Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Resurse umane


Index » business » » management » Resurse umane
» al programului de perfectionare "MASURAREA MUNCII"


al programului de perfectionare "MASURAREA MUNCII"




PROIECT DE ABSOLVIRE

al programului de perfectionare

MASURAREA MUNCII"

I            activitati realizate in cadrul programulUi

I.1          Analiza modului de organizare a locului de munca:

Activitatea urmarita s-a desfasurat in Penitenciarul Galati, Atelier Tamplarie (a se vedea Fisa de observare ).

I.2          Analiza tipului de productie executat:

Activitatea desfasurata este manual-mecanica, productia realizata fiind de serie mica

I.3          Analiza conditiilor de munca:

Activitatea urmarita s-a desfasurat intr-o incinta avand temperatura de 200C cu illuminat mixt (natural si artificial)

I.4          Analiza executantului:

Executant : Proica Ion

Ocupatie : tamplar

Specialitate : sculptor

Varsta : 53 ani

I.5          Defalcarea procesului in elemente componente:

Elementul I : Aduce material

Elementul II : Masurare

Elementul III : Taiere

Elementul IV : Depozitare

I.6          Determinarea punctelor de fixare:

Elementul I : Aduce material

Inceput - la stiva situata la 5 m, cand atinge placa

Sfarsit - aseaza placa pe masa si ia mana de pe ea

Elementul II : Masurare

Inceput - ia mana de pe placa asezata pe masa

Sfarsit - bucata de pal ( 2.070 x 350 ) e asezata in fata panzei pentru taiere.

Elementul III : Taiere

Inceput - bucata de pal e asezata in fata panzei pentru taiere si apasa butonul ,,Pornire"

Sfarsit - panza a iesit din materialul lat de 350 mm si apasa butonul ,,Oprire"

Elementul IV : Depozitare

Inceput - panza a iesit din materialul lat de lat de 350 mm si apasa butonul ,,Oprire"

Sfarsit - depoziteaza reperul la 1,5 m, se deplaseaza pe langa masina si atinge restul de material in vederea reluarii ciclului de taiere, revine in fata masinii si aseaza materialul in fata panzei.

I.7          Efectuarea masuratorilor cronometrice:

Metoda consta in masurarea continua a duratelor elementelor de munca, studiate in succesiunea lor tehnologica, fara intrerupere, de la inceputul pana la sfarsitul operatiei.

Sfarsitul unui element a corespuns cu inceputul celui urmator, durata elementului rezultand prin citirea directa pe cronometru a timpului.

Masurarea timpului de munca a cuprins trei etape:

Pregatirea masurarii

Efectuarea masurarii

Prelucrarea datelor

I.7.1.1            Pregatirea masuratorii

a. Pregatirea observatorului constand in:

Documentarea asupra locului de munca unde urma sa se faca masuratoarea;

Culegerea de informatii legate de tipul de productie ce se executa;

Analiza conditiilor de munca si a schemei de organizare;

b. Alegerea executantului

Pentru ca masuratorile sa fie de calitate s-a urmarit activitatea unui executant care are:

Calificarea corespunzatoare lucrarii analizate;

Nivelul de competenta profesionala corespunzatoare executarii lucrarii;

Capacitatea de a-si insusi metodele de munca prescrise;

Deprinderile corespunzatoare executarii lucrarii in ritm normal;

Capacitatea de a-si realiza in mod corect sarcinile de munca.

c. Stabilirea momentului observarii

A constat in stabilirera perioadelor in care urma sa se faca masuratorile.

d. Defalcarea operatiei in elementele de munca componente

In cadrul acestei faze s-au stabilit si punctele de fixare, care delimiteaza inceputul si sfarsitul elementelor de munca, ce urmau a fi masurate.

I.7.1.2            Efectuarea observarilor

Stabilirea numarului de masuratori

Pentru obtinerea datelor necesare stabilirii unui timp real de executie, masurarea unui singur ciclu nu a fost suficienta. Pentru obtinerea unor valori medii a fost necesara executarea unui anumit numar de masuratori.

S-au efectuat un numar de masuratori preliminare astfel:

Pentru cicluri cu o durata pana la 2 minute se fac 10 masuratori;

Pentru cicluri cu o durata de peste 2 minute se fac 5 masuratori.

Elementul I

S-au efectuat o prima serie de 10 masuratori pentru elementul I, avand urmatoarele valori:

Determinarea diferentei d = h - l pentru fiecare element de munca:

h = valoarea maxima obtinuta

l = valoarea minima obtinuta

d = 15 - 8.

d = 7 sec.

Determinarea mediei aritmetice "x"

x =

x =10,2 sec.

Determinarea raportului d/x

Se calculeaza raportul d/x pentru elementul I de munca si se determina numarul de masuratori necesare corespunzator valorii acestuia

d/x =

d/x = 0,7

In tabelul de mai jos, aferent valorii lui d/x = 0,7, numarul necesar de masuratori este 83.

Nr.de masuratori preliminare

Nr.de masuratori preliminare

Nr.de masuratori preliminare

Nr. total de masuratori

Nr. total de masuratori

Nr. total de masuratori

Dupa stabilirea numarului de masuratori s-a realizat sirul complet de masuratori ce include si masuratorile preliminare.

I.8          Analiza si interpretarea rezultatelor:

Dupa ce au fost masurate duratele operatiei, s-au exclus masurarile gresite (cele efectuate in conditii diferite de cele stabilite sau la care observatorul a constatat ca a facut greseli). Din duratele considerate bune s-a intocmit sirul de cronometrari.

A. Calculul coeficientului de stabilitate

Calitatea rezultatelor obtinute prin cronometrare este conditionata de departarea dintre valorile maxima si minima din sirul de valori masurate.

Total = 902

Coeficientul de stabilitate Cs reprezinta raportul intre valoarea maxima si cea minima a duratei elementului masurat

amax = valoarea maxima a duratei elementului masurat;

amin = valoarea minima a duratei elementului masurat.

Cs

Sirul cronometric este considerat stabil cand coeficientul de stabilitate este cat mai aproape de 1,0, respectiv cand acesta este mai mic decat valorile coeficientilor de stabilitate admisibili Csa, prezentati in tabelul de mai jos.

In cazul analizat activitatea fiind de tipul "manual-mecanic/serie mica" coeficientul de stabilitate admisibil

Csa

Caracterul muncii

Coeficientul de stabilitate admisibil al sirului cronometric Csa pentru productia de:

Masa/serie mare

Serie mijlocie

Serie mica/unicate

Manual - mecanic

Manual

Intrucat coeficientul de stabilitate rezultat depaseste valoarea admisibila de 1,4 din tabel, se exclud din sir mai multe din valorile extreme ale acestuia fara a elimina mai mult de 1/3 din numarul valorilor initiale.

B. Stabilirea valorilor care urmeaza sa fie eliminate din sir

Pentru incadrarea in coeficientul de stabilitate admisibil aceste valori au fost stabilite in functie de valoarea medie initiala (amed) a duratei elementului masurat si de coeficientul de stabilitate admisibil (Csa).

In acest scop se stabileste:

Valoarea medie initiala a duratei elementului masurat(amed)

amed = 10,8 sec.

Valoarea maxima (a'max) a duratei elementului masurat din sirul cronometric ameliorat

a'max = 12,6

Valoarea minima (a'min) a duratei elementului masurat din sirul cronometric ameliorat

a'min    = 9

Eliminand valorile care depasesc a'max si a'min rezulta urmatorul sir:

Total = 547

C. Media sirului ameliorat (a'med)

Se calculeaza cu relatia:

a'med    = 10,1 sec.

Elementul II

S-au efectuat o prima serie de 10 masuratori pentru elementul II, avand urmatoarele valori:

d = 32 - 18.

d = 14 sec.

x =

x =25,7 sec.

d/x =

d/x = 0,54

In tabelul de la pag. 4, aferent valorii lui d/x = 0,54, numarul necesar de masuratori este 49.

a'med    = 25,1 sec.

a'max = 29,2

a'min    = 20,9

Eliminand valorile care depasesc a'max si a'min rezulta urmatorul sir:

Total = 849

C. Media sirului ameliorat (a'med)

Se calculeaza cu relatia:

a'med    = 24,9 sec.

Elementul III

S-au efectuat o prima serie de 10 masuratori pentru elementul III, avand urmatoarele valori:

d = 15 - 9.

d = 6 sec.

x =

x =11 sec.

d/x =

d/x = 0,54

In tabelul de la pag. 4, aferent valorii lui d/x = 0,54, numarul necesar de masuratori este 49

a'med    = 10,9 sec.

a'max = 12,71

a'min    = 9,08

Eliminand valorile care depasesc a'max si a'min rezulta urmatorul sir:

Total = 416

C. Media sirului ameliorat (a'med)

Se calculeaza cu relatia:

a'med    = 10,6 sec.

Elementul IV

S-au efectuat o prima serie de 10 masuratori pentru elementul IV, avand urmatoarele valori:

d = 32 - 23

d = 11 sec.

x =

x =26 sec.

d/x =

d/x = 0,42

In tabelul de la pag. 4, aferent valorii lui d/x = 0,42, numarul necesar de masuratori este 30

a'med    = 25,4 sec.

a'max = 29,63

a'min    = 21,16

Eliminand valorile care depasesc a'max si a'min rezulta urmatorul sir:

Total = 618

C. Media sirului ameliorat (a'med)

Se calculeaza cu relatia:

a'med    = 25,75 sec.

Informatiile culese in timpul efectuarii masuratorilor au fost inscrise in fisa de observare ce cuprinde:

Date privind executantii

Numele si prenumele;

Ocupatia, specialitatea sau functia;

Varsta;

Vechimea in meserie, etc.

Date privind inzestrarea tehnica a locului de munca:

Denumirea utilajului folosit;

Sculele si dispozitivele folosite, etc.

Date privind operatia efectuata:

Continutul operatiei;

Denumirea produsului executat;

Materialele folosite. etc.

Date privind conditiiile de munca:

Scule si dispozitive

Modul de deservire a utilajului, etc.

I.9          Calculul normei de timp

Pentru realizarea normei de timp (NT) s-a luat in calcul doar timpul normat (timpul productiv si cel pentru intreruperi reglementate), timpul de munca neproductiva si cel de intreruperi nereglementate nefiind cuprinsi in norma.

Pentru calcului normei de timp s-a utilizat relatia:

NT = Tpi /n + Top +Tdl +Tir

I.9.1.1            Timpul de pregatire si incheiere

Timpul de pregatire si incheiere cuprinde numai acele elemente de pregatire si incheiere ale lucrarii, care se efectueaza direct de executant la locul lui de munca, in conformitate cu organizarea si diviziunea muncii existenta in firma.

Activitatea de pregatire si incheiere cuprinde o serie de actiuni, care au loc inainte si dupa efectuarea unei lucrari sau lot de produse, putandu-se grupa dupa cum urmeaza:

Primirea si luarea la cunostinta a programului comenzii de lucru, a desenului de executie, a instructiunilor de lucru;

Primirea materialelor, a materiei prime, a semifabricatelor, a sculelor si dispozitivelor necesare (pentru executarea lucrarii sau lotului de produse);

Predarea productiei realizate la sfarsitul lotului sau comenzii;

Asezarea, controlul, fixarea si scoaterea dispozitivelor si a sculelor, cuprinzand si deplasarea unor parti din utilaj, precum si reglarea acestora in vederea realizarii regimului necesar de lucru.

In calcului normei de timp, timpul de pregatire si incheiere a fost exprimat ca pondere (in %) fata de timpul operativ determinat in urma masuratorilor efectuate.

Avand o ponderea relativ mica fata de restul categoriilor de timp ce alcatuiesc norma s-a ales pentru acesta valoarea de 5% din timpul operativ (top).

I.9.1.2            Timpul operativ

S-a determinat prin insumarea timpului de baza cu cel ajutator, determinati prin masuratori.

I.9.1.3            Timpul de deservire a locului de munca

Ca si in cazul timpului de pregatire si incheiere, timpul de deservire a locului de munca a fost exprimat ca pondere (in %) fata de timpul operativ determinat in urma masuratorilor efectuate. Pentru acesta s-a ales valoarea de 7%

I.9.1.4            Tmpul de intreruperi reglementate

A fost exprimat ca pondere din timpul operativ determinat, luand in calcul conditiile de munca. Valoarea acestuia este de 10% din timpul operativ.

Top = amed +amed + amed+ amed = 10,1 + 24,9 + 10,6 + 25,7 = 71,3 sec.

NT = Tpi /n + Top +Tdl +Tir

NT = 3,5 + 71,3 + 4,9 + 7,1 = 86,8 sec.

NT = 1 min si 27 sec





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Resurse-umane


Resurse umane






termeni
contact

adauga