 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Esantionarea
Esantionarea (selectie) = set de operatii cu ajutorul carora, din ansamblul populatiei vizate de cercetare, se alege o parte esantion, ce va fi supusa investigatiei. Esantioanele = oglinzi ale populatiei, trebuie sa reflecte structura populatiei cat mai aproape de realitate.
Alegerea trebuie facuta de asa maniera incat, prin intermediul acestui studiu redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica dand seama de caracteristicile intregului univers de indivizi constituenti ai populatiei.
Motive:
Reprezentativitatea (reproducerea cat mai exacta a caracteristicilor populatiei in esantion) e determinata in functie de 2 entitati:
Ex. "media de varsta" si caracteristica varsta
Procentul barbatilor (femeilor) si caracteristica sexul
T determinand o valoare v* pe esantion cu ajutorul erorii d se construieste un interval
(v* - d, v* +d) in interiourul caruia se va gasi valoarea cautata, v. Precizia e data de marimea intervalului.
T cele doua sunt dependente in sensul ca daca vreau sa cresc nivelul de confidenta, scade precizia si invers.
Cand este reprezentativ esantionul?
Reprezentativ este definit prin: - eraoarea maxima = diferenta dintre valorile din esantion si valorile din
populatia totala (admisa 3 - 5% si precizie 1 - 3%).
P = nivel de probabilitate sau incredere = ce sanse sunt ca diferentele dintre valorile esantionului si valorile populatiei pentru o anumita caracteristica sa nu depaseasca eroarea maxima. P = 95 -99%.
T esantionul este reprezentativ daca pentru toate caracteristicile (se verifica pe date demografice) in marja maxima estimata.
T marimea esantionului depinde de eroarea maxima acceptata si de nivelul de probabilitate (marimea populatiei totale nu conteaza practic a cata parte? Din 1,2 miliarde, 1000 este aproape 0, din 400 este 25%) reprezentativ nu este direct proportional cu marimea esantionului decat la valori mici, de cateva sute, peste
700-800 sporul de precizie este aproape nul.
Cautarea unei valori din populatie prin esantion conduce doar la o valoare estimata a celei dintai (parametru). Prin mijloace matimatico-stratistice se poate prezice clar cum este posibila o asemenea estimare si cat de buna este.
Fie x o caracteristica de tip cantitativ definita pe o
populatie de volum N, a carei valoare medie este 
urmarim
sa o estimam prin studierea unui esantion de volum n.
extragand un esantion oarecare vom obtine o medie ' in general
diferita de .
Diferenta ( = va reprezenta eroarea pe care noi o comitem
atunci cand, in loc sa cercetam toti cei N indivizi,
prelevam datele numai de la o subpopulatie oarecare de n indivizi.
Am o combinatie de 1000 de persoane din 18 milioane. 
Am n esantioane:
n T unele sunt mai apropiate de media din
populatie altele sunt ami
departate. Aceste medii se distribuie pe o curba normala, iar
media mediilor = media din populatie.
Cu cat mediile sunt mai indepartate de media din populatie cu atat am o frecventa de aparitie mai mica si invers, adica cele mai multe esantioane imi vor da o medie buna a populatiei.
Ex. Lui Stoetzel:
Pentru formula 
(varianta medie, abaterea standard (
) la patrat
eroarea mamima la patrat
practic 
la p=0,95 sau
la p=0,99
valorile functiei p(t) = intervalul pe care se gaseste media unui esantion cu o probabilitate suficient de mare ca sa putem conta pe o eroare mai mica decat lungimea intervalului.
Formula 
la p=95%
Daca se schimba dispersia (abaterea) sau probabilitatea, valoarea esantionului difera valoric.
P = 0,95 T p = 0,05 T t = 2;
P = 0,99 T p = 0,01 T t = 2,6;
P = 0,999 T p = 0,001 T t = 3,3
Cu alte cuvinte, exista 95% sanse ca o valoare medie determinata pe esantion sa se abata cu mai putin de 2e de la valoarea medie in populatie; sau, exista 99% sanse ca respectiva abatere sa fie mai mica de 2,6e si 99,9% - ca ea sa nu depaseasca 3,3e.
Reprezentativitatea depinde de:
Relatia dintre volumul esantionului si reprezentativitate este redata grafic astfel:
reprezentativitate
A B marimea esantionului
Pentru a ilustra acest fapt elocvent este exemplul lui Stoetzel si Girarg (1978, p. 98) ce prezinta proportia raspunsurilor da la o intrebare a unui sondaj efectuat in Franta, pe un esantion de 1600 de persoane, in 1945, inainte de refendum:
|
Sute succesive |
Procente de DA |
Procente cumulate |
|
| ||
Tipuri de esantionare:
- esantionare aleatoare simpla (lista, bile)
esantionare sistematica (interval) alege primul la intamplare
cluster - grupare unitati si apoi selectie de grupuri (ex. Licee sau clase) care sunt intervievate in intregime
stratificat - clasificare in straturi si apoi selectie aleatoare proportionala pe straturi
multifazic - decuparea unor esantioane mai mici din esantioane mari (ancheta), ex. Esantion de establisment
multistadial - mai multi pasi (stratificare, aleator loccalitati, aleator sectii, aleator subiecti)
Metode de selectie:
procedura pasului (exista cadru de esantionare) ex. 1000 din 100000 = 100 deci pas de 5, urmeaza 105, 205, .
metoda areolara sau pe zone - impartirea in zone (areale)
- selectie zone
- inventar locuinte in zonele selectate
- selectie locuinte cu pas
- selectie aleatoare subiecti
metoda itinerariilor (random route) - alegerea punctelor de pornire, aleator, sectii de votare, cartea de tel., etc.
- se indica prima adresa + pasul
- se indica drumul, dreapta, apoi stanga, apoi dreapta, stanga, capat
alegerea persoanei de anchetat: - ziua de nastere
- stabileste operatorul prin impartirea numerelor de 2-3 cifre din chestionar la cifra persoanelor anchetabile (numerotate in ordinea desrescatoare a varstei) si alege persoana cu rangul indicat de rest; daca rezulta zero alege cea mai tanara persoana.
Metoda kish, selectia adreselor si alocarea de numere posibile de persoane si sub ele numarul care trebuie anchetat.
1. simpla aleatoare
Indivizii ce formeaza esantionul sunt alesi in mod uniform cu probabilitate identica pentru fiecare. Procedura tipic-ideala este ce a loteriei sau a tragerii la sorti. Fiecare individ este inscris pe un biletel care se baga intr-o urna, se amesteca bine si se extrag atatea bilete cat cere efectivul esantionului.
In utilizarea practica se foloseste procedura tabelelor cu numere aleatoare. Pentru asta cercetatorul ar trebui sa posede o lista cu toti indivizii din popualtie si fiecaruia sa-i dea un numar de la 1 la N. Primul numar se alege la intamplare si se cauta individul caruia ii corespunde respectivul numar de ordine. Procedura se continua cu numarul urmator pana se completeaza efectivul n al esantionului.
Azi exista programe de computer care genereaza numere aleatoare si efectueaza extragerea indivizilor de pe lista cadru, introdusa in prealabil in computer.
2. esantionarea prin stratificare
pasi:
A. Diviziunea populatiei dupa un criteriu (o caracteristica) A in s clase care insumate dau efectivul total al populatiei.
B. Alegerea esantionului in s etape (se selecteaza prin procedura simpla aleatoare s esantioane de marime
n1, n2ns, fiecare din ele provenind din cate un strat al populatiei proportionale cu marimea stratului).
Avantaj:
Daca asociem o caracteristica B cu A, atunci matematic se poate demonstra ca esantionul stratificat dupa A va produce mai corect caracteristica B.
Ex. daca opinia oamenilor intr-o problema este puternic dependenta de nivelul de instructie al acestora, atunci pentru estimarea gradului de raspandire a opiniei in randul populatiei este preferabil sa se lucreze cu esantion stratificat in baza criteriului "nivel scolar"
Fiind greun de determinat o caracteristica dupa care sa se faca stratificarea, se utilizeaza una multipla, dupa mai multe criterii, urmarindu-se de ex. impartirea populatiei in categorii de sex, varsta, ocupatie, nivel de scolaritate, stare civila, rezidenta, etc.
Un alt avantaj, pe langa sporul de calitate este nevoia de comparatii intre caracteristicile diferitelor subpopulatii (de ex. Sa vada cum voteaza barbatii in comparatie cu femeile).
3. esantionarea multistadiala
Daca pentru un sondaj de opinie am ales un esantion simplu aleator intr-un judet nu este greu sa ne imaginam cum arata din punct de vedere al dispersiei teritoriale, practic din fiecare localitate a intrat un individ, doi sau mai multi, ceea ce presupune deplasarea operatorilor in toata aria geografica a judetului pentru o persoana, doua.
La fel stau lucrurile in orasele mari ca sa nu mai vorbim de teritoriul unei tari T impediment serios.
Astfel in toate cercetarile sociologice concrete se foloseste esantionarea numita selectie multistadiala sau grupala.
Populatia poate fi privita ca fiind formata din indivizi ce apartin unor grupuri in cadrul carora ei se gasesc in proximitatea spatiala; la randul lor aceste grupuri sunt formate din altele mai mici s.a.m.d. pana se ajunge la individ. Ca atare nu e obligatoriu ca esantionarea sa inceapa cu individul, se poate porni cu grupurile, trecand succesiv prin toate nivelurile.
"Multistadial" = exista mai m ulte stadii in alegerea esantionului final, corespunzator fiecarui nivel al unitatilor de esantionare.
Ex. populatia tarii este grupata pe judete.
Pas 1: alegerea unui esantion de judete
Pas 2: in cadrul judetelor alese se selecteaza un numar de localitati
Pas 3: in cadrul localitatii anumite stazi sau cartiere ajungandu-se la gspodarii din care se alege un individ sau mai multi.
Avantaj: Reducerea costului si timpului de culegere a informatiei.
Dezavantaje: daca alegem sa zicem 5 judete pentru un sondaj pe teme electorale este clar ca prognoza va conduce la un esec pe un astfel de esantion. Asa incat se utilizeaza combinarea cu selectia prin stratificare.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
