Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Proiectarea si realizarea unei cercetari in vederea stabilirii atitudinii studentilor din Bucuresti fata de publicitatea TV


Proiectarea si realizarea unei cercetari in vederea stabilirii atitudinii studentilor din Bucuresti fata de publicitatea TV




Proiectarea si realizarea unei cercetari in vederea stabilirii atitudinii studentilor din Bucuresti fata de publicitatea TV

1. Proiectarea cercetarii

Problema decizionala a fost identificata ca fiind eficienta publicitatii la televizor in influentarea comportamentului de cumparare si consum in randul studentilor din Bucuresti.

 



Scopul cercetarii efectuate il reprezinta evaluarea gradului de influenta a mesajelor publicitare asupra tinerilor studenti.

 

Obiectivele cercetarii:

1.    Determinarea nivelului de interes al studentilor fata de publicitate si televizor;

2.    Evaluarea motivatiei de consum TV;

3.    Determinarea timpului petrecut de studenti in fata televizorului;

4.    Identificarea opiniilor studentilor fata de mesajele publicitare;

5.    Stabilirea motivelor care ii determina/i-ar determina pe studenti sa vizioneze mesajele publicitare;

6.    Aflarea nivelului de acceptare a cantitatii de mesaje promotionale la televizor in randul studentilor;

7.    Stabilirea atributelor semnificative ale mesajelor publicitare;

8.    Identificarea efectelor publicitatii TV in consum;

9.    Determinarea celor mai dorite produse/servicii prezente in mesajele publicitare;

10.    Studierea intentiilor de cumparare prin intermediul televizorului.

Ipotezele corespunzatoare obiectivelor sunt urmatoarele:

1.    Majoritatea studentilor sunt de acord ca publicitatea este un mijloc important de transmitere de informatii,  iar televizorul un instrument de comunicare indispensabil;

2.    In medie, studentii au ca suport motivational al consumului TV urmatoarele dimensiuni comportamentale: nevoia de informare, dorinta de relaxare, trebuinte de ordin cultural (filme de fictiune, muzica);

3.    Majoritatea studentilor petrec in fata televizorului aproximativ 3 ore pe zi;

4.    Circa 60% dintre studenti  sunt indiferenti fata de mesajele publicitare la televizor;

5.    Cele mai importante motive care ii determina sau ii pot determina pe studenti sa urmareasca mesajele publicitare sunt originalitatea si relevanta mesajelor;

6.    Majoritatea studentilor sunt de parere ca publicitatea TV este difuzata in cantitati excesive;

7.    Cele mai semnificative atribute ale mesajelor publicitare difuzate la televizor in aprecierea studentilor sunt mesajul prezentat si modul de realizare.

8.    Publicitatea TV are un impact foarte mare asupra consumului;

9.    Majoritatea studentilor considera ca cele mai dorite produse/servicii prezente in mesajele publicitare sunt serviciile de divertisment si aparitiile in domeniul tehnologic.

10.    Intre intentiile de cumparare prin intermediul televizorului si venitul studentilor exista o diferenta semnificativa.

Variabilele cercetarii

Aceasta etapa este reprezentata de definirea variabilelor cu care se va opera in cadrul cercetarii. Fiecare variabila va fi definita atat din punct de vedere conceptual, cat si operational. Definirea variabilelor este prezentata in urmatorul tabel:

Variabile

Definirea conceptuala

Definirea operationala

Atitudinea fata de publicitate

Opinia studentilor fata de publicitate in general

- acord total

- acord

- indiferent

- dezacord

- dezacord total

Motivele care ii determina pe studenti sa fie consumatori TV

Identificarea cauzelor in baza carora studentii sunt consumatori TV

-ma relaxez

-ma informez

-alte motive

Durata petrecuta in fata televizorului

Timpul, exprimat in ore, alocat de studenti zilnic televizorului

-  mai putin de o ora

- intre 1 si 3 ore pe zi

- mai mult de 3 ore pe zi

- deloc

Atitudinea fata de mesajele publicitare

Opinia studentilor fata de mesajele publicitare

- sunt iritante

- transmit informatii utile

- sunt indiferente

- alte motive

Nivelul de acceptare a cantitatii de mesaje promotionale

Determinarea parerii chestionatilor despre numarul de mesaje publicitare difuzate zilnic la televizor

-foarte favorabil

-favorabil

-nici-nici

-nefavorabil

-foarte nefavorabil

Motivele care ii determina/ii pot determina pe studenti sa vizioneze mesajele publicitare

Cauzele care determina o actiune, vizionarea mesajelor publicitare

- originalitatea

- relevanta mesajului

-informatiile usor de retinut

- atractivitatea ofertei

- stimulentele oferite

- alte motive

Atribute ale mesajelor publicitare difuzate la televizor

Insusiri proprii ale mesajelor publicitare difuzate la televizor

-mesajul prezentat

-modul de realizare

-continutul personalizat

-claritatea mesajului

-caracterul interactiv

Efectele publicitatii in consum

Aflarea de la respondent daca mesajele publicitare il influenteaza in consum

-acord total

-acord

-nici-nici

-dezacord

-dezacord total

Produse/Servicii dorite in mesajele publicitare

Utilitati destinate satisfacerii unei nevoi

- oferte de turism

- informatii despre work-shoppuri, traininguri, conferinte

- informatii evenimente importante (concerte, lansari de discuri etc.)

- gadget-uri

- alte servicii

Intentiile de cumparare prin intermediul televizorului

Predispozitia de a  actiona, de incercare sau adoptare.

- in mod sigur voi cumpara

- indecis

- in mod sigur nu voi cumpara

Varsta

Timpul (exprimat in ani) socotit de la nasterea unei persoane la un moment dat din viata ei.

- intre 19 - 25 ani

Starea civila

Determinarea starii civile a respondentului

- Casatorit(a)

- Necasatorit(a)

- Divortat(a)/ Vaduv(a)

- Nu raspund

Venitul

Suma de bani care revine unei persoane dintr-o activitate prestata.

- mai putin de 300 RON

- intre 300-500 RON

- intre 501-1000 RON

- peste 1000 RON

Sex

Caracteristici morfologice si fiziologice care deosebesc indivizii.

- barbatesc

- femeiesc

Definirea coordonatelor spatiale, temporale si modale ale cercetarii

Cercetarea se va desfasura in incinta Academiei de Studii Economice si anume in holul facultatilor, in pauza dintre cursuri. Realizatorul sondajului va intra in discutie cu studentii la iesirea din salile de curs. Acesta se va prezenta si apoi ii va intreba daca sunt de acord sa participe la un proiect de cercetare organizat in scopuri didactice.

   S-a stabilit ca cercetarea sa se efectueze pe o perioada de doua saptamani timp in care au loc: multiplicarea chestionarelor; realizarea in timp a cercetarii; prelucrarea informatiilor ; analiza si interpretarea rezultatelor.

Definirea surselor de informatii

Pentru culegerea datelor se alege drept colectivitate studiata studentii din Bucuresti. Unitatea de observare este reprezentata de catre studenti. Unitatea de sondaj, adica persoana care va raspunde la intrebari este reprezentata de student, avand in vedere ca informatiile necesare cercetarii  sunt oferite de catre studenti.

Prezentarea  metodei de culegere a informatiilor

Pentru aceasta cercetare de marketing s-a folosit ca metoda de recoltare a informatiilor  cercetarea directa, metoda ce implica participarea constienta a purtatorului de informatii, ancheta selectiva de teren, realizandu-se doar ancheta pilot. Tehnica de cercetare folosita a fost tehnica de interogare pe baza de interviu structurat, iar ca instrumentul de culegere a informatiilor s-a folosit chestionarul scris, completat de catre operatorul de interviu.

Elaborarea chestionarului

Chestionarul  cuprinde un numar de 15 intrebari de tip inchis. Primele doua intrebari sunt de tip filtru, avand rolul de a selecta dintre persoanele abordate de operatorul de interviu pe studentii posesori televizor sau care au posibilitatea de a urmari programele TV, membri ai colectivitatii cercetate. Urmeaza o serie de intrebari introductive, referindu-se la aprecieri legate de publicitate si televizor.

Din punct de vedere al ordinii de adresare a intrebarilor, chestionarul a fost realizat dupa principiul "palniei", pornind de la intrebari cu un grad crescut de generalitate si continuand cu intrebari din ce in ce mai specifice.

Chestionarul utilizat in cercetare este inclus in Anexa 1.

Esantionul este format din studentii din Bucuresti pentru cercetare, iar pentru ancheta pilot acesta este format din studentii din ASE. Ținand cont de faptul ca cercetarea presupune evaluarea atitudinii studentilor fata de publicitatea la televizor, pentru determinarea esantionului s-a pornit de la conceptul de proportie care descrie colectivitatea investigata.

 Formula utilizata pentru determinarea dimensiunii esantionului este[1]:

Unde:

n = dimensiunea esantionului,

t = coeficientul asociat probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetarii prestabilite de   cercetator

p = ponderea neprocentuala a componentelor esantionului care sunt caracterizate de un anumit atribut

q = ponderea neprocentuala a componentelor esantionului care nu sunt caracterizate de un anumit atribut; se determina cu relatia 1-p,

e = marja de eroare.

Pentru stabilirea esantionului, in conditiile unui nivel de incredere de 0,05 (corespunzator unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95 %) si a unei marje de eroare de ±5 %, pentru o valoare p=0,5, dimeniunea esantionului va fi de:

= ==384,16=385

Esantionul cercetarii va include 385 de unitati de observare. Luand in considerare bugetul redus s-a efectuat doar o ancheta pilot, dimensiunea esantionului in acest caz va fi de 100 de unitati de observare.

Reprezentativitatea esantionului va fi asigurata de catre schema de esantionare aleasa. Esantionarea va fi simpla aleatoare.

Ancheta pilot

Ancheta pilot va fii realizata pe un esantion de 100 de persoane, avand rolul de a testa elementele proiectate in cercetare.

2. Analiza datelor si interpretarea rezultatelor

Dupa realizarea efectiva a cercetarii a avut loc codificarea datelor si prelucrarea lor electronica. Datele au fost codificate si prelucrate cu ajutorul programului SPSS-­Windows.      ( A se vedea Anexa 2).

Observatie: Pentru a asigura posibilitatea prelucrarii informatiilor obtinute este necesara restrangerea variantelor de raspuns pentru variabila intentie: 1- nu intentioneaza sa cumpere, 2-indecisi, 3- intentioneaza sa cumpere.

1. A fost propus un set de doua propozitii afirmative cerandu-se fiecarui respondent sa precizeze gradul in care accepta aceste afirmatii. Pentru aceasta s-a utilizat scala lui Lickert, iar distributia opiniilor celor 100 de subiecti intervievati a fost urmatoarea:

Afirmatii

Publicitatea este parte necesara a societatii noastre

Televizorul este indispensabil pentru nevoia de comunicare

Aprecieri

Note

Subiecti

Subiecti

acord total

2

45

42

acord

1

40

39

indiferent

0

8

10

dezacord

-1

7

8

dezacord total

- 2

0

1

Tabel 2. Aprecierea studentilor fata de cele doua afirmatii

S-a calculat o medie a acestor aprecieri, pornind de la nota 2 (acord total) in ordine descrescatoare pana la nota -2 (dezacord total). S-a ajuns la urmatoarele rezultate: scorul pentru prima afirmatie este de 1,23 si 1,13 scorul pentru a doua afirmatie. Se apreciaza ca  studentii sunt  de acord cu cele doua afirmatii, intr-o masura mai mare cu prima dintre ele.

2. Tabelul  indica faptul ca 68% dintre studentii intervievati se uita la televizor pentru a fi informati, in timp ce alti 40% urmaresc programele TV pentru a se relaxa si pentru a se documenta. Un procent insemnat, 59%, il au studentii care se uita la televizor din obisnuinta, si doar aproximativ 18% din respondenti declara ca se uita la televizor pentru ca se distreaza.

Care sunt motivele pentru care va uitati la televizor?

 

Count

%

Ma relaxez

57

57%

Ma informez

68

68%

Ma documentez

36

36%

Ma distrez

18

18%

Din obisnuinta

59

59%

Din plictiseala

9

9%

Alte motive

4

4%

Tabel  Motivele pentru care se uita studentii la televizor

 Conform cercetarii efectuate, 31% dintre studenti  se uita la televizor mai putin de o ora pe zi, urmat de un procent insemnat, 48%, de studenti care urmaresc programe TV  intre 1 si 3 ore pe zi. Aceasta semnifica ca ipotezele  privind timpul petrecut in fata televizorului de catre studenti, vehiculate la inceputul cercetarii, s-au verificat.

