzis sa se trasporte in caroserie sau cabina autovehiculului, persoane care se afla in stare de ebrietate.

Se interzice urcarea si coborarea persoanelor in timpul mersului.

Se interzice accesul la locul de incarcare-descarcare al autovehiculelor, persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operatii.

Se interzice transportul in vrac a materialelor toxice.

Materialele toxice se vor transporta pe baza autorizatiei date de conducerea societatii in conformitate cu prevederile Decretului 466/1979.

Transportul materialelor inflamabile, adezive si explozive se va face in conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru aceste tipuri de materiale.

Se interzice manevrarea autovehiculului in spatii lipsite de vizibilitate. |n acest caz manevrarea va fi dirijata de o persoana de la sol.

In timpul efectuarii cursei conducatorii auto sunt obligati :

sa respecte viteza de circulatie stabilita prin ,,Regulamentul privind circulatia pe drumurile publice", timpul de conducere si pauzele de odihna

sa respecte itinerarul

sa opreasca autovehiculul in parcurs dupa minim 250 km si sa verifice autovehiculul

sa verifice in mers eficacitatea sistemului de franare

sa coboare pantele cu motorul in functiune si angrenat in trepte de viteza corespunzatoare.

Personalul care circula cu autoutilitara este obligat sa cunoasca modul de acordare a primului ajutor pentru toate riscurile la care se expune.

S.C. DISTRIFRUT S.R.L. 

CLUJ-NAPOCA APROBAT:

DIRECTOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE TEHNICA SECURITATII MUNCII IN ACTIVITATEA DE MANIPULARE SI DEPOZITAREA MARFURILOR

Pentru fiecare operatiune de incarcare-descarcare a materialelor din mijloacele de transport se va stabili de catre gestionar modul de lucru nepericulos astfel incat securitatea lucratorilor sa fie asigurata in conditii optime de munca.

Operatiile de incarcare-descarcare se vor executa numai sub supravegherea permanenta a gestionarului care va stabili procedeul de lucru nepericulos.

La operatiile de incarcare-descarcare nu este permisa folosirea tinerilor sub 16 ani.

Cand manipularea o efectueaza mai mult de 2 muncitori, se vor asigura ca materialele respective se pot prinde bine cu uneltele de apucare sau mainile.

Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare dintr-un mijloc de transport, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare si cu saboti de oprire.

Se interzice deplasarea mijlocului de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare.

Distanta libera minima dintre 2 mijloace de transport auto vecine ce se incarca sau descarca simultan va fi de 1 m.

Se interzice incarcarea sau descarcarea simultan a doua mijloace de transport daca din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distantele prescrise.

Inainte de a se trece la incarcarea sau descarcarea unui mijloc de transport, se va controla starea lui, insistandu-se asupra platformelor, obloanelor, incuietorilor si sigurantelor.

Inainte de a efectua operatia de incarcare-descarcare, se vor examina ambalajele materialelor pentru a se evita ranirea mainilor in cuie iesite, aschii, muchii ascutite, fier balot.

Materialele cu forme geometrice regulate sau amablate in forme geometrice regulate se vor incarca in mijloace de transport asezandu-se in stive cu randuri intretesute ce vor avea o buna stabilitate. Pentru situatii cand se depaseste inaltimea obloanelor, se va asigura stabilitatea matarialelor.

Incarcaturile care s-ar putea deplasa in timpul transportului trebuie sa fie fixate cu pene, legate, sau alte procedee de imobilizare sigure.

Incarcarea se va face numai pana la sarcina maxima indicata pe mijlocul de transport, respectandu-se gabaritul prescris, asa incat conducatorul mijlocului de transport sa poata supraveghea stabilitatea incarcaturii.

Marfa va fi incarcata in asa fel incat sarcina sa fie uniform distribuita pe toata suprafata. Aceasta operatie va fi urmarita de catre conducatorul mijlocului de transport.

Depozitarea marfurilor se va face astfel incat sa excluda pericolul de accidente, incendii, etc. La stivuirea marfurilor in depozite, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa de depozitare pe rafturi.

Stivuirea se va face sub supravegherea obligatorie a gestionarului care poarta raspunderea executarii corecte a acesteia.

Materialele cu forme geometrice regulate si cele ambalate in lazi, saci se vor depozita in stive in randuri intretesute. |naltimea stivelor va fi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime va putea fi depasita daca se iau masuri speciale de rigidizare.

Cand depozitarea se face paletizat, pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va stabili in functie de sarcina de stivuire admisa pentru tipul respectiv de paleta, dar nu mai mult decat inaltimea a patru palete suprapuse.

Distanta libera intre doua palete alaturate asezate in stiva va fi de cel putin 60 mm.

Daca in timpul depozitarii balotii au tendinta sa se deplaseze sau sa se surpe si nu exista posibilitatea sa se refaca imediat stiva pentru evitarea accidentelor, se va interzice circulatia in jurul acesteia, luandu-se masuri de sprijinire a balotilor.

Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului, datorita manipularii necorespunzatoare sau depasirii rezistentei acestuia. Stivele vor fi construite din marfuri cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni. Stivuirea marfurilor si ambalajelor cu forme diferite nu este permisa.

Materialele si produsele ambalate in lazi, butoaie, saci, baloturi care se stivuiesc la o inaltime mai mare de 2 metri, se consolideaza suplimentar cu scanduri asezate orizontal dupa fiecare 3-4 randuri de ambalaje suprapuse, respectiv dupa fiecare 2 m inaltime, chiar daca materialele sunt in forme geometrice regulate si asezate in tesatura.

Stivele de marfuri se formeaza pe suprafete netede, orizontale, pe suporti, tinandu-se seama de sarcina maxima admisa pe metru patrat suprafata de depozitare, care este afisata la loc vizibil.

Depozitarea marfurilor pe rafturi si stelaje se va face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor si fara a se depasi sarcina maxima admisa de incarcare. La asezarea marfurilor pe rafturi sau stelaje se va avea grija ca cele cu greutate mare sa fie puse in partea inferioara.

Personalul de deservire trebuie sa-si organizeze locul de munca in asa fel incat sa poata obtine o productivitate ridicata la servirea cumparatorilor si totodata sa evite posibilitatea producerii accidentelor de munca.

Muncitorii au obligatia sa respecte restrictiile stabilite cu privire la fumat in incinta depozitului si folosirea focului deschis.

Personalul care executa operatiile de incarcare si depozitare sunt obligati:

sa ia parte si sa-si insuseasca toate instructajele de protectie a muncii;

sa respecte normele de tehnica securitatii muncii, tehnologia de lucru stabilita si disciplina la locul de munca;

sa foloseasca permanent si corect, in timpul desfasurarii activitatii, echipamentul de protectie si de lucru cu care a fost dotat;

sa se prezinte la serviciu in deplina capacitate de munca pentru a putea executa in bune conditii sarcinile ce-i revin;

sa aduca, de indata, la cunostinta conducatorului locului de munca orice neregula, defectiune, anomalie sau alta situatie de natura sa constituie un pericol, pe care o constata la locul de munca;

sa nu paraseasca locul de munca fara aprobarea sefului ierarhic superior.

Manuirea, transportul paletilor cu produse finite se va face doar de catre personalul desemnat si autorizat in acest scop.

Este interzis a se deplasa in stiva si din stiva mai mult de un palet cu produse finite.

La inceputul lucrului se va verifica cu atentie dispozitivul de ridicat si transport pentru a se depista si inlatura eventualele defecte.

Depozitarea produselor se va face asigurandu-se accesul nestingherit la tablourile electrice si gurile de hidranti.

Este interzis accesul si stationarea altor persoane decat cele desemnate, in zona de depozitare si de manevrare a paletilor cu produse finite.

S.C. DISTRIFRUT S.R.L. 

CLUJ-NAPOCA APROBAT:

DIRECTOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE PROTECTIA MUNCII PENTRU LUCRUL CU MOTOSTIVUITORUL

Conducerea motostivuitorului este permisa numai personalului autorizat in acest scop.

Viteza de circulatie maxim admisa este:

- 10 km/h in afara incaperilor de lucru.

- 5 km/h pe trecerile principale in incaperile de lucru.

- 2-3 km/h pe trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa.

Este interzisa circulatia motostivuitorului:

- pe langa utilaje si instalatii, stive de materiale, la o distanta mai mica de 0,5 m

- in locurile aglomerate si treceri inguste unde nu se asigura gabarite de trecere corespunzatoare.

- pe drumuri neintretinute si insuficient iluminate.

Distanta dintre motostivuitorul care circula in urma unui alt vehicul va fi cel putin 10 m, iar in panta de cel putin 20 m.

Se interzice transportul persoanelor pe motostivuitor sau pe sarcina ridicata de motostivuitor.

Se interzice punerea in miscare a motostivuitorului si conducerea de la sol. In timpul mersului este interzisa urcarea sau coborarea de pe motostivuitor.

Este interzisa conducerea motostivuitorului de catre muncitori bolnavi, sub influenta alcoolului, obositi sau care au primit sanctiuni cu suspendarea pe timp limitat sau definitiv a dreptului de a conduce.

Inainte de inceperea lucrului conducatorul este obligat sa efectueze controlul utilajului, a starii de functionare a franei, a directiei, a sistemului de semnalizare. Este interzisa utilizarea motostivuitorului cu sistemul de franare, de directie si semnalizare defecte.

Este interzisa circulatia motostivuitorului in absenta rotilor de cauciuc sau cu acestea uzate.

In cazul constatarii unor defectiuni, conducatorul motostivuitorului va anunta imediat pe seful sau ierarhic.

Se interzice incarcarea motostivuitorului peste capacitatea prevazuta de 3,2 t.

Incarcaturile formate din lazi, butoaie, cutii etc, trebuie astfel stivuite incat sa nu se deplaseze in timpul transportului, in spatiile goale trebuie introduse pene din lemn, sarcina asigurandu-se apoi cu lanturi.

