Teoria lui Taylor - managementul stiintific

Teoria lui Taylor - managementul stiintific ^[1]

La inceputul secolului xx, in lucrarea intitulata 'Scientific Management' (1911) Frederick Taylor a prezentat unele masuri pentru imbunatatirea eficientei lucratorilor individuali si pentru conducerea fabricilor. El a pus bazele managementului stiintific bazat pe aplicarea principiilor stiintifice in conducerea muncii si muncitorilor, luand atitudine fata de risipa si ineficienta.

Mai tarziu, Taylor si-a adus cea mai importanta contributie din cariera sa, in special prin faptul ca a sugerat ca fiecare post sa fie impartit in sarcini distincte, apoi ca managerii sa gaseasca cele mai bune cai pentru a se indeplini in mod corespunzator aceste sarcini si a se obtine rezultatul asteptat. Tot el a emis ideea ca este necesar sa se selecteze cu multa atentie si sa se incadreze cea mai potrivita persoana pentru fiecare post, antrenand-o apoi sa isi indeplineasca sarcinile cat mai bine. De asemenea, Taylor a promovat si a sustinut ideea

conform careia cei mai multi oameni muncesc pentru a castiga bani si a ajuns la concluzia ca plata trebuie sa fie in concordanta cu rezultatele obtinute de fiecare individ.

Aceasta concluzie l-a condus la propunerea unui sistem de remunerare in acord progresiv, potrivit caruia angajatii sa primeasca o anumita suma pentru fiecare unitate de produs pe care o obtin. Conform acestui sistem el a propus ca fiecarui angajat sa i se stabileasca o anumita cota de produse pe care sa le realizeze, iar aceia care depasesc cota stabilita, sa primeasca un procent mai mare pe unitate de produs realizata in plus. Totodata, Taylor a analizat efectele sistemului de plata in acord progresiv pentru cresterea eficientei la nivelul grupurilor de angajati. Cu toate ca asteptarile erau ca rezultatul sa creasca drept urmare a presiunii pe care muncitorii mai rapizi ar exercita-o asupra muncitorilor mai inceti pentru a-i determina sa produca mai mult, s-a constatat ca productia a ramas constanta, indiferent de 'standardul' stabilit de conducere.

Cu toate ca ideile lui Taylor au fost revolutionare si au avut un mare impact asupra practicii motivationale, punctul sau de vedere asupra motivatiei a fost destul de repede apreciat de alti specialisti, ca fiind simplist si ingust. Acestia au emis ideea ca oamenii muncesc nu numai pentru a obtine bani! In acest sens, urmatorul citat al marelui romancier Voltaire este semnificativ: 'cu cat inaintez in cariera vietii, cu atat gasesc mai necesara munca; ea devine cu timpul cea mai mare dintre placeri si tine loc tuturor iluziilor pierdute'.

Prin urmare s-au emis mai multe teorii in sensul ca oamenii muncesc si dintr-o multitudine de alte motive, diferite de plata, astfel ca simpla crestere a marimii retributiei unei persoane poate sa nu conduca, in totalitate, la cresterea motivatiei acesteia pentru munca.