Cat de des folositi va uitati la televizor?

 

Count

%

Mai putin de o ora pe zi

31

31.0%

Intre 1 si 3 ore pe zi

48

48.0%

Mai mult de  3 ore pe zi

12

12.0%

Deloc

9

9.0%

Tabel 4. Timpul petrecut in fata televizorului

4. Fata de setul de trei propozitii afirmative legate de mesajele publicitare, distributia opiniilor celor 100 de subiecti intervievati a fost urmatoarea:

Afirmatii

Mesajele publicitare mi se par iritante

Mesajele publicitare transmit informatii utile

Mesajele publicitare imi sunt indiferente

 Aprecieri

Note

Subiecti

Subiecti

Subiecti

acord total

2

17

23

14

acord

1

41

35

67

indiferent

0

24

25

12

dezacord

-1

18

12

6

dezacord total

    - 2

                              0                             

5

1

Tabel 5. Aprecierea studentilor fata de mesajele publicitare

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: prima afirmatie are un scor de 0,57, scorul pentru cea de-a doua este de 0,69 si 0,89 pentru ultima afirmatie.

Scorul global obtinut de mesajele publicitare se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a scorurilor partiale si este de 0,71.

5. Pentru a determina parerea studentilor despre numarul de mesaje publicitare difuzate zilnic s-a folosit diferentiala semantica, iar distributia raspunsurilor celor 100 de persoane intervievate a fost urmatoarea:

F. favorabila

Favorabila

Nici-nici

Nefavorabila

F. nefavorabila

Ce parere aveti despre numarul de mesaje promotionale difuzate zilnic la televizor?

2

17

25

51

5

Tabel 6. Parerea studentilor despre numarul de mesaje publicitare difuzate la televizor

Pentru a calcula nota medie, se acorda note de la 1 la 5 pentru fiecare treapta a scalei, astfel "foarte favorabil" primeste nota 5, "favorabil" nota 4, "satisfacator" nota 3, "nefavorabil" nota 2 si "foarte nefavorabil" nota 1.

Nota medie obtinuta prin ponderarea notelor acordate cu numarul de respondenti este 2,34, majoritatea studentilor fiind de parere ca publicitatea TV este difuzata in cantitati excesive.

6. Privitor la frecventa cu care studentii  au achizitionat produse prin intermediul emisiunilor de teleshopping, 43% dintre acestia au declarat ca, in ciuda bugetului redus, au achizitionat cateodata astfel de produse, pe cand numai 14% sustin ca intre 1/3 si 2/3 din situatiile in care au vizionat emisiuni de teleshopping au achizitionat un produs.

Ati achizitionat produse prin intermediul teleshopping-ului?

Count

%

Foarte des, in peste 2/3 din situatiile in care am vizionat astfel de emisiuni

0

0%

Adesea, intre 1/3 si 2/3 din situatii

43

43%

Cateodata, sub 1/3 din situatii

14

14%

Deloc

42

42%

Nu imi amintesc

1

1%

Tabel 7. Frecventa achizitionarii de produse prin teleshopping

7.  Tabelul 8. arata faptul ca majoritatea utilizatorilor nu acorda nici un fel de atentie mesajelor publicitare, motivele care i-ar determina sa achizitioneze produse prin teleshopping sunt atractivitatea din oferta(31%), relevanta si stimulentele oferite(13%). Aproximativ 26% din respondenti se declara influentati de acest gen de publicitate, motivele fiind atractivitatea ofertei si originalitatea mesajului.

Care din urmatoarele motive va determina/v-ar determina sa raspundeti la mesajele publicitare

 

Count

%

Originalitatea mesajului

20

20%

Relevanta mesajului

25

25%

Informatiile usor de retinut

9

9%

Atractivitatea ofertei

31

31%

Stimulentele oferite

13

13%

Alte motive

2

2%

Tabel 8. Motivele care ii determina sau i-ar determina sa comande produse prin teleshopping

8. Aprecierile formulate asupra atributelor mesajelor publicitare s-au distribuit pe o scala cu zece trepte dupa cum urmeaza in urmatorul tabel:

+5

2

5

1

4

3

+4

12

10

13

16

9

+3

19

26

10

21

11

+2

16

11

23

28

12

+1

18

17

9

14

19

Atribut

a.

b.

c.

d.

e.

-1

10

14

20

7

28

-2

6

5

4

3

11

-3

8

10

9

6

2

-4

9

1

10

1

3

-5

0

1

1

0

0

a.  mesajul prezentat                          

b.  modul de realizare

c.  adaptarea continutului mesajelor la

     nevoile personale

d.  claritatea mesajului

e.  caracterul interactiv

                                                                 Tabel 9. Aprecieri legate de atributele mesajelor

Pentru a evalua aprecierile facute in legatura cu mesajele publicitare, au fost evaluate distinct fiecare din cele cinci atribute. Astfel, in ordinea din chestionar a atributelor, s-au calculat urmatoarele scoruri: 0,83; 1,19; 0,42; 1,82; 0,59. Aprecierea mesajelor publicitare va fi exprimata prin intermediul unui scor mediu calculat ca medie aritmetica simpla a scorurilor celor cinci criterii (0,97). In concluzie, mesajele publicitare pot fi evaluate ca fiind favorabile mai ales prin prisma modului de realizare si a claritatii mesajului, un factor restrictiv fiind adaptarea continutului la nevoile personale, acesta obtinand un scor mult sub scorul global mediu.

9. Cu privire la afirmatia "Mesajele publicitare difuzate la televizor nu imi influenteaza comportamentul de consum", repartitia raspunsurilor a fost urmatoarea:

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

11

26

19

38

6

Tabel 10. Influentele in consum ale mesajelor publicitare

In urma calculelor, s-a determinat un scor de 0,21 pentru aceasta afirmatie.

10. In ceea ce priveste opinia fata de produsele/serviciile dorite in mesajele publicitare se observa ca un procent semnificativ il au informatii despre evenimente importante (23%) urmate de serviciile bazate workshopp-uri si training-uri (17%) la acelasi nivel cu stirile din diverse domenii.

Figura 1.  Servicii dorite de catre studenti in mesajele publicitare                                                  

11. Incercam sa determinam existenta unei diferente intre intentiile de cumparare de produse/servicii ale studentilor prin teleshopping si venitul acestora. Formulam ipoteza nula unde repartitia veniturilor ar fi aceeasi indiferent de intentiile de cumparare ale studentilor. Ipoteza nula se poate verifica cu valoarea calculata a lui . Acesta reprezinta suma rapoartelor dintre patratul diferentelor dintre frecventele relative si frecventele teoretice, conform formulei:

 

Oij= frecventele randului i si ale coloanei j, care rezulta din observare;

Aij= frecventele randului i si ale coloanei j , asteptate sa rezulte conform ipotezei nule.

Comparand valoarea calculata, respectiv teoretica a lui  pentru sase grade de libertate si un nivel de semnificatie de 0,044( Asymp. Sig.<0,01 respectiv o garantare a rezultatelor de 99%)  rezulta ca  este mai mare decat  teoretic.( A se vedea Anexa 2).  In concluzie ipoteza nula este respinsa si se accepta concluzia ca nivelul venitului este in legatura cu intentia de cumparare.

Limitele cercetarii

Este necesar de mentionat ca cercetarea se limiteaza doar in cadrul studentilor in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti rezultatele obtinute nefiind reprezentative 100%.

Deasemenea o alta limita a partii aplicative este si pionieratul unei astfel de cercetari pe acest domeniu in randul studentilor.

Concluzii si recomandari

Cei mai multi dintre studenti sunt de acord cu faptul ca publicitatea este importanta pentru societatea noastra. Pentru studenti, parte integranta a tineretului, viata sociala presupune si informarea permanenta. Astfel, ei sunt consumatori TV importanti, fiind si una din tintele principale ale publicitarilor.

Studentii nu acorda destula atentie mesajelor publicitare difuzate la televizor, majoritatea dintre acestia fiind indiferenti. Aceasta este explicabil datorita modului diferit de administrare a timpului in conditiile in care, aproape jumatate din studenti (31%) utilizeaza televizorul mai putin de o ora pe zi. Marketerii nu trebuie sa se bazeze pe faptul ca mesajul publicitar televizat va fi retinut in mod automat. La televizor mesajele pot cu usurinta atrage atentia, dar atentia acordata mesajului care este irelevant nu va atrage interesul. In consecinta, se impune manevrarea atentiei  consumatorului  pentru a influenta atitudinea lor.

Iritarea este un fenomen asemanator unei reactii negative. Consumatorii tind sa refuze mesajele publicitare daca au sentimentul ca acestea sunt deasemenea inoportune. In acest context subiectii au o reactie negativa fata de mesajele care le intrerup atentia; perceptia asupra mesajelor poate fi redusa prin mesaje relevante si care furnizeaza valoare acestora.

Informatia este desemenea un factor care influenteaza perceptia acestora asupra publicitatii TV. Mesajul publicitar difuzat pe acest mijloc de comunicare este perceput ca fiind valoros atata timp cat furnizeaza informatii relevante si creeaza beneficii pentru consumatori fata de alternativele existente in distragerea atentiei acestora, reprezentate de alte medii, in conditiile in care un procent nesemnificativ (23%) au declarat ca transmit informatii utile. Atunci cand informatiile oferite sunt subordonate contextului de folosire, credibilitatea mesajului are cel mai mult de castigat.

Conform parerii studentilor, publicitatea prin teleshopping nu le ofera avantaje semnificative, studiul aratand ca peste 50% dintre cei chestionati au declarat ca nu au dat curs mesajului publicitar. Interesant pentru advertiseri sunt motivele pentru care ar comanda produsele promovate: 31% dintre respondenti cred ca atractivitatea ofertei din mesaj poate duce la un raspuns favorabil, in timp ce relevanta mesajului (25%) si stimulentele, in masuri apropiate, ii atrag pe tineri la vizionarea mesajele publicitare.

   Perpectivele sunt optimiste: 40% dintre respondenti  au declarat ca au acordat atentie mesajelor publicitare din emisiunile de teleshopping, ratele de raspuns fiind direct dependente de atractivitatea ofertei din mesaj  si originalitatea mesajului.

   Cele mai apreciate atribute ale mesajelor publicitare difuzate la televizor sunt claritatea mesajului (un scor de 1,82), mesajul prezentat (0,83) si modul de realizare (1,19) avand in vedere ca principala dificultate a publicitatii TV consta in a proiecta mesaje folosind un spatiu limitat care sa fie atragatoare de la prima vizualizare si suficient de interesante pentru a atrage atentia. Tinand cont ca publicitatea tinde sa se adreseze anumitor grupe de persoane, o solutie ca audienta (studentii) sa inteleaga cui se adreseaza aceste mesaje poate fi utilizarea unui anumit limbaj specific acestui grup pentru a fi inteles.

   Cele mai importante atribute pe care ar trebui sa le aiba mesajele publicitare si anume continutul personalizat (0,42) si interactivitatea mesajului (0,59) nu se bucura de aprecieri semnificative din partea respondentilor.

   Un mesaj poate fi personalizat mai ales in cazul in care include un serviciu privilegiat pe care marketer-ul il face viitorului client si in ce fel aceasta experienta interactiva ii permite un plus de avantaje si servicii specifice, raspunsul sau la o motivatie. Mesajele individualizate pe baza intereselor si preferintelor, de exemplu, pot in mod categoric sa influenteze atentia si atitudinea publicului tinta.

Informatiile legate de evenimente importante (23%) sau de workshopp-uri (17%) si ofertele legate de bunuri si servicii (13%) detin suprematia in topul celor mai dorite servicii, un procent nesemnificativ il au noile aparitii tehnologice (10%).

Daca eforturile vor fi indreptate in conceperea unor mesaje distractive si informative acestea depind si de strategia de comunicare pentru produs sau serviciu, tinand seama de integrarea eforturilor de comunicare.

Majoritatea studentilor afirma ca nu au intentia de a cumpara produse sau servicii prin intermediul teleshoping-ului, in conditiile in care, in acest context, produsele pot fi vandute prin intermediul informatiei. Apartenenta la acest grup social influenteaza intentia acestora de a folosi aceasta varianta de a cumpara, stiind ca motivele lor de a actiona intr-un anumit fel nu sunt izolate, ci sunt acceptate de grupul din care face parte. Cumpararea unor produse sau servicii in acest fel, pe care un student crede ca este la moda sau il face sa fie in pas cu moda este unul din scopurile principale ale publicitatii adresate acestui grup social si poate induce la o imagine pozitiva ca urmare a achizitionarii respective.

Aceste constatari au relevanta practica pentru operatorii de emisiuni de teleshopping prin faptul ca ar trebui mai intai si in principal sa se concentreze pe a minimiza riscul de a folosi serviciile lor concepute in acest sens. Riscul perceput rezulta din consecintele nefavorabile de a folosi  gresit informatiile primite si probabilitatea ca aceste consecinte sa apara daca serviciile sunt utilizate. Pentru marketeri, aceste constatari pledeaza pentru introducerea unor strategii in urma carora consumatorii sa vrea sa accepte riscul implicat prin demonstrarea utilitatii fata de alternativele pe care le folosesc deja. Pe o piata ca a noastra in care moda si inovatiile nu sunt adoptate pe scara larga, atat operatorii, dar mai ales marketerii vor trebui sa lanseze campanii de informare sau educare a consumatorilor in acest sens.

   Cercetarea ne arata ca perceptia studentilor fata de mesajele publicitare difuzate la televizor este mai degraba negativa. Daca de mai multe ori un student asociaza reactiile negative ale grupului din care face parte cand se difuzeaza mesaje publicitare, este mai mare probabilitatea ca el sa-si insuseasca respectiva atitudine negativa.        Atitudinea negativa fata de aceste mesaje implica marketerii in a face mesajele publicitare si mai atractive in randul publicului tanar, crearea strategiilor de comunicare de acest gen impunand insa colaborarea cu agentii specializate.

Concluzii

Ocupand un loc central in sistemul de comunicare cu exteriorul al intreprinderii contemporane, publicitatea se evidentiaza a fi un mijloc si, totodata, un proces de informare nepersonala - de masa -, incitativ si rentabil, prin intermediul unor mesaje promotionale standard, ce ajung la auditoriul tinta cu ajutorul mijloacelor de comunicare de larga circulatie (mass-media).

Publicitatea este un fenomen vizibil al lumii in care traim, nimeni nu o poate evita si fiecare dintre noi suntem influentati in deciziile pe care luam de acest fenomen. Ce ar insemna lumea moderna fara publicitate?

Publicitatea beneficiaza, de anumite elemente de superioritate care o fac greu, chiar imposibil, de inlocuit si anume: capacitatea sa de a genera emotii, de a realiza asocieri la nivelul marcii, de a construi sensuri, semnificatii si de a opera diferentieri.





Mijloacele utilizate in lumea comunicarii sunt din ce in ce mai numeroase, publicitatea fiind destul de puternic concurata de aparitia si dezvoltarea puternica a noilor tehnologii de comunicare.

Televiziunea este principalul mijloc de informare in masa la nivel mondial, putand fi considerata fara rezerve una din cele mai importante tehnologii ale comunicarii.

Ca mijloc de transmitere a mesajului publicitar, televiziunea este altceva decat un ziar cu sunet, altceva decat un radio cu imagini; ea este o combinatie unica de elemente care contribuie la obtinerea de avantaje certe printr-o comunicare adevarata.

In calitate de consumator viata este invadata de o multime de oportunitati, de posibilitati mutiple de a alege, de mesaje diferite pentru luarea de decizii, chiar daca singura decizie pe care o poate lua este acordarea de atentie pentru un moment acestor mesaje. Fiecare moment de ragaz este perceput de marketer ca o oportunitate de a intrerupe si de a solicita atentia. Singura problema este daca consumatorul vrea sa primeasca mai multe mesaje publicitare.

Consumatorul este bombardat zilnic cu sute de mesaje publicitare si de aceea este nevoie de o comunicare creativa, de alegerea momentului potrivit si plasarea imaginativa in mijloacele de comunicare in masa a mesajelor pentru a face ca publicitatea sa se impuna. Ascensiunea noilor tehnologii duce la schimbarea dramatica a mediului de activitate al mijloacelor de informare.

Este evident ca tehnologiile moderne ne schimba viata si au un impact tot mai puternic, atat asupra consumatorului cat si asupra a ceea ce acesta asteapta de la organizatii si de la mesajele transmise de ele. Prin lucrarea de fata, s-a incercat intelegerea acestor schimbari si identificarea unei modalitati eficiente de exploatare a noilor oportunitati.

Anexa 1. Chestionarul cercetarii de marketing

 

CHESTIONAR                                                         

Data    /     /        


            Nr. chestionar  

Buna ziua! Numele meu este Oana Gabriel-Traistaru, sunt studenta la Facultatea de Marketing din cadrul ASE si efectuez o cercetare de marketing pentru lucrarea de diploma. Ati putea sa-mi acordati 10 minute pentru a-mi raspunde la cateva intrebari? Toate datele furnizate sunt strict confidentiale si vor fi utilizate in scopul analizei statistice.

·  Sunteti student/studenta in aceasta universitate?

1.      DA     

2.      NU

Daca raspunsul este NU atunci se incheie interviul si se multumeste pentru participare. Daca este DA atunci se continua.

·   Aveti acces la programele difuzate la televizor?

     1.   DA     

     2.   NU

Daca raspunsul este NU atunci se incheie interviul si se multumeste pentru participare. Daca este DA atunci se continua.

   1)Care este parerea  dumneavoastra fata de urmatoarele afirmatii:

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

Publicitatea este parte necesara a societatii noastre

Televizorul este indispensabil pentru nevoia de comunicare

2) Care sunt motivele pentru care va uitati la televizor? (Raspuns multiplu)

a. ma relaxez                                             e. din obisnuinta

          b. ma informez                                          f. din plictiseala

 c. ma documentez                                     g. alte motive. Care?

          d. ma distrez                                             

3)  Cat timp petreceti in fata televizorului?

a.  mai putin de o ora pe zi                  

b.  intre 1 si 3 ore pe zi

d.  mai mult de 3 ore pe zi

e.  deloc

4)  Ce parere aveti despre urmatoarele afirmatii?

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

Mesajele publicitare mi se par iritante

Mesajele publicitare transmit informatii utile

Mesajele publicitare imi sunt indiferente

 5) Care este parerea dvs despre numarul de mesaje publicitare difuzate zilnic la televizor?              

F. Fav

Fav

Nici-nici

Nefav

F nefav

6) Ati achizitionat produse prin intermediul teleshoppingului? Daca da, cat de des?

a.       foarte des, in peste 2/3 din situatiile in care am vizionat emisiuni de teleshopping

b.      adesea, intre 1/3 si 2/3 din situatii situatiile in care am vizionat emisiuni de teleshopping

c.          cateodata, sub 1/3 din situatii situatiile in care am vizionat emisiuni de teleshopping

d.      deloc          

e.          nu imi aduc aminte

7) Care din urmatoarele motive va determina/v-ar determina sa comandati astfel de produse? (Raspuns multiplu)

a. originalitatea mesajului                                      d. atractivitatea ofertei

          b. relevanta mesajului                                            e. stimulentele oferite

          c. informatiile usor de retinut                                f. alte motive. Care?..

                                                                                         ..

8) Cum apreciati, in general, urmatoarele atribute ale mesajelor publicitare difuzate la televizor?

+5

+4

+3

+2

+1

Atribut

-1

-2

-3

-4

-5

a.  mesajul prezentat                          

b.  modul de realizare

c.  adaptarea continutului mesajului

     la nevoile personale

d.  claritatea mesajului

e.  caracterul interactiv

9) Care este parerea dvs in legatura cu afirmatia: Mesajele publicitare difuzate la televizor nu imi influenteaza comportamentul de consum.

Acord

total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

10)  Care dintre categoriile de produse/servicii din cele enumerate mai jos doriti sa le vedeti  in mesajele publicitare difuzate la televizor?

          a. oferte turism

          b. informatii despre workshopp-uri, training-uri, conferinte

          c. stiri din toate domeniile

          d.  informatii evenimente importante (concerte, lansari de discuri etc.)

          e. bunuri de larg consum

          f.  gadget-uri

          g. alte servicii

            11) Intentionati, in viitorul apropiat, sa cumparati produse prin intermediul teleshopping-ului corespunzatoare nevoilor dumneavostra, in urma informatiilor oferite de mesajele publicitare difuzate prin acest gen de emisiuni ? Acordati o nota de la 1 la 7.

   7 In mod sigur voi cumpara

   6

   5

   4 Poate voi cumpara, poate nu voi cumpara

   3

   2

   1 In mod sigur nu voi cumpara

                 

    12)  Ce varsta aveti?    ... ani

    13) Care este starea dvs civila?

              a.Casatorit(a)

              b.Necasatorit(a)

              c.Divortat(a)/ Vaduv(a)

              d.Nu raspund

      14)  In ce categorie de venituri va incadrati?

            a. Mai putin de 300 RON

            b. Intre 300-500 RON

            c. Intre 501-1000 RON

            d. Peste 1000 RON

15) Sexul persoanei intervievate

 a. Barbatesc

             b. Femeiesc

Aici a luat sfarsit interviul. Va multumesc pentru amabilitatea de a-mi raspunde la intrebari!

 

Anexa 2.  Analiza statistica a cercetarii de marketing

__

Cat de des va uitati la televizor?

Sexul persoanei intervievate

Cat de des va uitati la televizor?

Pearson Correlation

1

.041

Sig. (2-tailed)

.767

N

100

100

Figura 3 . Distributia de frecventa pe sexe a studentilor in functie de

 timpul petrecut in fata televizorului 

      

Tabel 2.    Coeficientul de corelatie dintre influenta emisiunilor de teleshopping asupra studentilor si motivele care ii determina sau i-ar determina sa raspunda favorabil

Cat de des achizitionati produse prin teleshopping?

Care din urmatoarele motive va determina/v-ar determina sa comandati astfel de produse?

Cat de des achizitionati produse prin teleshopping?

Pearson Correlation

1

.148

Sig. (2-tailed)

.304

N

100

100

Care din urmatoarele motive va determina/v-ar determina sa comandati astfel de produse?

Pearson Correlation

.148

1

Sig. (2-tailed)

.304

N

100

100

Tabel  Distributia de frecventa dintre influenta emisiunilor de teleshopping asupra studentilor si motivele care ii determina sau i-ar determina sa raspunda favorabil

Cat de des achizitionati produse prin teleshopping?* Care din urmatoarele motive va determina/v-ar determina sa comandati astfel de produse? Crosstabulation

Care din urmatoarele motive va determina/v-ar determina sa comandati astfel de produse?

Total

Originalitatea

Relevanta mesajului

Informatiile usor de retinut

Atractivitatea ofertei

Stimulentele oferite

Alte motive

Cat de des achizitionati produse prin teleshopping?

cateodata, sub 1/3 din situatii

Count

6

0

2

8

0

2

18

% of Total

6.0%

.0%

2.0%

8.0%

.0%

2.0%

18.0%

deloc

Count

8

16

2

28

16

8

78

% of Total

8.0%

16.0%

2.0%

28.0%

16.0%

8.0%

78.0%

nu imi aduc aminte

Count

0

0

0

4

0

0

4

% of Total

.0%

.0%

.0%

4.0%

.0%

.0%

4.0%

Total

Count

14

16

4

40

16

10

100

% of Total

14.0%

16.0%

4.0%

40.0%

16.0%

10.0%

100.0%


ANEXA  Principalele medii de comunicare in masa si caracteristicile acestora

Tipul de

mediu de

comunicatie

Continutul

informatiilor

Forma

informatiilor

Tehnica de transmitere a

informatiilor

Capacitate

de stocare a

informatiilor

Importanta

mediului

de comunicatie

Tintele vizate

Caracteristici

juridico-organizatorice

ziarele

Inalt grad de actualitate

al informatiilor (mai

redus in cazul saptamanalelor);

Toate domeniile vietii

economico-sociale,

cu puncte de greutate

diferite si fundamente diferite.

Scris si imagine

(preponderent

alb-negru);

Realizarea de

regula facila.

Tiparire (clasica sau folosind

tehnici moderne

computerizate);

Distributie preponderent prin magazine/chioscuri,

posta sau abonament.

Fara

remarci

deosebite.

