Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Contextul aparitiei designului


Contextul aparitiei designului


Contextul aparitiei designului

Nevoia naturala a omului de a avea un produs nou care sa-i fie de folos și care sa funcționeze bine a fost cauza apariției designului.

"În secolul al XVIII-lea, filosoful german Alexander Baumgarten a introdus termenul de estetica. Acesta a fost folosit pentru prima oara in lucrarea intitulata "Aesthetica" in anul 1750 pornind de la cuvantul grecesc "aisthetikos" (capabil de percepție, mai ales una senzoriala). Conform acestuia, termenul se refera la o ramura speciala a filosofiei, care intenționeaza sa produce o știința a cunoașterii senzoriale in contrast cu logica, al carei scop este adevarul".[1]



"O alta definiție mult mai elaborata plaseaza estetica ca fiind știința care studiaza legile și categoriile artei, considerata ca forma cea mai inalta de creare și receptarea frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la raporturile cu realitatea, la metodele creației artistice, la criteriile și genurile artei"[2]

Din punctul meu de vedere estetica are ca obiectiv principal analiza frumosului intr-un sens cat mai larg, atat din punct de vedere artificial, ca de exemplu creația umana, dar și din punct de vedere natural - frumusețea naturii.

Activitatea de estetica a luat naștere prin asocierea intereselor comerciale ale producatorilor cu dorințele și aspirațiile artiștilor. Producatorii aveau nevoie de valorizarea produselor printr-un aspect placut, in timp ce artiștii aveau nevoie de cotații. "Valorizarea prin folosirea talentului artiștilor determina o creștere a valorii produselor, iar multiplicarea rapida a ideilor artistice aducea cotație acestora. in acest mod interesele s-au unit și s-a facut respectiva alianța sub forma esteticii"[3]. Mai tarziu, in secolul al XIX-lea, datorita dezvoltarii rapide a industriei și a intalnirii intereselor comerciale cu cele estetice s-a afirmat pe piața un nou domeniu, acel al designului.

Acest termen de "design" provine din verbul latin designare cu semnificația de a desena, de a schița sau proiecta. "Aceeași semnificație se intalnește și in limba italiana, cuvantul disegno (desen, idee creatoare, proiect), in limba franceza dessin (desen) și dessein (plan, scop), preluat apoi in limba engleza, unde se folosește cuvantul design al carui sens, dat in Oxford Dictionary este aceea de "a planui", "a trasa un plan", "a intenționa", sau "plan conceput", "proiectare".[4]

"Potrivit dicționarului englez Macmillan, designul este un proces de decizie a felului in care un obiect va fi proiectat, incluzand felul in care va functiona și va arata."[5]

Au existat o serie de premise care au dus la aparitia designului acestea fiind de ordin social și cultural, de ordin economic dar și premise determinate de factorii ce au favorizat diversificarea și evoluția produselor.

"Cele de ordin economic sunt in stransa legatura cu dezvoltarea producției industriale și odata cu aceasta și apariția a numeroase intreprinderi cum ar fi cele ce se bazeaza pe furnizarea surselor de energie."[6]

În ceea ce privește premisele determinate de factorii ce au dus la diversificarea gamei de produse putem preciza faptul ca au constat in:

Rapiditatea implementarii invențiilor și a inovațiilor tehnice

Evoluția serviciilor: extinderea rețelei de energie electrica, apa, canalizare și introducerea incalzirii centrale a imobilelor.

Îmbunatațirea și diversificarea produselor datorate introducerii pe piața a noi materiale.

Perfecționarea tehnologiilor de extracție a materiilor prime și a extinderii și modernizarii transporturilor.[7]

Premisele de ordin social și cultural ce au dus la apariția designului sunt:

O noua viziune a gandirii filosofice europene spre estetica a dus la accentuarea ideii ca arta este un element educațional de neinlocuit in societate.



Interesul grupurilor creative de a acționa prin folosirea obiectului util și frumos totodata.

Nevoia aparuta pe piața de a permite accesul tuturor oamenilor la arta deoarece acesta era unul dintre cele mai sigure moduri de a-si cultiva aspirațiile și idealurile.

În zilele noastre cunoaștem o alta denumire data termenului de design, aceasta fiind așa-zisul "styling". Acesta s-a conturat inca de la inceputul secolului XX, cand au aparut pe piața conceptele design de produs și design industrial.

"O mare parte din designul de azi evolueaza. Fiind mai intai testat, se descopera și se modifica zonele problematice. Este apoi retestat și remodificat continuu, pana cand timpul, energia și resursele se epuizeaza. Acest tip de design caracterizeaza in special produsele construite de meșteșugari, punandu-se accent mai mult pe obiectele de artizanat. Daca luam in calcul obiectele realizate manual, de exemplu ceramica, covoarele și alte produse de acest gen, fiecare dintre acestea poate fi modificat putina fața de cel care l-a precedat, eliminandu-se micile probleme, facand mici imbunatațiri sau chiar implementand noi idei."[8] Cu alte cuvinte, din tot acest proces, vor rezulta o serie de obiecte funcționale și placute din punct de vedere estetic.



Schmitt B., Simonson A. - Estetica in marketing, Editura Teora, Bucuresti, 2002, pag. 28

Coteanu I., Seche L., Seche M., Hristea Th. (coordonatori) - Dicționarul explicativ al limbii romane, Academia romana, Editura Univers enciclopedic, București, 1996, pag. 246

Gongea A., - Ideile vand! Design, management și succesul pe piața, Editura Cartea universitara, București, 2004

Paraian E., Pascu E. - Designul și estetica marfurilor, Editura universitara, București, 2010, pag. 17.

Mayor M. (coord.) - Macmillan Bloomsbury Publishing, Oxford, UK, 2002, pag. 375

Pamfilie R., Procopie R. - Design și estetica marfurilor, Editura ASE, București, 2002, pag. 39

Pamfilie R., Procopie R. - Op. cit., Editura ASE, București, 2002, pag. 40

Norman D. A. - Designul lucrurilor de zi cu zi. O serioasa explorare a temei om versus mașina. People, traducere de Sofonea M., Editura Publica, București, 2010, pag. 215







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate