Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Tranporturile rutiere


Tranporturile rutiere


TRANPORTURILE RUTIERE

REZUMAT

Transportul rutier (auto) forma de transport terestru si ca subsistem al sistemului transporturilor, efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul autovehiculelor, care sunt mijloace de transport autopropulsate (sistemul de propulsie si cutia pentru incarcarea marfurilor sau asezarea calatorilor sunt toate, cel mai adesea, pe acelasi cadru) si cu ajutorul mijloacelor tractate (remorci, trailere etc.).

Perspectiva transportului auto este legata de tendintele care se manifesta in prezent in acest domeniu:



tendinta de crestere a capacitatii de transport a autovehiculelor (autocamioane moderne, de mare capacitate, cu grad redus de uzura, cu autonomie mai mare de alimentare, cu costuri specifice de transport mai mici);

tendinta de extindere a tractiunii diesel;

specializarea mijloacelor de transport auto (in functie de cresterea partizilor de marfa si de exigentele impuse de specificul transportului diferitelor grupe de marfuri);

extinderea cercetarilor pentru proiectarea si construirea unor autovehicule capabile sa functioneze prin utilizarea altor surse de energie;

constituirea unei piete unice a transporturilor rutiere si desfiintarea controalelor la granitele tarilor membre ale Comunitatii Europene;

o noua abordare a dezvoltarii infrastructurii prin utilizarea unor resurse financiare necentralizate;

dezvoltarea activitatii de comert exterior; din volumul marfurilor de import-export, o pondere in continua crestere (privind mai ales marfurile cu un grad mare de perisabilitate) se va deplasa cu mijloace auto;

imbunatatirea continua a sistemului informational, in vederea fundamentarii elaborarii deciziilor si a interventiei rapide in conducerea procesului de transport.

Toate aceste aspecte trebuie sa se reflecte in activitatea transporturilor auto printr-o eficienta economica sporita atat pentru transportator cat si pentru beneficiarii transportului.

Elementele logistice de baza in transporturile rutiere

Principalele elemente ale transportului rutier sunt drumul si vehiculele rutiere.

A. Drumul

Prin drum se intelege o cale de comunicatie terestra rezervata exclusiv circulatiei vehiculelor si pietonilor. Din drum fac parte, de asemenea, lucrarile de arta (poduri, viaducte, tuneluri), lucrarile de protectie, de consolidare si asanare (indiguiri, ziduri de sprijin, drenaje etc.) precum si locurile de parcare si stationare.

Drumurile din cuprinsul localitatilor se numesc strazi, iar cele din afara localitatilor sosele.

Clasificarea drumurilor se poate face:

din punct de vedere al utilizarii si al administrarii sunt:

drumuri publice de interes republican - sunt destinate pentru efectuarea transporturilor necesare intregii economii nationale si ale populatiei (autostrazile, drumurile nationale);

drumuri publice de interes local (drumuri judetene, drumuri comunale, strazile);

drumuri de exploatare (forestiere, miniere, agricole);

din punct de vedere al compozitiei platformei, in special a partii carosabile, pot exista:

sisteme rutiere usoare, capabile sa reziste unui trafic de 1000-1500 t/zi;

sisteme rutiere mijlocii, care suporta un trafic de 1500-2500 t/zi;

sisteme rutiere grele, capabile sa suporte un trafic de peste 2500 t/zi.

din punct de vedere al compozitiei materialelor din care se executa suprastructura drumului, exista:

drumuri rigide - contin un strat de beton de ciment sau macadam cimentat pentru a inlatura orice deformatie sub actiunea autovehiculelor;

drumuri nerigide - admit deformatia drumului sub actiunea autovehiculelor si revenirea la starea initiala dupa trecerea acestora;

drumuri semirigide - se situeaza undeva intre primele doua.

din punct de vedere al gradului de perfectionare se intalnesc:

drumuri de tip inferior - cuprind drumurile de pamant naturale si drumurile de pamant amenajate;

drumuri de tip intermediar (tranzitorii) - alcatuite in special din pietris sau piatra sparta;

drumuri de tip superior (modernizate) - sunt drumurile nerigide si rigide, betonate, asfaltate, care ofera o buna circulatie si sunt rezistente la solicitari transversale si longitudinale;

din punct de vedere al traficului si al vitezei de proiectare, drumurile se grupeaza in cinci clase tehnici, astfel (Tabelul nr. 2):

Tabelul nr. Clasificarea drumurilor dupa trafic si viteza de proiectare

Clasa tehnica a drumurilor

Trafic

Trafic de vehicule etalon

Viteza de proiectare km/ora

media

zilnica max.

debitul max. orar

ses

deal

munte

I

foarte intens

peste 10.000

peste 3000

II

intens

III

mijlociu

sub 900

IV

redus

sub 500

V

foarte redus

sub 1.000

sub 100

din punct de vedere al exploatarii autovehiculelor exista mai multe categorii de drumuri (M, K, T etc.) - gruparea se face in functie de gradul de modernizare, de gradul de solicitare al autovehiculelor (se tine seama de nivelul tehnic al drumurilor si de vitezele care se pot obtine).

Elementele componente ale drumului, aferente amenajarii generale, sunt prezentate in Figura nr. 7.

Figura nr. Elementele componente ale drumului

Drumurile prin functia lor de cai de comunicatii cu caracter general prezinta interes deosebit pentru societate, cu avantaje de care beneficiaza direct sau indirect toti membrii colectivitatii. Oferta inadecvata in infrastructura din Romania constituie un factor restrictiv in dezvoltare, determina mentinerea retelei de transport sub nivelul tarilor europene dezvoltate, atat din perspectiva capacitatii, cat si a calitatii serviciilor ce pot fi oferite.

Prin constructia etapizata a retelei de autostrazi si drumuri expres, conform programului propus, se vor imbunatati treptat conditiile de circulatie existente pe reteaua de drumuri nationale deschise traficului international, facilitand astfel inscrierea tarii noastre in circuitul activ al schimburilor economice, sociale, culturale si turistice din celelalte tari europene.

B. Parcul de vehicule

Parcul inventar al unei unitati de transport auto e constituit din vehicule rutiere.

Vehiculele rutiere sunt vehicule terestre, pentru transport sau pentru efectuarea anumitor lucrari, care se deplaseaza prin rulare sau alunecare sau, mai nou, se deplaseaza fara contact cu calea fiind sustinute prin efect de sol de o perna de aer. Ele pot fi cu autopropulsie sau iara autopropulsie.

Principalele vehicule rutiere cu autopropulsie sunt autovehiculele, iar dintre vehiculele rutiere fara autopropulsie numite si vehicule tractabile - cele mai importante, din punct de vedere al transportului auto - sunt remorcile si semiremorcile.

Autovehiculul este un vehicul rutier dotat cu mijloc de propulsie propriu, care se poate deplasa pe o cale rutiera sau pe un teren neamenajat.

In trafic intern si international se folosesc urmatoarele tipuri de autovehicule:

Pentru transportul marfurilor sunt: autocamionul, autocamioneta, autofurgonul, autofurgoneta, autobasculanta si autocisterna. Tot in aceasta categorie se cuprind si autoturismele de teren (ARO, EMS si altele) executate in variante pentru transportul de marfuri si inscrise in evidentele de control ale circulatiei la categoria mijloacelor de transport de marfuri.

Autocamionul sau autocamioneta este un autovehicul destinat transportului de marfuri, al carui spatiu util de transport este carosat descoperit putand fi prevazut cu prelata.

Autofurgonul sau autofurgoneta (autoduba sau autodubita) este un autovehicul destinat transportului de marfuri, al carui spatiu util de transport este carosat acoperit si prevazut cu una sau cu mai multe usi de acces.

Autobasculanta este un autovehicul destinat transportului si descarcarii automate a marfurilor de masa (nisip, pietris).

Autocisterna este un autovehicul destinat transportului de marfuri lichide, al carui spatiu util de transport este carosat inchis (tip cisterna). In aceasta categorie nu se includ autovidanjezele folosite la operatiuni de salubritate, acestea fiind autovehicule cu destinatie speciala.

Principalele autovehicule pentru transportul persoanelor sunt: autobuzul, microbuzul, autocarul si autoturismul.

Autobuzul este un autovehicul construit in vederea transportarii de persoane avand o capacitate de cel putin 15 locuri. in aceasta categorie se includ si autobrecurile (autobuze descoperite) folosite pentru transportul de persoane in timpul verii. Autobuzele se fabrica de obicei in trei variante, si anume: a) pentru transport urban si suburban; b) transport interurban si c) pentru turism; diferentele dintre aceste variante constau mai ales in amenajarea caroseriei.

Microbuzul este un autovehicul asemanator autobuzului dar cu o capacitate mai mica (9-14 locuri).

Autocarul este un autobuz destinat transportului in comun interurban de persoane, cu o capacitate de 20-60 de locuri pe scaune.

Autoturismul este un autovehicul destinat unui numar mic de persoane (minimum 8 locuri, exclusiv locul conducatorului auto, sau 10 locuri in cazul celor de tipul autostation). in categoria autoturismelor se includ si autoutilitarele care sunt autovehicule destinate transporturilor de persoane, materiale si aparataje, in scop de interventie, avand caroseria asemanatoare autoturismelor decapotabile, prevazute cu prelate si avand o capacitate de maximum 7 locuri.

Pentru tractarea remorcilor si semiremorcilor sunt: tractorul rutier, tractorul sa.

Tractorul rutier este un autovehicul cu forta mare de tractiune, in general cu roti pneumatice sau cu bandaje, folosit in comune, orase sau pe sosele pentru tractarea remorcilor sau a unor vehicule lucratoare. in aceasta categorie se includ atat tractoarele construite special pentru tractarea remorcilor, cat si tractoarele cu utilizare universala care au insa permis de circulatie pe drumurile publice.

Autotractorul cu sa este autovehiculul rutier folosit la tractarea semiremorcilor, prevazut cu dispozitiv pilotant de cuplare denumit sa.

Autovehiculele cu destinatie speciala servesc altor scopuri decat cel pentru transportul obisnuit de marfuri sau de persoane. Ele sunt prevazute cu instalatii si amenajari necesare scopului pentru care sunt destinate. in aceasta categorie se cuprind: autovehiculele utilizate la lucrarile de salubritate ale oraselor (autogunoierele, autopluguri, autovidanjeze, automaturatori etc.); autovehiculele pompierilor; autoateliere mecanice; autosalvarile; autovehicule folosite in scopuri sanitare (autobai, autodegazatoare); autovehicule inzestrate cu utilaj pentru lucrari de constructii (autocompresoare, automacarale, autobetoniere etc.).

Vehiculele rutiere fara propulsie proprie sunt: remorca, semiremorca si peridocul.

Evidenta autovehiculelor existente la nivelul unitatilor de transport auto se face prin diferite categorii de parc. Principalele categorii de parc de autovehicule sunt:

Parcul inventar Pi cuprinde totalitatea vehiculelor cu si fara propulsie inregistrate in inventarul intreprinderii ca fonduri de baza. Parcul inventar este compus din vehicule aflate in exploatare proprie, vehicule date in exploatare altor unitati, cu chirie sau sub alta forma. Nu intra in componenta parcului inventar, vehiculele luate cu chirie sau sub alte forme de la alte unitati.

Autovehicule zile inventar (Azi) cuprind totalitatea autovehiculelor zile din parcul inventar al unei unitati de transport.

In functie de acest indicator se poate calcula parcul inventar mediu:

[autovehicule]

in care zc este numarul zilelor calendaristice ale perioadei de raportare.

Autovehicule ore inventar (Aoi) - cuprind totalitatea autovehiculelor ore din parcul inventar.

Capacitatea inventar se determina prin insumarea capacitatii rezultate din produsul autovehiculelor de acelasi tip cu capacitatea unui autovehicul prevazuta in cartea tehnica.

Se mai poate determina si prin produsul dintre parcul inventar si capacitatea medie a unui autovehicul Cn respectiv Cnr.

Capi = Pi × Cn [tone-cap]

sau

Capi = Pi × Cnr  [locuri]

unde Cn este exprimat in tone-cap/autovehicul iar Cnr in locuri/autovehicul.

Parcul activ Pa cuprinde totalitatea autovehiculelor iesite din garaj pentru efectuarea unui transport, indiferent de durata lucrului in afara garajului.

Capacitatea activa a parcului Capa este capacitatea corespunzatoare parcului activ.

Se poate determina cu relatia:

Capa = Capi × Cup

in care Cup este coeficientul de utilizare al parcului (Aza/Azi).

Autovehicule zile active (Aza) - reprezinta totalitatea autovehiculelor zile aflate in exploatare.

Parcul bun (Pb) cuprinde toate autovehiculele aflate in stare tehnica corespunzatoare nevoilor de exploatare, indiferent daca ele sunt sau nu in circulatie.

Valoarea parcului bun este intotdeauna mai mare sau egala cu a parcului activ, deci:

Pb ≥ Pa

Autovehicule-zile bune (Azb) - cuprind totalitatea autovehiculelor aflate in stare tehnica corespunzatoare nevoilor de exploatare indiferent daca sunt sau nu in circulatie. Valoarea autovehiculelor zile bune este mai mare sau egala cu valoarea autovehiculelor zile active: Azb ≥ Aza.

Diferenta dintre autovehiculele zile inventar si autovehiculele zile bune (pentru exploatare) o constituie autovehiculele-zile stationare din cauze tehnice (Azst), iar diferenta dintre autovehicule zile bune si autovehicule zile active o formeaza autovehicule-zile stationare din cauze de exploatare Azse (lipsa cereri de transport, lipsa de soferi, duminici si sarbatori legale etc.).

Se poate deci scrie:

Azi = Azb + Azst

Azb = Aza + Azse

In figura nr. 3.2. se prezinta structura fondului de timp exprimata in autovehicule-zile.

Autovehicule ore in exploatare (Aoex) reprezinta totalitatea autovehiculelor ore aflate in exploatare.

Autovehicule ore in circulatie (Aoc) - cuprind totalitatea autovehiculelor ore care se afla in miscare; autovehicule ore in circulatie se stabilesc prin scaderea din numarul autovehiculelor ore in exploatare a numarului de autovehicule-ore in stationare la operatii de incarcare sau descarcare si din alte cauze.

Parcul imobilizat cuprinde totalitatea autovehiculelor aflate in diferite imobilizari din cauze tehnice, de exploatare si din alte cauze.

In Figura nr. 8 se prezinta schema utilizarii posibile a parcului auto inventar, adica structura fondului de timp, exprimata in autovehicule-zile.

Figura nr. Structura fondului de timp

Organizarea transporturilor auto

Spre deosebire de transportul feroviar unde atat activitatea cat si mijlocul de transport sunt sub tutela unei singure administratii, in transportul rutier drumurile si autovehiculele au administrare diferita.

In tara noastra, drumurile nationale si autostrazile sunt in administratia Ministerului Transporturilor, iar drumurile judetene si comunale in administratia Consiliilor judetene sau comunale (Ministerul Transporturilor este in continuare organ unic de coordonare si control pentru intreaga retea de drumuri).

In ceea ce priveste parcul republican auto, acesta se imparte in doua categorii:

parcul auto de deservire publica - acesta cuprinde autovehiculele de marfa si calatori care presteaza servicii in schimbul unei taxe legale. Acest parc este in administrarea intreprinderilor (firmelor) de transport auto sau in administratia unitatilor subordonate consiliilor orasenesti sau municipale (acestea efectueaza mai ales transporturi de persoane in interiorul, uneori si in afara oraselor, de asemenea transportul marfurilor pentru deservirea si aprovizionarea populatiei precum si transportul de salubrizare a oraselor);

parcul auto de transport intern cuprinde totalitatea autovehiculelor care apartin direct intreprinderilor si institutiilor din diferite ramuri ale economiei nationale si efectueaza transporturi numai pentru nevoile interne, fara a comercializa prestatiile. Aceste autovehicule efectueaza asa numitele "transporturi tehnologice", majoritatea fiind cu amenajari speciale (pentru transporturi de santier si uzinale, transporturi in agricultura, transporturi pentru spitale, farmacii si camine, transporturi pentru efectuarea prospectiunilor si explorarilor miniere etc.).

A. Procesul de transport auto

Procesul de productie in unitatile de transport auto se concretizeaza prin transportul marfurilor sau calatorilor - exprimat in tone, respectiv calatori - la distante stabilite, exprimate in kilometri, efectuandu-se astfel prestatia de transport, exprimata in tone kilometri si respectiv calatori kilometri.

Deci, procesul de productie din unitatile de transport auto nu este altceva decat procesul de transport, si reprezinta totalitatea operatiilor necesare efectuarii de prestatii de transport.

Fazele componente ale procesului de transport sunt urmatoarele:

pregatirea autovehiculelor pentru plecarea in cursa (controlul tehnic al autovehiculului, intocmirea documentelor de transport);

deplasarea autovehiculelor la locul de incarcare al marfurilor sau la autogari;

incarcarea marfurilor sau imbarcarea calatorilor (transportul marfii pana la autovehicul, ridicarea pe platforma, asezarea marfii, asigurarea securitatii marfii in timpul transportului, respectiv incarcarea si asezarea bagajelor calatorilor);

efectuarea transportului propriu-zis, adica deplasarea marfurilor sau calatorilor intre locul de plecare si locul de destinatie;

pregatirea autovehiculelor pentru descarcarea marfurilor sau coborarea calatorilor;

descarcarea marfurilor sau coborarea calatorilor;

pregatirea pentru inapoierea autovehiculului - cu sau fara incarcatura - la locul initial de incarcare, la alt punct de incarcare sau la garaj.

Procesul de transport auto se imparte in cicluri de transport, iar la randul lor ciclul este constituit din una sau mai multe curse, in functie de specificul transportului.

Prin ciclul de transport se intelege activitatea autovehiculului de la iesire pana la inapoiere in garaj.

Prin cursa, in transportul de marfuri, se intelege parcursul unui autovehicul intre doua incarcari succesive. O cursa cuprinde: incarcarea marfii, efectuarea transportului pana la punctul de desfacere, pregatirea autovehiculului pentru descarcare, descarcarea marfurilor si inapoierea la locul de incarcare sau la alt punct de incarcare. Cursa nu este legata de traseul "dute-vino" a autovehiculului si nici de timpul de executare a transportului. Astfel, un autovehicul destinat transportului de marfuri si indrumat intr-o localitate indepartata poate efectua mai multe curse pe traseu.

Daca se analizeaza parcursul realizat de un autovehicul in ansamblul procesului de transport se observa ca, din punct de vedere al eficientei exploatarii mijlocului de transport, pot exista doua categorii de parcursuri: parcurs cu incarcatura si parcurs fara incarcatura.

Parcursul cu incarcatura consta din suma kilometrilor rulati cu autovehiculul incarcat (partial sau complet) pe intreaga durata a procesului de transport.

Parcursul fara incarcatura - cunoscut sub numele de parcurs gol - se datoreaza unor cauze diferite, obiective si subiective, din care cele mai importante sunt: parcursul de la garaj la locul de alimentare cu combustibil (cand acesta este in afara garajului); parcursul de la garaj la statia de intretinere si reparatii (cand aceasta este in afara garajului); parcursul de la garaj sau de la statia de alimentare cu combustibil la beneficiar; parcursul de la sediul beneficiarului la depozite, cand organizarea operatiilor de incarcare-descarcare nu este bine coordonata; parcursul la inapoiere de la locul initial sau alt loc de incarcare (atunci cand nu exista incarcatura pentru cursa de intoarcere); parcursul de la ultimul loc de descarcare la garaj; parcursuri neprevazute.

Productivitatea autovehiculelor este cu atat mai mare, cu cat parcursul cu incarcatura este mai mare sau, respectiv, cu cat parcursul fara incarcatura este mai mic, raportat la parcursul total efectuat.

B. Trasee de circulatie

Prin trasee de circulatie se intelege o cale de comunicatie destinata deplasarii permanente a autovehiculelor dupa un program anumit.

La stabilirea traseului de circulatie se tine seama de: lungimea traseului; starea si declivitatile drumului; intensitatea traficului de circulatie auto; existenta unui numar cat mai mic de intersectii ale traseului auto cu calea ferata etc.

Circulatia pe traseele auto poate fi:

circulatie directa, cand autovehiculul parcurge intregul traseu de la punctul de incarcare la punctul de descarcare, in ambele sensuri;

circulatie pe sectii, mai rar intalnita in tara noastra, cand traseul este divizat pe portiuni numite sectii, unde se face transbordarea marfurilor.

In cazul circulatiei directe, autovehiculul poate fi deservit de personalul de bord in urmatoarele variante:

transportul se executa de un singur sofer, iar in unele cazuri acesta este secundat de un ajutor de sofer;

transportul se executa cu schimbul de mai multi soferi, fiecaruia revenindu-i una sau mai multe sectiuni din traseu;

transporturile se executa de soferi care se schimba in timpul cursei, soferul de rezerva fiind prezent la bord.

In cazul circulatiei pe sectiuni, transbordarea marfurilor se face dupa urmatoarele variante:

din autovehicul in alt autovehicul sau remorca;

din autovehicul pe platforme sau in magazii de depozitare;

transbordarea de palete sau de containere;

schimbarea de remorci sau semiremorci.

Timpul total de transport ttran pe un anumit traseu se determina cu relatia:

[ore]

in care:

tc - timpul de circulatie [ore];

tsco - timpul pentru efectuarea operatiilor comerciale [ore];

ti-d - timpul de incarcare-descarcare [ore];

tss - timpul de stationare pentru odihna soferului sau din cauze tehnice [ore];

L - lungimea traseului [km];

vt - viteza tehnica [km/h].

C. Circuite de transport

Efectuarea transporturilor cu autovehiculele se face prin deplasarea acestora intre statiile de expeditie si cele de destinatie, intr-una din variantele urmatoare:

Circuitul alternativ sau pendular, adica un circuit in care deplasarea autovehiculului se repeta de mai multe ori intre punctele A si B (Figura nr. 9).

Acest circuit se intalneste in special la transporturile de marfuri pe distante de transport mici, si mai ales la transportul produselor de masa.

Circuitul inelar, adica acel circuit in care deplasarea autovehiculului se face pe un teren ce formeaza o linie inchisa (Figura nr. 10).

Acest circuit se adopta pentru rentabilizarea sporita a exploatarii autovehiculelor in cazul unor localitati dispuse pe un traseu inchis,

Circuitul radial, adica acel circuit in care transporturile se fac de la un centru spre localitatile periferice (Figura nr. 11). Circuitul radial, de fapt, este o combinare a mai multor circuite alternative, transporturile efectuandu-se pe directii diferite dus-intors.

Circuitul de colectare (Figura nr. 12), adica acel circuit in care autovehiculul se deplaseaza pe un traseu caracterizat prin cresterea treptata a cantitatii de marfuri incarcate in autovehicul in diferite puncte A.B.CN ale traseului.

Circuitul de distribuire (Figura nr. 13), adica un circuit invers circuitului de colectare, cand autovehiculul se deplaseaza pe un anumit circuit caracterizat prin descresterea treptata a cantitatii de marfuri din autovehicul prin descarcare in diferite puncte ale traseului.

Circuitul de colectare si distribuire (Figura nr. 14), adica o combinare a circuitelor de colectare si distribuire.

Tipuri de circuite de transport auto

Figura nr. Circuit alternativ sau pendular

Figura nr. Circuit inelar

Figura nr. Circuit radial

Figura nr. Circuit de colectare

Figura nr. Circuit de distribuire

Figura nr. Circuit de colectare si distribuire

Reglementari in traficul rutier

Pe masura dezvoltarii si modernizarii rutiere pe plan mondial si a cresterii schimburilor economice dintre diferitele tari ale lumii, s-a simtit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizatii internationale a transporturilor. Astfel, la initiativa unor asociatii profesionale din domeniul transporturilor din mai multe tari europene (Belgia, Danemarca, Franta, Norvegia, Olanda, Suedia, Elvetia si Marea Britanie), a fost fondata la 23 martie 1948, la Geneva, Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere - I.R.U. (International Road Transport Union).

La 16 februarie 1949, Consiliul Economic al Natiunilor Unite a decis sa acorde I.R.U. statut consultativ. La 2 martie 1959, Consiliul European a facut acelasi lucru, pentru a mari importanta activitatii LR.U. in domeniul transporturilor rutiere.

La inceput, organizatia s-a ocupat numai de problemele de transporturi rutiere, din Europa, dar, ulterior, avand in vedere experienta sa si faptul ca este singura organizatie internationala ce activeaza in acest domeniu, a fost solicitata in intreaga lume.

In prezent LR.U. are peste 100 de membri, impartiti in membri activi (federatiile nationale din domeniul transporturilor rutiere) si membri asociati (asociatii, grupuri si intreprinzatori interesati in activitatea I.R.U.).

Scopul principal al activitatii I.R.U. (cum este enuntat in statut), este promovarea si dezvoltarea transportului rutier in interesul transportatorilor si al economiei in ansamblu.

Organul suprem de conducere al I.R.U. este Consiliul de Directie, care consta in adunarea generala a membrilor sai.

Din cadrul Consiliului de Directie se alege Comitetul Executiv al I.R.U., care este organul executiv al organizatiei si este compus dintr-un presedinte si 8 membri.

Secretariatul General al I.R.U. are sediul central la Geneva si are urmatoarele atributii:

urmareste realizarea hotararilor luate de Comitetul Executiv si de Consiliu;

desfasoara activitati administrative;

reprezinta I.R.U.;

asigura legatura diferitelor organisme ale I.R.U. cu membri sai, precum si cu organisme si organizatii internationale.

In cadrul I.R.U. sunt organizate 7 comisii care actioneaza ca organe consultative in urmatoarele domenii:

probleme tehnice;

probleme juridice;

siguranta circulatiei;

probleme vamale;

relatii de munca;

probleme statutare;

probleme financiare.

De asemenea, sunt constituite urmatoarele 3 comitete care asigura legatura cu Comunitatea Europeana in Bruxelles:

Comitetul de legatura pentru transporturile profesionale de calatori;

Comitetul de legatura pentru transporturile profesionale de marfa;

Comitetul de legatura pentru transporturile pe cont propriu.

La Bruxelles s-a deschis o reprezentanta permanenta a I.R.U. O importanta contributie la desfasurarea in conditii cat mai bune a activitatii o au grupele de experti constituite pentru urmatoarele domenii:

pregatirea si perfectionarea personalului;

relatii publice;

costurile infrastructurii;

statistica;

economic;

taxiuri si autoturisme inchiriate cu sofer;

transport de calatori urban si interurban;

servicii de asistenta tehnica;

transporturi combinate auto - cale ferata si cu containere mari;

marfuri periculoase.

Principalele directii in care LR.U. actioneaza sunt urmatoarele:

in calitatea sa de organizatie internationala neguvernamentala, I.R.U. reprezinta, in toate domeniile, transporturile rutiere si apara interesele transportatorilor rutieri, in conformitate cu politica adoptata de membrii sai;

in calitate de membru consultativ al Natiunilor Unite si al Consiliului Europei, I.R.U. colaboreaza activ cu aceste organizatii, precum si cu alte organizatii guvernamentale, cum sunt Conferinta Europeana a Ministrilor de Transport si Comunitatea Economica Europeana;

militeaza pentru promovarea transporturilor rutiere si pentru eliminarea tuturor obstacolelor existente (in acest sens, reducerea formalitatilor vamale este una din principalele actiuni);

in toate ocaziile actioneaza pentru cresterea numarului de autorizatii de transport pentru traficul international de marfuri, pe care autoritatile competente din fiecare tara le acorda transportatorilor straini;

in scopul intensificarii comertului exterior, I.R.U. este preocupata de taxele fiscale care greveaza asupra activitatii de transport rutier si de evitarea dublei impozitari;

acorda o atentie speciala armonizarii relatiilor dintre membri sai si angajatii lor;

informeaza permanent pe membri sai asupra noutatilor din transporturile rutiere prin publicatiile sale periodice si prin alte documente de specialitate pe care le elaboreaza.

I.R.U. si-a adus contributia in domeniul transportului de marfuri la:

Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor T.I.R. Conventia T.I.R., incheiata la Geneva in 15 ianuarie 1959, acorda transporturilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri. Romania a aderat la aceasta conventie in 1963.

Autovehiculele care circula sub acoperirea carnetelor T.I.R. beneficiaza de eliberarea operatiunilor de deschidere in punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul vamal, ceea ce determina reducerea duratei procentului de transport si deci diminueaza posibilitatea degradarii marfurilor perisabile.

Carnetul T.I.R. scuteste transportatorii de depunerea unor garantii vamale, proportionale ca marime cu valoarea marfurilor transportate. Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste un carnet T.I.R., valabil pentru o singura calatorie.

Organele vamale din tara de expediere, dupa controlul vamal al autocamionului respectiv, aplica acestuia sigiliile T.I.R. Organele vamale din tarile de tranzit, controleaza autovehiculele numai sumar, verificand in special starea sigiliilor. in cazuri extreme ele pot ordona desfacerea unor sigilii, care apoi vor fi inlocuite cu altele, a caror serie va fi mentinuta in carnetul T.I.R., purtat de conducatorul autocamionului respectiv.

In Romania "ROMTRANS" indeplineste rolul de Asociatie garanta pentru aplicarea Conventiei T.I.R, pentru autocamioanele romanesti si straine care circula prin Romania sub acoperirea carnetelor T.I.R.

Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe calea rutiera (C.M.R.) a fost semnata la Geneva la 19 mai 1956, si apartine seriei de conventii internationale initiate de Comisia Economica ONU, pentru Europa (C.E.E.). Prin aceasta conventie (C.M.R.) sunt reglementate, in mod uniform, conditiile generale in care se incheie si executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentat de scrisoarea de trasura C.M.R.

C.M.R. se aplica oricarui transport international de marfuri cu vehicule, in cazul in care pentru un astfel de transport a fost incheiat un contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, daca locul de primire respectiv de eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in 2 tari diferite, din, care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea partilor contractante. Tara noastra a aderat la aceasta conventie in 1972.

Asociatia internationala pentru transport de marfuri perisabile - fiinteaza din 28 martie 1955 sub auspiciile I.R.U. si si-a propus realizarea urmatoarelor obiective:

coordonarea si schimbul de experienta cu intreprinderile si gruparile nationale aderente;

elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul rutier de marfuri sub temperatura dirijata, a tarifelor si conditiilor de transport pentru marfuri perisabile;

publicitatea si coordonarea acesteia in vederea promovarii transportului rutier al marfurilor perisabile;

studiul tarifelor si al conditiilor de transport referitoare la transportul rutier european cu vehicule sub temperatura dirijata.

Transfrigoroute Europe este un organism care favorizeaza cooperarea economica si tehnica pe plan european, elaborarea unor conventii tarifare, uniformizarea conditiilor de transport. Acestui organism i se datoreaza elaborarea Acordului european pentru transportul marfurilor perisabile, in anul 1959, care prevede procedura de admitere a produselor producatorilor si importatorilor afiliati.

Important: Transfrigoroute Europe poate pune la dispozitia membrilor sai avantajele unei retele europene de aprovizionare cu carburanti, a autocamioanelor, fara plata imediata.

Serviciul de asistenta mutuala internationala (A.M.I.) - acorduri si conventii bilaterale incheiate de tara noastra cu diferite tari europene.

Prin intermediul acestora partile contractante isi acorda reciproc o serie de avantaje ca:

necontingentarea numarului de curse si scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite;

scutiri reciproce de orice fel de taxe si impozite pentru un numar contingentat de calatorii pe baza de autorizatie;

reducerea partiala a taxelor si impozitelor pentru un numar contingentat de calatorii;

acordarea unor contingente de calatorii pe baza de autorizatie, cu plata integrala a taxelor si impozitelor.

Inlesnirile pe care partile si le acorda reciproc depind de regimul autorizatiilor de transport statuat in acordul sau conventia respectiva. Aceste autorizatii pot fi:

permanente, intr-o perioada determinata de timp, de regula un an calendaristic, asigurand un numar delimitat de curse dus-intors.

pe calatorie, care dau dreptul la o singura calatorie dus-intors in perioada de valabilitate respectiva.

Acordurile si conventiile bilaterale cuprind si alte clauze, cum ar fi cele referitoare la documentele de transport, decontarea platilor, procedura privind schimbul de documente. Ele au importanta pentru: alegerea celor mai eficiente rute de transport in functie de regimul autorizatiilor de transport; pentru nivelul taxelor de utilizare a soselelor si a altor taxe accesorii; formalitatile vamale de frontiera; pentru aprovizionarea avantajoasa cu combustibil; pentru asistenta tehnica acordata autovehiculelor.

Conventia asupra circulatiei rutiere si Protocolul privind semnalizarea rutiera. Acestea au fost elaborate in cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la traficul rutier (Geneva 1949) si imbunatatite la Conferinta de la Viena (1968). Ele contin dispozitii referitoare la caracteristici tehnice ale autovehiculelor si la codurile de semnalizare rutiera.

Romania a aderat la aceste reglementari rutiere in 1968.

Cunoscand rolul, atributiile si importanta I.R.U. pe plan european si mondial, se pot intelege rolul, atributiile si importanta Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania - U.N.T.R.R. pentru activitatea de transporturi rutiere din tara noastra.

U.N.T.R.R. reprezinta transportatorii rutieri din Romania, este membra activa a I.R.U. si, avand in vedere aceste doua calitati, se poate spune ca principala atributie a U.N.T.R.R. este asigurarea legaturii sub toate aspectele si in toate domeniile, intre transportatorii rutieri din Romania si I.R.U.

Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (U.N.T.R.R.) este o organizatie patronala de ramura, din care pot face parte societati comerciale de transporturi auto din sectorul particular, public sau mixt, precum si societati comerciale, cu aport strain. U.N.T.R.R. se adreseaza tuturor societatilor de transporturi rutiere cat si agentilor particulari care detin cel putin un autovehicul.

Activitatea ei se desfasoara atat pentru transportul intern urban si interurban, de calatori si marfuri, transportul turistic de persoane, cat si pentru transportul international de calatori si de marfuri.

U.N.T.R.R. reprezinta punctul de vedere al patronatului in relatiile cu guvernul si sindicatele (patronul este persoana fizica ce conduce in mod direct una dintre unitatile economice aratate mai sus).

U.N.T.R.R. este organizatia ce trebuie consultata de catre guvern cu privire la noile reglementari specifice transportului auto, similar cum sunt consultate sindicatele pentru probleme sociale ale salariatilor din aceasta ramura.

Statutul, activitatile si atributiile uniunii sunt stabilite de catre membri sai. O participare cat mai mare face ca aceasta organizatie sa fie reprezentativa si opozabila puterii executive.

Serviciile pe care le asigura sunt:

informarea legislativa interna si internationala, diferita fata de cea publicata in buletinele oficiale;

difuzarea unor studii privind transportul auto in perspectiva (intocmite de institutii specializate la cererea uniunii sau a unor grupuri de societati interesate);

informarea societatilor comerciale beneficiare cu privire la firmele de transporturi auto existente intr-o anumita zona;

intocmirea unor cataloage cu societatile comerciale de transporturi pe anumite zone si cu beneficiarii de transport;

informarea investitorilor straini cu privire la eventualii parteneri de afaceri in domeniul transporturilor rutiere;

informarea transportatorilor asupra unitatilor bancare care acorda credite, cat si a eventualelor organisme internationale care ofera credite pentru dezvoltarea initiativei particulare in domeniul transporturilor auto;

recomandarea firmelor de transport calatori din alte tari (cu care U.N.T.R.R. intretine relatii) a societatilor comerciale romanesti similare, in vederea deschiderii de curse regulate de transport calatori;

furnizarea unor harti amanuntite si actualizate, pe zone geografice din Romania, cuprinzand drumurile pe categorii, restrictiile de circulatie existente, punctele periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei, cat si harti destinate traficului international;

reprezentarea punctului de vedere al patronatului in negocierile cu autoritatea guvernamentala, privind:

cota de combustibil alocata pentru transportul profesional;

politica de constructie si dotare in domeniul industriei autovehiculelor;

participarea la elaborarea codului rutier si a legii transporturilor;

participarea la elaborarea strategiei de dezvoltare a retelei de drumuri;

stabilirea politicii de repartizare a autorizatiilor pentru circulatia in traficul international, in functie de fondul de marfa pe zone geografice, starea tehnica si capacitatea autovehiculelor care participa la acest trafic, capacitatea profesionala a societatii comerciale, tinand cont ca fiecare tara acorda Romaniei, pe baza de reciprocitate, un numar limitat de autorizatii de transport;

instituirea unor premii, impreuna cu Confederatiile sindicale, pentru cei mai buni soferi pe diverse categorii, cat si pentru cele mai rentabile societati comerciale de transporturi auto;

publicarea periodica a unui buletin informativ cu materiale utile si actuale, de natura celor amintite.

U.N.T.R.R. reprezinta interesele transportatorilor rutieri din Romania si indeplineste obligatiile stabilite prin Statutul Uniunii Internationale a Transportatorilor Rutieri (I.R.U.), ca membra a acesteia. Totodata, difuzeaza tuturor transportatorilor rutieri romani materiale informative privind traficul rutier TIR.

Stabileste si intretine relatii cu uniuni sau asociatii ale transportatorilor rutieri din alte tari, participand, prin membri sai, la reuniuni internationale, schimburi de experienta, vizite reciproce, targuri si expozitii internationale.

U.N.T.R.R. organizeaza asistenta economica, tehnica si juridica pentru membrii afiliati, si incheie conventii cu alte uniuni din strainatate pentru acordarea reciproca de asistenta tehnica si juridica in traficul rutier de marfuri si calatori prin unitati agreate si recomandate.

Sprijina organizarea, prin unitati specializate, a unor cursuri de pregatire pentru:

cadre de conducere din societatile comerciale de transporturi auto;

instruirea soferilor care executa anumite categorii de trafic (materiale periculoase, postale, agabaritice etc.).

U.N.T.R.R. faciliteaza obtinerea in conditii avantajoase a unor documente pentru activitatea de transport intern si international. Totodata, realizeaza legatura intre transportatorii auto, ca uniune patronala de ramura, si patronatul roman, ca reprezentant al agentilor economici din sectorul particular si public. Asigura reclama si publicitate pentru transportatorii cu bonitate.

Concluzia ce se impune este ca nu este de conceput ca o societate care activeaza in domeniul transporturilor rutiere in Romania sa nu fie membra a U.N.T.R.R.

Se recomanda nu numai obtinerea statutului de membru a U.N.T.R.R. ci si participarea cat mai activa la actiunile acesteia, pentru a fi in permanenta la curent cu toate noutatile din domeniul transporturilor rutiere in lume si in Romania, cu efecte benefice asupra activitatii.

In Romania, in afara de U.N.T.R.R., mai este membra activa a I.R.U. si Asociatia Romana pentru Transporturi Rutiere Internationale - TRANS, care este o casa de expeditie si care a devenit membra a I.R.U., inainte de infiintarea U.N.T.R.R. ca organizatie patronala de ramura, neguvernamentala, care reprezinta interesele transportatorilor rutieri romani.