Numar si

diversitate mare;

SUA (1997) peste

3000 de cotidiene

cu un tiraj de peste

150 milioane de

exemplare.

Toate

segmentele

populatiei;

Capacitate mare

de atingere a unor segmente tinta (tineri, anumite grupuri religioase etc.)

Tendinta de

concentrare a

grupurilor de presa;

Tendinta de

cooperare in planul

culegerii de

informatii;

Intelegeri in

domeniul tarifelor

de comercializare.

revistele

Inalt grad de actualitate,

in cazul revistelor de

specialitate, pana la grad

redus, in cazul revistelor




cu un domeniu mai larg;

Abordarea tuturor

domeniilor insa cu o

fundamentare diferita de

la revistele de specialitate la magazine si reviste de programe.

Text scris

plus imagine

(deseori color);

Frecvent

posibilitate a

realizarii unei

calitati foarte

bune.

Tiparire (clasica sau folosind

tehnici moderne

computerizate);

distributie in forme

diferite: supliment la ziare, reviste ale clientelei, la locul de munca etc.

Fara

remarci

deosebite.

Puternic diferentiate

spatial (reviste

nationale, regionale, locale);

Ritmuri diferite de

aparitie (saptamanale,

bilunare, lunare,

trimestriale);

Mare capacitate de

modelare;

Costuri foarte diferite (incasari din publicitate: costuri de distributie (pana la 1:1).

Orientate catre

toate

segmentele

populatiei, cu

particularitati

pentru anumite

segmente tinta

(femei, copii,

diverse

specialitati sau

domenii ale

stiintei etc.).

Tendinta de

concentrare a

grupurilor de presa;

Tendinta de

cooperare in planul

culegerii de

informatii;

Intelegeri in

domeniul tarifelor

de comercializare.

Tipul de

mediu de

comunicatie

Continutul

informatiilor

Forma

informatiilor

Tehnica de transmitere a

informatiilor

Capacitate

de stocare a

informatiilor

Importanta

mediului

de comunicatie

Tintele vizate

Caracteristici

juridico-organizatorice

Carti, borsuri,

calendare etc.

Grad de actualitate, de

regula, mediu pana la

redus;

Reprezentare de informatii (de exemplu calendare), distractie (romane), instruire (manuale) etc.;

Toate domeniile.

Text scris plus

imagine (deseori color);

Calitate buna

si foarte buna;

In cazuri

individuale

foarte diferit

(calendare de

arta, tiparituri

de lux etc.).

Tipar clasic.

Distributie prin comert sau directa (posta, servicii de livrare, cadouri);

Cadouri promotionale

(calendare, brosuri etc.).

Fara remarci

deosebite.

De regula aparitie

singulara;

Mare capacitate de

modelare.

Orientate catre

toate segmentele

populatiei (literatura

beletristica) sau spre anumite

segmente speciale

(literatura de

specialitate).

In principal in

societati comerciale

cu capital privat;

Tendinte de

concentrare a

grupurilor editoriale.

Fluturasi,

prospecte, cataloage,

mostre etc.

In principal continut

publicitar cu caracter

informativ si/sau persuasiv.

Text scris si

imagini in

proportii

diferite;

Posibilitati de

retransmitere:

reduse la fluturasi pana

la ridicate la

cataloage.

Tiparire sau productie (in

cazul mostrelor);

Clasice, cu posibilitati

inovative (in cazul

mostrelor);

Distributie prin posta sau

ca anexa la ziare si

reviste.

Fara remarci

deosebite;

in cazul mostrelor

problematica.

Numar mare;

Distributie universala,

dar datorita

semnificatiei de

material publicitar o insemnatate limitata in

medii;

Rol de atentionare

numai partial, uneori rol de utilizare (pentru

prospecte).

Orientate catre

toate segmentele

populatiei sau

spre anumite

segmente tinta

(uneori foarte

inguste).

In general initiate de firme comerciale cu

capital privat cu

forme juridice

diferite.

Afisele,

diapozitive,

inscrisuri

luminoase.

In general informatii

publicitare;

Uneori si informatii cu

caracter general.

Scris si imagine in diferite

moduri.

Tipar, proiectii,

dispozitive electrice si electronice sau procedee clasice.

Fara remarci

deosebite;

Spectru limitat;

Prelucrari

suplimentare.

Numar mare;

Atragerea atentiei;

Fara o directionare

speciala.

Toate segmentele

populatiei sau

numai segmente mari.

In general initiate de firme comerciale cu

capital privat cu

forme juridice

diferite.

Tipul de

mediu de

comunicatie

Continutul

informatiilor

Forma

informatiilor

Tehnica de transmitere a

informatiilor

Capacitate

de stocare a

informatiilor

Importanta

mediului

de comunicatie

Tintele vizate

Caracteristici

juridico-organizatorice

Radioul

Inalt grad de actualitate;

Raspandire de informatii;

Comentarii, distractie,

educatie, invatare, publicitate;

Toate domeniile.

Sunet (voce,

muzica si

zgomote);

Buna capacitate

de reproducere.

Raspandirea neingradita a undelor

electromagnetice;

Transmisia prin procedee clasice (terestru) sau

moderne (sateliti).

Prin procedee

deosebite de prelucrare (casete audio, CD, etc.).

Posturi de transmisie regionale, nationale si

internationale;

Ore de emisie partial limitate;

Posibilitati ingradite de

modelare datorita

lipsei imaginii.

Toate segmentele

populatiei sau

numai segmente mari.

Organisme publice;

Posturi particulare;

Cooperari nationale;

Subordonare

autoritatilor de

telecomunicatii la

nivel national.

Televiziunea

Inalt grad de actualitate;

Raspandire de informatii;

Comentarii, distractie,

educatie, invatare,

publicitate;

Toate domeniile.

Sunet (voce,

muzica si zgomote);

Imagine,

respectiv

succesiune de

imagini, film

(alb-negru si/sau color);

Scris completator

sau permanent

(teletext);

Calitatea

reproducerii

buna.

Raspandirea neingradita a undelor electromagnetice;

Transmisia prin procedee clasice (terestru) sau

moderne (sateliti) caz in care se multiplica efectul;

Utilizarea telextului

multiplica posibilitatile

mediului.

Prin procedee

deosebite de

prelucrare (casete video, CD, etc.).

Posturi de transmisie regionale, nationale

sau cu actiune locala in cazul televiziunii prin

cablu;

Timp limitat de emisie;

Posibilitatea de

modelare.

Toate

segmentele

populatiei sau

numai segmente mari.

Organisme publice;

Posturi particulare;

Cooperari nationale;

Subordonare

autoritatilor de

telecomunicatii la

nivel national.

Cinema

Grad de actualitate, de

regula scazut;

In principal pentru

distractie, educatie,

instruire, publicitate.

Toate domeniile.

Sunet (voce,

muzica si

zgomote);

Succesiune de

imagini, film

(alb-negru si/sau color);

Scris completator;

Calitatea

reproducerii

buna.

Proiectie clasica sau

videoproiector;

Particularitati in cazul

cinematografiei mobile sau a

autocinematografului.

De regula fara remarci speciale.

De regula limitari

spatiale, temporale si modale;

Capacitate de modelare mare.

Segmentele de

varsta tanara.

De regula firme

private;

Tendinta de

concentrare.

Tipul de

mediu de

comunicatie

Continutul

informatiilor

Forma

informatiilor

Tehnica de transmitere a

informatiilor

Capacitate

de stocare a

informatiilor

Importanta

mediului

de comunicatie

Tintele vizate

Caracteristici

juridico-organizatorice

Discuri,

casete audio

si video.

Grad scazut de actualitate;

Distractie, educatie,

instruire, publicitate,

informare individuala;

Toate domeniile.

Sunet (voce,

muzica si

zgomote);

Reproducere

de calitate

diferentiata

(de la medie la

exceptionala).

Inregistrare si redare

electromagnetica sau

electronica;

Clasica dar si moderna (CD sau DVD).

Fara remarci

deosebite.

Mediu favorabil

stocarii de

informatiilor.

Nelimitari spatiale si temporale.

Capacitate mare de modelare in cazul video, la restul limitata.



Toate

segmentele.

Productia si

distributia prin firme private in cele mai

multe cazuri.

Retele

interactive de

calculatoare.

(INTERNET)

Grad de actualitate foarte ridicat;

Reprezentari de informatii, instruire, distractie (jocuri), publicitate, transmitere de mesaje individualizate.

Scris, imagine

si uneori sunet

(multimedia);

Capacitate de

reproducere

diferita (de la

scazuta la foarte ridicata).

Legaturi prin intermediul retelelor de calculatoare (LAN) si/sau a

telefonului (modem);

Mediu nou, in rapida

ascensiune.

Informatiile

circula foarte

rapid;

Capacitate

foarte mare de stocare a informatiilor.

Fara limite temporale sau spatiale;

Posibilitati de

modelare medii.

Atingerea numai a anumitor segmente ale

populatiei;

Posibilitate de

directionare

foarte ridicata.

Ofertanti publici sau particulari;

Cooperare intre

ofertanti;

Instalarea posturilor de serviciile publice

de telecomunicatii.

Scrisori,

telegrame,

teleimprimare

Grad de actualitate mediu (scrisori) sau ridicat (teleimprimare);

Mijloc de transmitere

individualizata a

informatiei.

Scris si partial imagine.

Expediere cu mijloace de transport sau cutii postale;

Transmisie clasica sau moderna (fax).

Fara remarci speciale.

Restrictii temporale si spatiale;

Dependenta de aparate speciale (telex sau fax);

Modelare redusa.

Toate segmentele

populatiei;

Selectivitate foarte mare.

Monopolul

serviciilor de

telecomunicatii ( cu exceptia firmelor particulare de

mesagerie).

Telefon

Grad de actualitate foarte ridicat;

Transmite mesaje

individualizate.

Comunicare

verbala.

Transmisie

electromagnetica prin

cablu sau satelit;

Clasica;

Noi dezvoltari

(videotelefon).

Posibilitatea

conectarii la alte medii (TV, radio,

calculator etc.).

Fara limitari temporale si spatiale, dar

dependenta de reteaua telefonica;

Posibilitatea modelarii ingradita.

Toate segmentele

populatiei;

Selectivitate

foarte mare.

Uneori monopolul

serviciilor de

telecomunicatii.

Sursa: Anghel, L. D., Modalitati de masurare a eficientei activitatii promotionale, Ed. ASE, Bucuresti, 1999 p. 185-189.


Anexa 4. Legea numarul 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege are drept scop protectia consumatorilor de produse si servicii, protectia persoanelor care desfasoara o activitate de productie, de comert, presteaza un serviciu sau practica o meserie ori o profesie, precum si protectia interesului public general impotriva publicitatii inselatoare, a consecintelor negative ale publicitatii si stabileste conditiile in care este permisa publicitatea comparativa.

Art. 2. - Dispozitiile prezentei legi se aplica continutului materialelor publicitare si mesajelor publicitare transmise de acestea, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informatiei.

Art.  - Publicitatea difuzata in cadrul programelor de radiodifuziune si televiziune, transmise pe cale radioelectrica sau prin cablu ori printr-un alt sistem tehnic asimilat acestuia, se supune prevederilor privind publicitatea in domeniul audiovizualului din Legea audiovizualului nr. 48/1992, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prevederilor prezentei legi.

Art. 4. - In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) publicitate - orice forma de prezentare a unei activitati comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste, avand ca scop promovarea vanzarii de bunuri si servicii, de drepturi si obligatii;

b) publicitate inselatoare - orice publicitate care, in orice fel, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce in eroare orice persoana careia ii este adresata sau care ia contact cu aceasta si ii poate afecta comportamentul economic, lezandu-i interesul de consumator, sau care poate leza interesele unui concurent;

c) publicitate comparativa - orice publicitate care identifica explicit sau implicit un concurent sau bunurile ori serviciile oferite de acesta;

d) publicitate subliminala - orice publicitate care utilizeaza stimuli prea slabi pentru a fi perceputi in mod constient, dar care pot influenta comportamentul economic al unei persoane;

e) persoana - orice persoana fizica sau juridica;

f) minor - orice persoana fizica in varsta de pana la 18 ani;

g) auto-reglementare - orice activitate, cu caracter voluntar, de elaborare a unor reguli de buna practica in domeniul publicitatii si de control al respectarii acestora de catre reprezentanti ai persoanelor implicate in aceasta activitate, inclusiv ai agentiilor de publicitate si media, in conditiile legii.

Art. 5. - Publicitatea trebuie sa fie decenta, corecta si sa fie elaborata in spiritul responsabilitatii sociale.

Art. 6. - Se interzice publicitatea care:

a) este inselatoare;

b) este subliminala;

c) prejudiciaza respectul pentru demnitatea umana si morala publica;

d) include discriminari bazate pe rasa, sex, limba, origine, origine sociala, identitate etnica sau nationalitate;

e) atenteaza la convingerile religioase sau politice;

f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitatii si vietii particulare a persoanelor;

g) exploateaza superstitiile, credulitatea sau frica persoanelor;

h) prejudiciaza securitatea persoanelor sau incita la violenta;

i) incurajeaza un comportament care prejudiciaza mediul inconjurator;

j) favorizeaza comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale.

CAPITOLUL II

Publicitate inselatoare si publicitate comparativa

Art. 7. - Pentru determinarea caracterului inselator al publicitatii se vor lua in considerare toate caracteristicile acesteia si, in mod deosebit, elementele componente referitoare la:

a) caracteristicile bunurilor si serviciilor, cum sunt: disponibilitatea, natura, modul de executie si de ambalare, compozitia, metoda si data fabricatiei sau a aprovizionarii, masura in care acestea corespund scopului destinat, destinatia, cantitatea, parametrii tehnico-functionali, producatorul, originea geografica sau comerciala ori rezultatele testelor si incercarilor asupra bunurilor sau serviciilor, precum si rezultatele care se asteapta de la acestea;

b) pretul sau modul de calcul al pretului, precum si conditiile in care sunt distribuite produsele sau sunt prestate serviciile;

c) conditiile economice si juridice de achizitionare sau de prestare a serviciilor;

d) natura serviciilor ce urmeaza a fi asigurate dupa vanzarea produselor sau prestarea serviciilor;

e) natura, atributiile si drepturile celui care isi face publicitate, cum ar fi: identitatea, capitalul social, calificarea, dreptul de proprietate industriala, premii si distinctii primite;

f) omiterea unor informatii esentiale cu privire la identificarea si caracterizarea bunurilor sau serviciilor, cu scopul de a induce in eroare persoanele carora le sunt adresate.

Art. 8. - Publicitatea comparativa este interzisa daca:

a) comparatia este inselatoare, potrivit prevederilor art. 4 lit. b) si ale art. 7;

b) se compara bunuri sau servicii avand scopuri sau destinatii diferite;

c) nu se compara, in mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esentiale, relevante, verificabile si reprezentative - intre care poate fi inclus si pretul - ale unor bunuri sau servicii;

d) se creeaza confuzie pe piata intre cel care isi face publicitate si un concurent sau intre marcile de comert, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale celui care isi face publicitate si cele apartinand unui concurent;

e) se discrediteaza sau se denigreaza marcile de comert, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii sau situatia materiala a unui concurent;

f) nu se compara, in fiecare caz, produse cu aceeasi indicatie, in cazul produselor care au indicatie geografica;

g) se profita in mod incorect de renumele unei marci de comert, de denumirea comerciala sau de alte semne distinctive ale unui concurent ori de indicatia geografica a unui produs al unui concurent;

h) se prezinta bunuri sau servicii drept imitatii sau replici ale unor bunuri sau servicii purtand o marca de comert sau o denumire comerciala protejata;

i) se incalca orice alte prevederi ale Legii concurentei nr. 21/1996.

Art. 9. - Comparatiile care se refera la o oferta speciala trebuie sa indice, in mod clar si neechivoc, data la care inceteaza oferta sau, daca este cazul, faptul ca oferta speciala se refera la stocul de bunuri sau de servicii disponibil, iar daca oferta speciala nu a inceput inca, data de incepere a perioadei in care se aplica pretul special sau alte conditii specifice.

CAPITOLUL III

Dispozitii speciale privind publicitatea anumitor produse

Art. 10. - Se interzice publicitatea explicita pentru produsele din tutun:

a) difuzata in cadrul programelor de radiodifuziune si televiziune;

b) in presa scrisa, pe prima si pe ultima coperta sau pagina a materialelor tiparite;

c) pe biletele de calatorie pentru transportul public.

Art. 11. - Se interzice publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun in incinta unitatilor de invatamant si a unitatilor de asistenta medicala sau la o distanta mai mica de 200 metri de intrarea acestora, masurata pe drum public.

Art. 12. - Publicitatea pentru bauturi alcoolice si pentru produsele din tutun nu este permisa in publicatii destinate in principal minorilor, in salile de spectacole inainte, in timpul si dupa spectacolele destinate minorilor.

Art. 1 - (1) Publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun nu este permisa nici in conditiile in care:

a) se adreseaza minorilor;

b) infatiseaza minori consumand aceste produse;

c) sugereaza ca bauturile alcoolice sau produsele din tutun sunt dotate cu proprietati terapeutice sau ca au un efect stimulativ, sedativ ori ca pot rezolva probleme personale;

d) da o imagine negativa despre abstinenta;

e) evidentiaza continutul in alcool al bauturilor alcoolice, in scopul stimularii consumului, sau face legatura intre alcool si conducerea unui vehicul;

f) nu contine inscriptii-avertisment, in limba romana, pentru produsele din tutun.

(2) Textul avertismentului si dimensiunile acestuia vor fi stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 14. - Se interzice publicitatea substantelor stupefiante si psihotrope.

Art. 15. - Se interzice publicitatea, in alte locuri decat cele de comercializare, pentru orice tip de arme, munitii, explozivi, metode si mijloace pirotehnice, cu exceptia armelor destinate vanatorii sau sportului si a celor de panoplie.

Art. 16. - Pentru produsele si serviciile destinate minorilor este interzisa publicitatea care:

a) contine elemente ce dauneaza acestora din punct de vedere fizic, moral, intelectual sau psihic;

b) incurajeaza in mod indirect copiii sa cumpere produse sau servicii, profitand de lipsa de experienta sau de credulitatea lor;

c) afecteaza relatiile speciale care exista intre minori, pe de o parte, si parinti sau cadre didactice, pe de alta parte;

d) prezinta, in mod nejustificat, minori in situatii periculoase.

Art. 17. - Publicitatea este permisa numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agentia Nationala a Medicamentului.

CAPITOLUL IV

Sanctiuni

Art. 18. - Autorul, realizatorul de publicitate si reprezentantul legal al mijlocului de difuzare raspund solidar cu persoana care isi face publicitate, in cazul incalcarii prevederilor prezentei legi, cu exceptia incalcarii dispozitiilor cuprinse in art. 6 lit. a) si in art. 8, cand raspunderea revine numai persoanei care isi face publicitate.

Art. 19. - Daca persoana care isi face publicitate nu are sediul in Romania sau daca nu poate fi identificata, raspunderea revine, dupa caz, reprezentantului sau legal in Romania, autorului, realizatorului de publicitate sau reprezentantului legal al mijlocului de difuzare.

Art. 20. - (1) Persoana care isi face publicitate trebuie sa fie in masura sa probeze exactitatea afirmatiilor, indicatiilor sau prezentarilor din anuntul publicitar si este obligata, la solicitarea reprezentantilor institutiilor si autoritatilor prevazute la art. 24, sa furnizeze documentele care sa probeze exactitatea acestora.

(2) In cazul in care documentele nu sunt furnizate in termen de maximum 7 zile de la solicitare sau daca sunt considerate insuficiente, afirmatiile din anuntul publicitar in cauza vor fi considerate inexacte.

Art. 21. - Prezenta lege nu exclude autocontrolul publicitatii de catre organizatiile profesionale cu rol de auto-reglementare in domeniul publicitatii si nici dreptul persoanelor de a se adresa direct acestor organizatii.

Art. 22. - Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 2 - (1) Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) incalcarea prevederilor art. 15-17, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

b) incalcarea prevederilor art. 6, 8, 9 si ale art. 10-14, cu amenda de la 15.000.000 lei la

40.000.000 lei.

(2) Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice.

Art. 24. - (1) Contraventiile prevazute la art. 23 se constata si se sanctioneaza la sesizarea persoanelor prejudiciate ori a asociatiilor de consumatori sau din oficiu, de catre:

a) reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, in cazul incalcarii prevederilor art. 6 lit. a), h) si j), ale art. 8 lit. a), b) si c), ale art. 9, ale art. 10 lit. b) si ale art. 13 lit. a) si b);

b) reprezentantii imputerniciti ai administratiei publice locale, pentru incalcarea prevederilor art. 6 lit. c), d), e), f), g) si i), ale art. 10 lit. c), ale art. 11, ale art. 13 lit. f) si ale art. 15;

c) reprezentantii imputerniciti ai Oficiului Concurentei, pentru incalcarea prevederilor art. 8 lit. d), e), f), g), h) si i);

d) reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Sanatatii, pentru incalcarea prevederilor art. 13 lit. c), d), e) si f) si ale art. 14, 16 si 17;

e) reprezentantii imputerniciti ai Consiliului National al Audiovizualului, pentru incalcarea prevederilor art. 6 si 8, in cazul publicitatii difuzate in cadrul programelor audiovizuale, si ale art. 10 lit. a).

(2) Organele abilitate sa constate si sa sanctioneze contraventiile pot solicita organizatiilor profesionale cu rol de auto-reglementare prevazute la art. 21 formularea unui punct de vedere de specialitate.

Art. 25. - Institutiile si autoritatile prevazute la art. 24 pot dispune, o data cu aplicarea sanctiunii contraventionale, urmatoarele masuri, dupa caz:

a) interzicerea publicitatii, in cazul in care a fost difuzata sau urmeaza sa fie difuzata;

b) incetarea publicitatii pana la data corectarii ei;

c) publicarea deciziei autoritatii publice, in totalitate sau partial, si stabilirea modului in care urmeaza sa se realizeze;

d) publicarea pe cheltuiala contravenientului a unuia sau mai multor anunturi rectificative, cu fixarea continutului si a modului de difuzare.

Art. 26. - Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile si dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 25-27 din respectiva lege, precum si cele ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale.

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

Art. 27. - Guvernul, la propunerea organelor sale de specialitate, va aproba, in baza prezentei legi, reglementari specifice privind publicitatea, cu exceptia celei din cadrul programelor audiovizuale.

Art. 28. - (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice dispozitii contrare.

Anexa 5. Legea audiovizualului - Capitolul 3

CAP. 3

CONTINUTUL COMUNICARII AUDIOVIZUALE

ART. 21

(1) Evenimentele de importanta majora pot fi difuzate in exclusivitate numai daca difuzarea nu priveaza o parte importanta a publicului din Romania de posibilitatea de a le urmari in direct sau in transmisie decalata in cadrul unui serviciu de programe cu acces liber.

(2) Lista evenimentelor considerate de importanta majora se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului, si va fi comunicata Comisiei Europene; modificarile ulterioare urmeaza aceeasi procedura. In perioada de preaderare la Uniunea Europeana lista isi va produce efectele dupa publicarea hotararii Guvernului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Prin hotararea Guvernului mentionata la alin. (2) se precizeaza procentul din populatie care reprezinta o parte importanta a publicului; prin aceeasi hotarare se stabileste pentru fiecare eveniment de importanta majora daca difuzarea in direct a acestuia se va face in tot sau in parte, ori daca, acolo unde interesul public o cere, difuzarea decalata a acestuia se va face in tot sau in parte.

(4) Exercitarea de catre radiodifuzorii aflati in jurisdictia Romaniei a drepturilor exclusive de difuzare a unor evenimente declarate de un stat membru al Uniunii Europene ca fiind de importanta majora si care sunt cuprinse in lista publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu poate priva o parte importanta a publicului din respectivul stat de posibilitatea de a urmari acele evenimente, in direct sau decalat, conform prevederilor stabilite de acel stat membru.

ART. 22

(1) De la data aderarii orice radiodifuzor aflat in jurisdictia Romaniei va rezerva operelor europene o proportie majoritara din timpul sau de difuzare, cu exceptia timpului consacrat informatiilor, manifestarilor sportive, jocurilor, publicitatii, precum si serviciilor de teletext si teleshopping.

(2) Pana la data aderarii va fi rezervata o proportie semnificativa operelor audiovizuale romanesti. Aceasta proportie, avand in vedere responsabilitatile informationale, educationale, culturale si de divertisment ale radiodifuzorului fata de publicul sau, va fi realizata progresiv, pe baza unor criterii corespunzatoare.

(3) Consiliul va urmari aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(4) Mecanismele complete ale masurilor de implementare vor fi stabilite de Consiliu.

ART. 23

(1) In sensul prezentei legi, sunt opere europene:

a) opere originare din Romania sau din statele membre ale Uniunii Europene;

b) opere originare din terte state europene care sunt parte la Conventia europeana privind televiziunea transfrontiera, care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3);

c) opere originare din alte state europene si care indeplinesc conditiile mentionate la alin. 4

(2) Prevederile alin. (1) lit. b) si c) sunt aplicabile sub rezerva neadoptarii de catre statele respective a unor masuri discriminatorii impotriva operelor provenite din Romania sau din statele membre ale Uniunii Europene.

(3) Operele mentionate la alin. (1) lit. a) si b) sunt opere realizate in principal de catre autori si lucratori rezidenti in unul dintre statele respective, care indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:

a) sunt realizate de unul sau mai multi producatori stabiliti in unul sau mai multe dintre statele respective;

b) productia acestor opere este supervizata si controlata efectiv de catre unul sau mai multi producatori stabiliti in unul sau mai multe dintre statele respective;

c) contributia co-producatorilor din aceste state la totalul costurilor de co-productie este preponderenta, iar coproductia nu este controlata de unul sau mai multi producatori stabiliti in afara statelor respective.

(4) Operele mentionate la alin. (1) lit. c) sunt opere realizate exclusiv sau in coproductie cu producatori stabiliti in unul sau mai multe terte state europene cu care Romania sau Uniunea Europeana a incheiat acorduri referitoare la sectorul audiovizual, daca aceste opere sunt realizate in principal de catre autori si lucratori rezidenti in unul sau mai multe state europene.

(5) Operele care nu sunt considerate opere europene in sensul alin. (1), dar care sunt realizate in baza unor tratate bilaterale de coproductie incheiate cu terte tari, vor fi considerate opere europene, in scopul aplicarii prevederilor prezentei legi, daca coproducatorii din Romania sau din statele membre ale Uniunii Europene furnizeaza un procent majoritar din totalul costurilor productiei, iar aceasta nu este controlata de unul sau mai multi producatori stabiliti in afara Romaniei si a statelor membre ale Uniunii Europene.

(6) Operele care nu sunt opere europene in sensul alin. (1) si (5), dar care sunt realizate in principal de catre autori si lucratori rezidenti in Romania sau in statele membre ale Uniunii Europene, vor fi considerate opere europene, in scopul aplicarii prezentei legi, intr-un procent corespunzator procentului contributiei coproducatorilor din Romania sau din statele membre ale Uniunii Europene la totalul costurilor de productie.

ART. 24

(1) Orice radiodifuzor aflat sub jurisdictia Romaniei va rezerva operelor europene create de producatori independenti fata de acei radiodifuzori cel putin 10% din timpul sau de difuzare, cu exceptia timpului consacrat informatiilor, manifestarilor sportive, jocurilor, publicitatii, precum si serviciilor de teletext si teleshopping, sau cel putin 10% din bugetul sau de programe.

(2) In operele europene create de producatori independenti va fi inclusa o proportie corespunzatoare de opere recente, respectiv de opere difuzate in urmatorii 5 ani dupa producerea lor.

(3) Un producator este independent fata de un anumit radiodifuzor daca activitatea sa de realizare a unor productii audiovizuale este sustinuta financiar intr-o proportie mai mica de 25% din aceleasi surse cu serviciul de programe in cadrul caruia se difuzeaza productia sa si daca detine mai putin de 25% din capitalul societatii care finanteaza serviciul de programe in cauza.

ART. 25

Prevederile art. 22 - 24 nu se vor aplica serviciilor de programe destinate unei audiente locale, asigurate de radiodifuzori care nu fac parte dintr-o retea nationala.

ART. 26

Difuzarea unei opere cinematografice se poate face numai in perioadele anume prevazute in contractele incheiate cu detinatorii drepturilor de autor.

ART. 27

(1) Publicitatea si teleshoppingul se difuzeaza grupat, trebuie sa fie usor de identificat prin marcaje corespunzatoare si trebuie sa fie separate de alte parti ale serviciului de programe prin semnale optice si acustice.

(2) Spoturile publicitare si de teleshopping pot fi difuzate izolat numai in cazuri exceptionale stabilite ca atare de Consiliu.

(3) Tehnicile subliminale sunt interzise in publicitate si teleshopping.

(4) Publicitatea mascata si teleshoppingul mascat sunt interzise.

ART. 28

(1) Inserarea spoturilor publicitare, inclusiv a celor autopromotionale sau de teleshopping, se poate face numai intre programe. Daca se respecta conditiile prevazute la alin. (4) - (7), spoturile de publicitate sau de teleshopping pot fi inserate si in timpul unui program, astfel incat:

a) integritatea si valoarea programului respectiv sa nu fie prejudiciate, tinandu-se seama de pauzele firesti ale acestuia si de durata si natura lui;

b) drepturile de autor sa nu fie prejudiciate.

(2) Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, in calitate de servicii publice, pot insera spoturi publicitare, inclusiv autopromotionale sau de teleshopping, numai intre programe.

(3) In cadrul programelor alcatuite din parti autonome sau in cadrul difuzarii unor competitii sportive ori a altor evenimente sau emisiuni structurate similar, care contin pauze, spoturile de publicitate si teleshopping pot fi introduse doar intre parti sau in pauze.

(4) Difuzarea operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice sau filmele realizate pentru televiziune, cu exceptia serialelor, foiletoanelor, programelor distractive si a documentarelor, daca durata lor programata este mai mare de 45 de minute, poate fi intrerupta o singura data pentru fiecare interval de 45 de minute; o noua intrerupere este permisa numai daca durata lor programata este cu cel putin 20 de minute mai mare decat doua sau mai multe perioade complete de 45 de minute.

(5) Daca un program de televiziune, altul decat cele mentionate la alin. (3), este intrerupt de spoturi de publicitate sau de teleshopping, trebuie sa existe un interval de minimum 20 de minute intre doua pauze publicitare succesive in interiorul programului respectiv.

(6) Este interzisa inserarea de publicitate sau teleshopping in cadrul difuzarii oficierii unui serviciu religios.

(7) Programele de stiri si reportajele de politica interna, documentarele, programele religioase si programele pentru copii, a caror durata programata este mai mica de 30 de minute, nu pot fi intrerupte de publicitate sau teleshopping; daca durata programata a acestora este de cel putin 30 de minute, atunci se vor aplica, corespunzator, dispozitiile alin. (5).

ART. 29

(1) Publicitatea, inclusiv publicitatea autopromotionala, si teleshoppingul trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a) sa nu afecteze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a minorilor;

b) sa nu prejudicieze demnitatea umana;

c) sa nu includa nici o forma de discriminare pe motiv de rasa, religie, nationalitate, sex sau orientare sexuala;

d) sa nu aduca ofensa convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor si radioascultatorilor;

e) sa nu stimuleze comportamente daunatoare sanatatii sau sigurantei populatiei;

f) sa nu stimuleze comportamente daunatoare mediului;

g) sa nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;

h) sa nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.

(2) Publicitatea si teleshoppingul care aduc atingere intereselor legale ale consumatorilor sunt interzise.

ART. 30

Orice forma de publicitate sau teleshopping pentru tigari sau pentru alte produse din tutun este interzisa.

ART. 31

Publicitatea sau teleshoppingul pentru produsele medicale si tratamentele medicale pentru care este necesara o prescriptie medicala este interzis.

ART. 32

Publicitatea si teleshopping-ul pentru bauturi alcoolice trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a) sa nu fie adresate minorilor sau sa nu prezinte minori consumand bauturi alcoolice;

b) sa nu stabileasca o legatura intre consumul de alcool si imbunatatirea calitatilor fizice, psihice sau a abilitatii in conducerea de vehicule;

c) sa nu sugereze ca prin consumul de alcool se pot obtine performante sociale sau sexuale;

d) sa nu sugereze ca alcoolul are calitati terapeutice sau ca acesta este stimulent, sedativ sau mijloc de rezolvare a problemelor personale;

e) sa nu incurajeze consumul exagerat de alcool si sa nu puna intr-o lumina negativa consumul moderat sau abtinerea de la consumul de bauturi alcoolice;

f) sa nu prezinte drept o calitate continutul ridicat in alcool al bauturilor.

ART. 33

(1) Publicitatea nu trebuie sa provoace nici o dauna morala, fizica sau intelectuala minorilor si, in special:

a) sa nu instige in mod direct minorii sa cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienta sau a credulitatii acestora;

b) sa nu incurajeze in mod direct minorii sa isi convinga parintii sau pe alte persoane sa cumpere bunurile sau serviciile care fac obiectul publicitatii;

c) sa nu exploateze increderea speciala pe care minorii o au in parinti, profesori sau alte persoane;

d) sa nu prezinte in mod nejustificat minori in situatii periculoase.

(2) Teleshoppingul trebuie sa respecte conditiile mentionate la alin. (1) si sa nu incite minorii sa incheie contracte pentru vanzarea sau inchirierea de bunuri ori servicii.

ART. 34

(1) Programele sponsorizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) continutul si programarea acestora nu trebuie, in nici o circumstanta, sa fie influentate de sponsor, astfel incat sa nu fie afectate independenta editoriala si responsabilitatea radiodifuzorului in raport cu programele respective;

b) denumirea sau marca sponsorului trebuie sa fie distinct evidentiata ca atare pe parcursul programelor respective;

c) sa nu incurajeze achizitionarea sau inchirierea produselor ori a serviciilor sponsorului sau ale unui tert, in particular prin referiri promotionale speciale la aceste produse ori servicii.

(2) Nici un program nu poate fi sponsorizat de catre persoane fizice sau juridice a caror activitate principala este fabricarea sau comercializarea tigarilor ori a altor produse din tutun.

(3) Sponsorizarea programelor de catre persoane ale caror activitati includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective.

(4) Programele de stiri si emisiunile informative pe teme politice nu pot fi sponsorizate.

ART. 35

(1) Timpul de difuzare dedicat publicitatii, cu exceptia ferestrelor de teleshopping prevazute la art. 36, nu poate depasi 15% din timpul zilnic de difuzare, iar impreuna cu spoturile de teleshopping nu poate depasi 20% din timpul zilnic de difuzare.

(2) Durata spoturilor de publicitate si a spoturilor de teleshopping nu poate depasi 12 minute din timpul oricarei ore date; in cazul televiziunii publice durata acestora nu poate depasi 8 minute din timpul oricarei ore date.

(3) In vederea aplicarii dispozitiilor prezentului articol publicitatea nu include:

a) anunturile facute de radiodifuzor in legatura cu propriile programe si produsele auxiliare direct derivate din aceste programe;

b) anunturile de interes public si apelurile in scopuri caritabile transmise in mod gratuit.

ART. 36

(1) Ferestrele dedicate transmisiei teleshoppingului de catre un serviciu de programe care nu este dedicat exclusiv teleshoppingului trebuie sa aiba o durata neintrerupta de minimum 15 minute.

(2) Numarul maxim de ferestre va fi de 8 pe zi; durata lor cumulata nu va depasi 3 ore zilnic. Acestea trebuie sa fie delimitate prin semnale optice sau acustice corespunzatoare.

ART. 37

Dispozitiile prezentei legi se vor aplica in mod corespunzator serviciilor de programe dedicate exclusiv teleshoppingului, inclusiv in ceea ce priveste limitarea duratei publicitatii, in conditiile art. 35 alin. (1).

ART. 38

Dispozitiile prezentei legi se vor aplica in mod corespunzator serviciilor de programe dedicate exclusiv autopromovarii, inclusiv cu privire la limitarea duratei celorlalte forme de publicitate, in conditiile art. 35 alin. (1) si (2).

ART. 39

(1) Este interzisa difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor, in special programele care contin pornografie sau violenta nejustificata.

(2) Difuzarea programelor care pot afecta dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor se poate face numai daca, prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorita mijloacelor tehnice necesare receptiei, minorii nu au acces audio sau video la programele respective.

(3) Difuzarea programelor prevazute la alin. (2) se poate face numai dupa prezentarea unei atentionari acustice sau grafice, pe toata durata programului asigurandu-se prezenta unui simbol vizual de avertizare.

ART. 40

Este interzisa difuzarea de programe care contin orice forma de incitare la ura pe considerente de rasa, religie, nationalitate, sex sau orientare sexuala.

ART. 41

(1) Orice persoana fizica sau juridica, indiferent de nationalitate, ale carei drepturi sau interese legitime, in special reputatia si imaginea publica, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte in cadrul unui program, beneficiaza de dreptul la replica sau la rectificare.

(2) Consiliul va adopta procedura necesara exercitarii efective a dreptului la replica sau la rectificare, precum si orice alte masuri necesare, inclusiv sanctiuni, in vederea garantarii dreptului la replica sau la rectificare intr-o limita rezonabila de timp de la primirea cererii solicitantului.

(3) Difuzarea rectificarii sau acordarea dreptului la replica nu exclude dreptul persoanei lezate sa se adreseze instantelor judecatoresti.

ART. 42

(1) Pentru incurajarea si facilitarea exprimarii pluraliste a curentelor de opinie radiodifuzorii au obligatia de a reflecta campaniile electorale in mod echitabil, echilibrat si impartial.

(2) In aplicarea corecta a prevederilor alin. (1) Consiliul va emite norme cu caracter obligatoriu, va controla respectarea prevederilor legale si ale normelor emise si va sanctiona incalcarea acestora.

Anexa 6. Norme restrictive

1. Restrictii privind publicitatea, teleshopping-ul si publicitatea autopromotionala transmise prin intermediul televiziunii

Regulile care privesc identificarea spoturilor publicitare si a ferestrelor de teleshopping si separarea continutului publicitar de continutul programelor de televiziune sunt prevazute in articolul 27 al Legii Audiovizualului astfel: "publicitatea si teleshoppingul se difuzeaza grupat, trebuie sa fie usor de identificat prin marcaje corespunzatoare si trebuie sa fie separate de alte parti ale serviciului de programe prin semnale optice si acustice".

Inserarea publicitatii si a teleshoppingului in cadrul emisiunilor si intre emisiunile de televiziune trebuie sa respecte urmatoarele reguli pecizate in articolul 28 al Legii Audiovizualului:

- ca regula generala, spoturile de publicitate, publicitatea autopromotionala si ferestrele de teleshopping se pot difuza numai intre programe;

- difuzarea lor in timpul unui program se poate face doar daca integritatea si valoarea programului respectiv sa nu fie prejudiciate, tinandu-se seama de pauzele firesti, de durata si de natura lui;

- in cadrul programelor alcatuite din parti autonome sau in cadrul difuzarii unor competitii sportive ori a altor evenimente sau emisiuni structurate similar, care contin pauze, spoturile publicitare si de teleshopping pot fi introduse doar intre parti sau pauze;

- difuzarea operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice sau filmele realizate pentru televiziune, cu exceptia serialelor, foiletoanelor, programelor distractive si a documentarelor, daca durata lor programata este mai mare de 45 de minute, poate fi intrerupta o singura data pentru fiecare interval de 45 de minute; o noua intrerupere este permisa numai daca durata lor programata este cu cel putin 20 de minute mai mare decat doua sau mai multe perioade complete de 45 de minute;

- daca un program de televiziune este intrerupt de spoturi publicitare sau de teleshopping, trebuie sa existe un interval de minimum 20 de minute intre doua pauze publicitare succesive in interiorul programului respectiv;

- programele de stiri, reportajele de politica interna, documentarele, programele religioase si pentru copii cu o durata programata mai mica de 30 de minute nu pot fi intrerupte de publicitate si teleshopping;

- este interzisa inserarea de publicitate sau teleshopping in cadrul difuzarii oficierii unui serviciu religios;

- posturile publice de televiziune pot insera spoturi de publicitate si teleshopping doar intre parti sau pauze.

2. Restrictii de timp si de continut cu privire la publicitate si teleshopping

Timpul de difuzare dedicat publicitatii si ferestrelor de teleshopping este reglementat in capitolele 35 si 36 ale Legii Audiovizualului dupa cum urmeaza:

- difuzarea spoturilor de publicitate nu poate depasi 15% din timpul zilnic de difuzare, iar impreuna cu ferestrele de teleshopping nu pot depasi 20% din timpul zilnic de difuzare;

- in cazul posturilor de televiziune private durata spoturilor de publicitate nu poate depasi 12 minute din timpul oricarei ore date, iar la televiziunea publica durata acestora nu poate depasi 8 minute pentru aceeasi perioada;

- ferestrele dedicate transmisiei teleshoppingului de catre un serviciu de programe care nu este dedicat exclusiv teleshoppingului trebuie sa aiba o durata neintrerupta de minimum 15 minute;

- numarul maxim de ferestre va fi de 8 pe zi, durata lor cumulata nu va depasi 3 ore zilnic;

- anunturile facute de posturile de televiziune in legatura cu propriile programe si produsele auxiliare direct derivate din acestea precum si anunturile de interes public si apelurile in scopuri caritabile transmise in mod gratuit nu intra in calculul timpului de difuzare a publicitatii si teleshoppingului prezentate anterior;

Conform articolului 29 al aceleiasi legi, publicitatea, inclusiv publicitatea autopromotionala si teleshoppingul prin continutul lor trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

- sa nu afecteze dezvoltarea fizica, psihica sau morala minorilor;

- sa nu prejudicieze demnitatea umana;

- sa nu includa nici o forma de discriminare pe motive rasiale, de religie, nationalitate, sex sau orientare sexuala;

- sa nu aduca ofensa convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor;

- sa nu stimuleze comportamente daunatoare sanatatii si sigurantei populatiei si a mediului inconjurator;

- sa nu stimuleze comportamente indecente sau imorale.

Legea publicitatii prezinta si ea in articolele 5 si 6 regulile si interdictiile cu privire la publicitate:

- trebuie sa fie decenta, corecta si sa fie elaborata in spiritul resposabilitatii sociale;

- este interzisa publicitatea care este inselatoare, subliminala, prejudiciaza respectul pentru demnitatea umana sau morala publica, include discriminari bazate pe rasa, sex, limba, origine, origine sociala, identitate etnica sau nationalitate, atenteaza la convingerile religioase sau politice, aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitatii si vietii particulare a persoanelor, prejudiciaza securitatea persoanelor sau incita la violenta, exploateaza superstitiile, credulitatea sau frica persoanelor, incurajeaza un comportament care prejudiciaza mediul inconjurator, favorizeaza comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale.

Capitolul 2 al Legii publicitatii face referiri la publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa. Pentru determinarea caracterului inselator al publicitatii se iau in considerare toate caracteristicile acesteia si elementele componente referitoare la:

- caracteristicile produselor si serviciilor: disponibilitate, natura, modul de executie si de ambalare, compozitia, metoda si data fabricatiei sau a aprovizionarii, masura in care acestea corespund scopului destinat, destinatia, cantitatea, parametrii tehnico-functionali, producatorul, originea geografica sau comerciala, rezultatele testelor si incercarilor asupra bunurilor sau serviciilor precum si rezultatele care se asteapta de la acestea;

- pretul sau modul de calcul al pretului, precum si conditiile in care sunt distribuite produsele sau prestate serviciile;

- conditiile economice si juridice de achizitionare sau de prestare a serviciilor;

- natura serviciilor ce urmeaza a fi asigurate dupa vanzarea produselor sau prestarea serviciilor;

- natura, atributiile si drepturile celui care isi face publicitate: identificarea, capitalul social, calificarea, dreptul de proprietate industriala, premii si distinctii primite;

- omiterea unor informatii esentiale cu privire la identificarea si caracterizarea bunurilor sau serviciilor, cu scopul de a induce in eroare persoanele carora le sunt adresate.

Publicitatea comparativa este interzisa daca:

- identifica explicit sau implicit un concurent sau bunurile sau serviciile oferite de acesta;

- se compara bunuri sau servicii avand scopuri sau destinatii diferite;

- nu se compara, in mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esentiale, relevante, verificabile si reprezentative - intre care poate fi inclus si pretul - ale unor bunuri sau servicii;

- se creeaza confuzie pe piata intre cel care isi face publicitate si un concurent sau intre marcile de comert, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale celui care isi face publicitate si cele care apartin unui concurent;

- se discrediteaza sau se denigraza marcile de comert, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri, servicii sau situatia materiala a unui concurent;

- se profita in mod incorect de renumele unei marci de comert, de denumirea comerciala sau de alte semne distinctive ale unui concurent ori de indicatia geografica a unui produs al unui concurent;

- se prezinta bunuri sau servicii drept imitatii sau replici ale unor bunuri sau servicii purtand marca de comert sau o denumire comerciala protejata;

- se incalca orice alte prevederi ale Legii concurentei numarul 21/1996.

 Restrictii privind sponsorizarea programelor de televiziune

In tara noastra sponsorizarea programelor de televiziune trebuie sa respecte urmatoarele conditii (articolul 34 din Legea Audiovizualului):

- continutul si programarea emisiunilor sponsorizate nu trebuie sa fie influentate de sponsor si nici nu trebuie afectate independenta editoriala si responsabilitatea radiodifuzorului in raport cu programele respective;

- denumirea sau marca sponsorului trebuie sa fie distinct evidentiata ca atare pe parcursul programelor respective;

- sa nu incurajeze achizitionarea sau inchirierea produselor/serviciilor sponsorului sau ale unui tert prin referiri promotionale speciale la aceste produse/servicii;

- nu poate avea calitatea de sponsor o persoana fizica sau juridica care are ca activitate principala fabricarea sau comercializarea tigarilor sau a altor produse din tutun;

- sponsorizarea programelor de catre persoane ale caror activitati includ fabricarea ori comercializarea produselor sau tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective;

- producatorii si distribuitorii de produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutririve si tratamente medicale nu pot sponsoriza programe destinate copiilor;

- nu pot fi sponsorizate programele de stiri si emisiunile cu teme politice.

4. Restrictii privind publicitatea la anumite produse specifice si categorii de varsta

In tara noastra pe langa Legea Audiovizualului, publicitatea si teleshoppingul la anumite produse specifice mai este reglementata si de decizia numarul 187/2006. Articolul 30 al Legii Audiovizualului precizeaza ca "orice forma de publicitate sau teleshopping pentru tigari sau pentru alte produse din tutun este interzisa".

Medicamente

Publicitatea si teleshoppingul sunt permise numai in cazul produselor medicamentoase si tratamentelor medicale care nu necesita prescriptie medicala si v-a avertiza daca produsele respective contin substante care pot dauna sanatatii.

Decizia 187 stabileste urmatoarele conditii pentru transmiterea spoturilor publicitare si de teleshopping:

- sunt interzise publicitatea si teleshoppingul la produsele medicamentoase care contin substante psihotrope sau narcotice;

- trebuie sa incurajeze folosirea rationala a acestora si sa le prezinte in mod obiectiv fara a le exagera calitatile terapeutice;

- promovarea produselor medicamentoase si a tratamentelor medicale trebuie sa contina: numele produsului, denumirea comuna, daca produsul contine un singur ingredient activ, indicatia (pentru ce se foloseste produsul sau tratamentul medical respectiv), avertizarea sonora si scrisa, timp de minimum 6 secunde, prezentata la sfarsitul clipului publicitar a carui durata depaseste 10 secunde: "Acest produs se poate elibera fara prescriptie medicala. Se recomanda citirea cu atentie a prospectului. Daca apar manifestari neplacute adresati-va medicului sau farmacistului". Daca publicitatea se face sub o forma scurta va include doar avertizarea: "Se recomanda citirea cu atentie a prospectului";

- este interzisa difuzarea de publicitate si teleshopping pentru produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive si tratamente medicale prezentate sau recomandate de personalitati ale vietii publice, culturale, stiintifice, sportive sau de alte persoane care, datorita celebritatii lor, pot incuraja consumul acestor produse sau tratamente;

- este interzisa publicitatea sau teleshoppingul care infatiseaza cadre medicale sau farmacisti care recomanda ori avizeaza medical produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive si tratamente medicale;

- mesajele publicitare pentru produse medicamentoase sau tratamente medicale nu pot fi adresate persoanelor care au varsta mai mica de 16 ani;

- difuzarea mesajelor publicitare este interzisa in emisiunile pentru copii sau in pauzele care preceda sau urmeaza unor asemenea emisiuni;

- este interzisa difuzarea de publicitate si teleshopping la produsele pentru tratarea alcoolismului; la tratamente clinice impotriva caderii parului, pentru hipnoza, terapie prin hipnoza, psihologie, psihanaliza sau psihiatrie;

- se interzice mentionarea, in mesajele promotionale, a unor indicatii terapeutice ca: tuberculoza, boli cu transmitere sexuala, alte boli infectioase grave, cancer si alte boli tumorale, insomnie cronica, diabet si alte boli metabolice;

- este interzisa difuzarea de publicitate si teleshopping la produse si tratamente naturiste, care, dupa caz, nu sunt insotite de avertizarea, sonora si scrisa: "produs neatestat medical" sau "metoda neatestata medical";

- in cazul in care produsele si tratamentele naturiste au fost verificate din punct de vedere medical, acest lucru va fi atestat de catre Colegiul Medicilor din Romania;

- publicitatea si teleshoppingul pentru produse si tratamente homeopate sunt permise numai pentru produsele si tratamentele avizate de Ministerul Sanatatii sau de Colegiul Medicilor din Romania;

Cu referire la continutul mesajelor promotionale la produsele medicamentoase decizia numarul 187 prevede ca acesta nu trebuie sa faca nici o mentiune care:

- sa dea impresia ca o consultatie medicala sau interventie chirurgicala nu sunt necesare, in special prin oferirea unor sugestii de diagnostic sau tratament la distanta;

- sa sugereze ca efectul tratamentului cu produsul respectiv este garantat, nu este insotit de efecte secundare sau este mai bun decat/echivalent cu cel al altui tratament sau produs medicamentos;

- sa sugereze ca starea de sanatate a publicului ar putea fi imbunatatita prin consumul respectivului produs sau ar putea fi afectata daca nu consuma produsul respectiv. Aceasta interdictie nu se aplica la campaniile de vaccinare sustinute de industria farmaceutica si aprobate de Ministerul Sanatatii;

- sa sugereze ca produsul medicamentos respectiv este un aliment, produs cosmetic sau alt bun de larg consum;

- sa sugereze ca siguranta sau eficienta produsului medicamentos se datoreaza faptului ca este natural;

- ar putea, prin descrierea sau reprezentarea detaliata a unor simptome sau a unor cazuri clinice, sa duca la un autodiagnostic eronat;

- sa se refere, in termeni improprii sau incorecti, la vindecare;

- foloseste in termeni improprii, alarmanti, sau incorecti, imagini, scheme ori fotografii care arata modificari ale organismului uman provocate de boli sau leziuni ori de actiunea produselor medicamentoase asupra organismului uman sau a unor parti ale acestuia;

- evidentiaza ca respectivul produs medicamentos este autorizat de Agentia Nationala a Medicamentului.

Emisiunile audiovizuale, publicitatea si teleshoppingul destinate produselor sau tratamentelor pentru slabit si pentru mentinerea greutatii corporale, fara indicatii terapeutice, vor respecta urmatoarele conditii:

- existenta dovezilor medicale, de incredere, pentru fiecare afirmatie privind efectele benefice ale produselor sau tratamentelor;

- sa indice, cand se afirma ca greutatea unei persoane a scazut cu o anumita valoare, perioada in care s-a realizat aceasta scadere;

- in cazul produselor special elaborate pentru a fi utilizate in diete cu restrictii calorice, care, conform producatorului, inlocuiesc in totalitate sau partial aportul alimentar zilnic, acestea nu pot fi promovate sub alt nume decat "substitut alimentar complet pentru slabit" sau "substitut alimentar partial pentru slabit";

- promovarea acestor produse trebuie sa includa avertizarea sonora si scrisa, cu o durata de minim 5 secunde, "Consultati medicul inainte de a urma dieta";

- sunt interzise marturiile sau relatarea unor cazuri particulare care sa justifice urmarea dietei respective;

- nu se vor adresa persoanelor sub 18 ani si vor avertiza publicul asupra acestui aspect printr-un insert scris si/sau sonor;

- nu pot fi difuzate in emisiunile pentru copii sau in pauzele publicitare care preceda sau urmeaza unor astfel de emisiuni;

- nu se vor adresa direct persoanelor obeze, nu vor include exemple cu cazuri in care se vorbeste despre sau apar persoane care ar fi fost obeze inainte de a utiliza produsele sau serviciul caruia i se face publicitate;

- nu vor sugera sau nu vor afirma ca a fi subponderal este adecvat sau de dorit.

Bauturi alcoolice

Legea audiovizualului in cadrul articolului 32 prevede ca publicitatea sau teleshoppingul la bauturi alcoolice trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

- spoturile nu se vor transmite in special minorilor (nu va fi inserata in timpul emisiunilor destinate copiilor) si nici o persoana minora nu va fi prezenta in publicitatea pentru bauturi alcoolice;

- consumul de alcool nu poate fi asociat cu imbunatatirea performantelor fizice, psihice sau a abilitatii in conducerea autovehiculelor;

- nu se va evidentia, ca o calitate, continutul bogat in alcool al bauturilor;

- in orele de maxima audienta, publicitatea pentru bauturi alcoolice nu va contine gestul bautului;

- nu va incuraja consumul de bauturi alcoolice si nici nu va crea o imagine negativa despre abstinenta sau despre consumul moderat de alcool;

- nu va sugera ca bauturile alcoolice au proprietati terapeutice sau ca au un efect stimulativ, sedativ ori ca poate rezolva probleme personale;

- nu va prezenta drept o calitate continutul ridicat in alcool al bauturilor.

Aceste precizari sunt completate de decizia 123 astfel:

- in cadrul programelor de televiziune, in intervalul orar 0600 - 2200, este interzisa orice forma de publicitate pentru bauturile alcoolice distilate;

- in acelasi interval orar este interzisa si difuzarea emisiunilor sponsorizate de companiile ale caror nume sau marca sunt identice cu numele sau marca unei bauturi alcoolice si a concursurilor sau anunturilor promotionale cere contin referiri la numele sau marca unei bauturi alcoolice distilate;

- in cazul transmisiunilor sportive desfasurate pe teritoriul Romaniei, difuzate inaintea orei 2200, se considera publicitate la bauturi alcoolice distilate prezentarea de imagini prin care se pot identifica astfel de produse si/sau producatorii acestora;

- este interzisa difuzarea de mesaje publicitare la bauturi alcooloce prin care se promoveaza comportamente sau atitudini violente, agresive sau antisociale;

- clipurile publicitare pentru bauturi alcoolice distilate, cu o durata mai mare de 10 secunde, vor include la final avertizarea sonora si scrisa, cu o durata de minimum 6 secunde : "Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii".

Minorii

Difuzarea programelor de televiziune si respectiv a spoturilor publicitare si a teleshoppingului adresate in special minorilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte, conform articolului 39 din Legea Audiovizualului:

- sa nu afecteze grav dezvoltarea fizica, mentala sau morala a acestora acest lucru realizandu-se prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorita mijloacelor tehnice necesare receptiei;

- difuzarea acestor programe se poate face numai dupa prezentarea unei atentionari acustice sau grafice, pe toata durata programului asigurandu-se prezenta unui simbol vizual de avertizare.

Pentru produsele si serviciile destinate minorilor este interzisa publicitatea care, conform Legii publicitatii: contine elemente ce dauneaza acestora din punct de vedere fizic, moral, intelectual sau psihic; incurajeaza in mod direct copiii sa cumpere produse sau servicii, profitand de lipsa de experienta sau credulitatea lor; afecteaza relatiile speciale care exista intre minori, pe de o parte, si parinti sau cadre didactice, pe de alta parte; prezinta, in mod nejustificat, minori in situatii periculoase.

Bibliografie:

1. Balaure, Virgil (coordonator);           Adascalitei, Virgil; Balan, Carmen;  Boboc, Stefan, Catoiu, Iacob; Olteanu, Valerica; Pop, Al. N.; Teodorescu, Nicolae         

Marketing, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

2. Blythe, Jim            

Comportamentul consumatorului, Editura Teora, Bucuresti, 1998

 Catoiu, Iacob (coordonator);

    Balan,  Carmen; Popescu, Ioana Cecilia;

    Orzan, Gheorghe; Veghes, Calin;

    Danetiu, Tiberiu; Vranceanu, Diana

Cercetari de marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

4. Catoiu, Iacob;

    Teodorescu, Nicolae 

Comportamentul Consumatorului, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti,  2004

5. Clow, Kenneth E.;

    Baack, Donald

Integrated advertising, promotion, and marketing communications, Editia a III-a, Editura Pearson/Prentice Hall, Upper Saddle River, 2007 

6. Danciu, Victor

Marketing International: Provocari si tendinte la inceputul mileniului trei, Editura Economica, Bucuresti, 2005

7. Datculescu, Petre

Cercetarea de marketing : Cum patrunzi in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia, Editura Brandbuilders, Bucuresti, 2006 

8. De Pelsmacker, Patrick ;

      Geuens, Maggie

Marketing communications: a european perspective, Editura Prentice Hall, Englewood Cliffs, 2004

9. Dobre, Costinel           

Publicitatea si Promovarea Vanzarilor, Editura Mirton, Timisoara, 2006

10. Florescu, Constantin

Marketing, Editura Independenta Economica, Pitesti, 1997

11. Iliescu, Dragos;

      Petre, Dan

Psihologia reclamei si a consumatorului,  Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2004

12. Ivanovic, A.

      Collin, P.H.

Dictionar de marketing englez-roman, Editia a II-a, Editura Niculescu, Bucuresti, 2006

1 Kitchen, Philip J. ;

      De Pelsmacker, Patrick  

Integrated marketing communications : a primer, Editura Routledge, London, 2004 

14. Kotler, Philip

Managementul marketingului, Editia a IV-a, Editura Teora, Bucuresti, 1997

15. Kotler, Philip

Marketing Management Millenium Edition, Custom Edition for University of Phoenix, Editia a X-a, Editura Prentice-Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 2000

16. Paetzel, Hans W.

Complete multilingual dictionary of advertising, marketing and communications english, french, german, Editura NTC Publishing Group, Lincolnwood, 1984

17. Petrescu, Dacinia Crina

Creativitate si investigare in publicitate, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 2002

18. Popescu, Ioana Cecilia

Comunicarea in marketing : concepte, tehnici, strategii, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

19. Russel, J. Thomas;

      Lane, W. Ronald 

Manual de publicitate : Kleppner's advertising procedure, Editura Teora, Bucuresti, 2002 

20. Shimp, Terence A.

Advertising promotion: supplemental aspects of integrated marketing communications, Editia a VI-a, Editura South-Western, Mason, 2003

21. Veghes, Iulian Ruff;                        

        Grigore, Bogdan

Relatii publice si publicitate online, Editura Polirom, Bucuresti, 200

22. Zamfir, Catalin;

      Socol, Gheorghe;

      Marcel, Doru

Atitudini, valori si conditii de viata in mediul studentesc, Editura Economica, Bucuresti, 1992.

2 Viezuina, Vasile

Publicitatea si reclama, Tribuna Economica, v. 17, nr. 44, 2006

24. Manole, Victor;

      Neaga, Elena;

      Gheorghita, Mircea

Perceptia si atitudinea consumatorilor fata de reclama, Tribuna Economica, v. 17, nr. 18, 2007

25. ***

www.anpcnet.ro

26. ***

www.biblioteca.ase.ro

27. ***

www.businessmagazin.ro

28. ***

www.cna.ro

29. ***

www.cotidianul.ro

30. ***

www.ebusinessforum.gr

31. ***

www.gallup.ro

32. ***

www.iqads.ro



[1] Catoiu, I. (coordonator), Cercetari de marketing, Editura Uranus, 2002, p. 477






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Marketing


Comunicare


STEREOTIPURILE IN PUBLICITATE - HAZARD SAU MANIPULARE CONSTIENTA? - o analiza de imagini din campaniile promotionale Marlboro si Benetton
PROMOVAREA - COMPONENTA A MIXULUI DE MARKETING
MODALITATI DE ATRAGERE A INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN ROMANIA
DISTRIBUTIA - COMPONENTA A MIXULUI DE MARKETING
PLAN DE AFACERI S.C.PETROUTILAJ S.A.
Marca de produs
Proiectarea si realizarea unei cercetari in vederea stabilirii atitudinii studentilor din Bucuresti fata de publicitatea TV
PROIECT LA MARKETING - Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie a localita
Modele de organigrame practicate in managementul unitatilor
CERCETARI DE MARKETING