Incarcatura care se ridica sau se transporta trebuie sa fie uniform distribuita pe latimea furcilor, iar centrul de greutate al acesteia nu trebuie sa depaseasca gabaritul furcilor. Este interzisa urcarea personalului pe sarcina pentru modificarea pozitiei centrului de greutate.

In cazul in care apare tendinta de pierdere a stabilitatii motostivuitorului prin ridicarea rotilor din spate, se va cobori imediat sarcina pe sol.

Inainte de coborarea incarcaturii, se va examina cu atentie terenul pe care urmeaza a se aseza sau stivui incarcatura.

Introducerea sau scoaterea furcilor de sub sarcina sau paleta, trebuie facuta lent, fara smucituri si cu viteza redusa.

In cazul in care incarcatura impiedica vizibilitatea conducatorului, acesta va fi dirijat de o alta persoana.

Manevrele in zona de lucru trebuie facute cu viteza redusa si cu multa atentie, numai dupa ce conducatorul utilajului s-a asigurat ca nu sunt persoane in apropiere.

Este interzisa manipularea sarcinii de catre muncitori, cand aceasta este suspendata pe furci.

Deplasarea motostivuitorului se va face numai in sensul inainte. Mersul inapoi este permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, iesirilor din locuri inguste si din vagoane, precum si la coborarea cu sarcina a pantelor.

In timpul transportului cu motostivuitorul precum si la ridicarea paletei incarcate, muncitorul trebuie sa stea la o distanta de minim 2,5 m si in nici un caz sub sarcina ridicata.

Este interzis sa se ridice sarcina si sa se transporte numai pe varful furcilor.

Este interzisa oprirea voluntara a motostivuitorului pe liniile de cale ferata sau treceri de folosinta comuna (pentru pietoni si alte mijloace de transport).

Este interzis transportul cu motostivuitorul prin tarare directa a materialelor si utilajelor, cu exceptia celor prevazute cu sanii.

Este interzisa ridicarea sau coborarea sarcinii in timpul deplasarii motostivuitorului.

Deplasarea motostivuitorului cu sau fara sarcina este admisa numai pe drumuri netede. Deplasarea se va face cu sarcina ridicata la cel mult 200-300 mm de la sol, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi inclinat inapoi astfel incat sa se asigure o stabilitate corespunzatoare a sarcinii.

Deplasarea motostivuitorului cu sarcina ridicata la mai mult de 300 mm de la sol este permisa numai la operatia de stivuire si se va executa numai in fata stivei.

Transportul cu motostivuitorul a substantelor toxice, explozive, etc. se va efectua numai daca acestea sunt ambalate conform instructiunilor de ambalare si transport al acestor substante, pe care stivuitoristii sunt obligati sa le cunoasca si sa le respecte.

Transportul carburantilor cu motostivuitorul este permis numai in butoaie metalice. Este interzis transportul lichidelor inflamabile, indiferent de cantitati, in vase ca: damigene, galeti sau alte vase descoperite.

Cand se manevreaza utilajul pe teren umed, alunecos, se va lucra cu viteza redusa si cu multa atentie.

Este interzisa plecarea din parcare a motostivuitorului cu starea de intretinere necorespunzatoare (scurgeri de carburanti si lubrifianti, lipsa busoanelor de la rezervor, etc).

Motostivuitorul cu esapare libera a gazelor trebuie folosit numai in depozite deschise, neacoperite sau in hale prevazute cu ventilatie; functionarea in spatii inchise care nu indeplinesc conditiile de ventilatie este permisa numai motostivuitoarelor care sunt prevazute cu dispozitive de epurare a gazelor.

Este interzisa pornirea motostivuitorului prin impingere cu furcile de catre alt stivuitor.

Este interzisa pornirea motostivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei defectiuni, avand sarcina ridicata.

Este interzisa pornirea sau franarea brusca a motostivuitorului cu sarcina ridicata, pentru a se evita rasturnarea utilajului.

Periodic, pe baza graficului si a instructiunilor de exploatare, se va revizui starea de functionare a motostivuitorului si in special sistemul de ridicare, de franare, de directie, de semnalizare si stabilitatea.

Lucrarile de reparatii ale motostivuitorului se executa numai in ateliere specializate, de catre personal calificat.

Este interzis sa se conduca motostivuitorul cu o singura mana.

Conducatorului motostivuitorului ii este interzis sa angajeze discutii in timp ce manevreaza utilajul.

Se interzice conducatorului sa paraseasca utilajul cu sarcina ridicata. |n caz de nevoie, la parasirea utilajului, se va lasa sarcina pe sol, se va trage frana de mana si se va scoate cheia de contact.

La terminarea lucrului sau ori de cate ori conducatorul paraseste motostivuitorul, acesta il va asigura contra deplasarii, in special atunci cand este oprit in panta prin tragerea franei de mana si introducerea manetei in una din treptele de viteza.

In afara prezentelor instructiuni se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru transportul intern Nr. 6/1995.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate