Mobilitatea profesionala si flexibilitatea resurselor umane

Mobilitatea profesionala si flexibilitatea resurselor umane

Ocuparea fortei de munca, componenta elementara a dezvoltarii umane, ramane una dintre cele mai sensibile probleme ale tranzitiei, armonizarea performantei econo-mice si criteriilor de competitivitate cu echitatea si justitia sociala generand o multitu-dine de probleme ce necesita solutionare. in acest fel, piata fortei de munca acumuleaza importante tensiuni sociale in contextul unui proces de restructurare accelerata si al erodarii sigurantei locurilor de munca.

Cauze si influente pe frontul ocuparii fortei de munca

Schimbarile in structura de ansamblu a populatiei pe sexe, varsta, medii de viata, nivel de instruire, ce au avut loc in ultimele decenii, precum si aparitia fenomenului de somaj au determinat reducerea numerica si proportionala a populatiei ocupate. in con-secinta, si structura ocuparii fortei de munca a cunoscut odata cu demararea acestui proces modificari semnificative. Unele schimbari structurale sunt relevante si benefice pentru procesul tranzitiei (ca de exemplu realizarea unei structuri moderne a ocuparii) altele sunt confuze, atipice, contraproductive. insa fundalul pe care au loc aceste modificari, si anume declinul economic, ramane neschimbat.

Trecerea spre o structura supla a economiei, cu un sector tertiar capabil sa absoarba o mare parte a populatiei care va fi disponibilizata din sectorul secundar in special, cere timp, dar este absolut necesara, deoarece este o tendinta obiectiva care reflecta nivelul de dezvoltare economico- sociala a unei tari.

Faptul ca ciclul restructurarii economiei nu s-a incheiat inca este de natura a pro-duce in viitorul imediat numeroase efecte sociale negative. Restructurarea energica a unor sectoare ale economiei va genera in continuare o crestere a somajului, care nu va fi, probabil, decat partial resorbit de relansarea economiei pe ansamblu. in plus, restructurarea agriculturii va elibera o forta de munca importanta mentinuta inca intr-un sistem agrar de supravietuire, din cauza lipsei de oportunitati de la oras si din economia nonagricola. Din acest ultim motiv, pe masura ce se vor crea noi oportunitati economice, pe piata fortei de munca vor aparea tot mai activ cei care sunt inca mentinuti intr-o stare de subocupare in agricultura (****, 2002).

Evolutia ocuparii este influentata de cativa factori:

. pe de o parte, fluxul de investitii straine va genera noi locuri de munca, iar intreprinderile mici si mijlocii vor avea, de asemenea, o contributie pozitiva asupra cresterii gradului de ocupare, concretizata mai ales sub forma muncii nesalariale (patroni, lucratori pe cont propriu, persoane fizice autorizate etc);

. pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare si privatizare va induce presiuni asupra ocuparii, generand noi disponibilizari.

De asemenea, chiar in situatia realizarii unei cresteri economice relativ ridicate, piata locurilor de munca poate ramane tensionata, in principal din cauza structurii pe varste si profesii a ofertei de forta de munca, care nu este identica cu cererile din economie.

Cauzele care determina un proces sau altul pe frontul ocuparii fortei de munca pot fi grupate in:

1) cauze economice (recesiune, ajustare structurala, deficite si dezechilibre structurale, mostenire etc);

2) cauze institutionale (carente in legislatia pietei fortei de munca, functionali-tatea firavelor institutii ale pietei fortei de munca, capacitatea institutionala a fiecaruia dintre actorii sociali etc);

3) educativ/formative (nivel de calificare si competenta adaptat noilor cerinte, aptitudini si comportamente);

4) sociale (insecuritatea venitului din munca, marimea venitului de inlocuire in caz de somaj, scaderea drastica a puterii de cumparare etc);

5) gestionarea pietei fortei de munca si a resurselor umane in general (relatia masuri active/masuri pasive, sustinerea crearii de noi locuri de munca, masuri de diminuare a somajului s.a.).