Cuantificarea si analiza activitatii de transport auto

Aprecierea activitatii unitatilor de transport auto presupune o analiza aprofundata a prestatiilor efectuate si a gradului de utilizare a mijloacelor de transport. O asemenea analiza este posibila prin utilizarea a o serie de indicatori specifici acestui domeniu.

Indicatorii activitatii de transport

Indicatorii activitatii de transport determina, ca si in cazul transportului feroviar, cantitatea (volumul) si calitatea procesului de transport.

Cei mai importanti indicatori de cantitate sunt prestatia in tone si parcursul marfurilor, iar dintre indicatorii de calitate, distanta medie de transport si durata medie a transportului.

Prestatia in tone, reprezinta cantitatea marfurilor efectiv transportate de un autovehicul sau de parcul activ intr-o perioada data.

La determinarea volumului de transport se considera masa bruta a marfurilor inclusiv a ambalajului.

In cazul curselor in care se fac descarcari sau incarcari pe parcurs, la sau de la mai multe puncte in mod succesiv (transporturi de colectare sau de distribuire), prin volumul marfurilor expediate se intelege incarcatura cea mai mare pe care a avut-o autovehiculul pana la destinatie. Cursa se considera efectuata in momentul in care autovehiculul a fost descarcat complet.

Masa incarcaturii se determina prin cantarire, etalonare si calculul pe baza de volum si densitate.

Prestatia pe autovehicul si zi se determina cu relatia:

Qtz = Ncz × Cn × Cut [tone/zi si auto]

in care:

Qtz reprezinta prestatia, in tone pe zi autovehicul;

Ncz - numarul de curse pe zi si autovehicul;

Cn - capacitatea nominala de incarcare, in tone capacitate pe autovehicul si cursa.

Cut - coeficientul de utilizare a tonajului.

Prestatia, pentru intregul parc si zi, se obtine cu relatia:

Qtpz = Ncz × Capa × Cut [tone/zi si parc]

in care: Capa este capacitatea activa a parcului de autovehicule, in tone capacitate.

Parcursul marfurilor sau prestatia, in tone-kilometri, reprezinta cantitatea produselor transportate inmultite cu distanta pe care s-a efectuat transportul.

Calculul parcursului marfurilor se face din momentul expedierii marfurilor, luandu-se in calcul cantitatile de marfuri transportate.

In transportul auto, pentru determinarea parcursului marfurilor se folosesc relatiile:

Pentru un autovehicul:

Pq = Dmc × Qtz = Dmc × Ncz × Cn × Cut  [tone-Km/zi-auto]

in care:

Pq - parcursul marfurilor pe zi si autovehicul, in tone km/zi autovehicul;

Dmc - distanta medie a unei curse, in km;

Qtz - prestatia, in tone/zi si autovehicul.

Deoarece:

Dmc × Ncz = Pmzp

in care: Pmzp reprezinta parcursul mediu zilnic productiv (cu incarcatura) al autovehiculului, si

Pmzp = Pmz × Cups

in care:

Pmz - parcursul mediu zilnic al autovehiculului;

Cups - coeficientul de utilizare a parcursului

putem scrie:

Pq = Pmzp × Cn × Cut [tone km/zi si autov.] sau

Pq = Pmz × Cups × Cn × Cut [tone km/zi si autov.]

Pentru intregul parc, parcursul marfurilor pentru o anumita perioada se determina cu relatia:

Pq = Pi × Cup × Zc × Pmz × Cn × Cut × Cups  [tone-km]

in care:

Cn reprezinta capacitatea medie a unui autovehicul din parcul inventar;

Cup - coeficientul de utilizare a parcului;

zc - numarul de zile calendaristice.

Dintre indicatorii de calitate se amintesc:

Distanta medie de transport, definita ca raportul dintre parcursul marfurilor, exprimat in tone kilometri, si cantitatea de marfa transportata in tone, adica:

in cazul unei curse:

[km]

in cazul unui ciclu de transport:

[km]

in care: Pq1,Pq2, , Pqn si Q1, Q2, , Qn se refera la cursele respective.

Distanta medie de transport se poate exprima: pe cursa, pe ciclu, pe zi sau pentru o perioada oarecare.

Pentru un ciclu de transport, distanta medie se mai poate exprima si in functie de lungimea parcursului productiv Lp si numarul de curse Nc corespunzator, adica:

[km]

Durata medie de efectuare a unui transport reprezinta timpul mediu cheltuit pe cursa, cu efectuarea transporturilor in perioada unui ciclu, adica:

[ore]

in care:

Nc - numarul de curse;

t1, t2, , tn - timpii de efectuare ai curselor respective

Durata medie de stationare ts, exprimata in ore, reprezinta timpul mediu cheltuit pe cursa cu stationarile in perioada unui ciclu de transport, adica:

[ore]

in care: ts1, ts2, , tsn sunt timpii de stationare in cursele respective.

Durata medie in circulatie tc, exprimata in ore, reprezinta timpul mediu cheltuit cu efectuarea unui transport, diminuat cu timpul mediu de stationare, sau timpul total de circulatie intr-un ciclu de transport raportat la numarul de curse, adica:

  sau:

in care: tc1, tc2, , tcn sunt timpii de circulatie in cursele respective.

Durata medie zilnica de exploatare - cuprinde intreaga activitate desfasurata de un autovehicul, de la ora plecarii din garaj si pana la inapoiere. Se calculeaza prin raportul dintre numarul de autovehicule ore exploatare si numarul de autovehicule zile active.

[ore/zi]

Indicatorii activitatii tehnice

Asemanator transportului feroviar, principalul indicator al activitatii. tehnice este parcursul autovehiculului.

Parcursul autovehiculului reprezinta distanta strabatuta de un autovehicul aflat in circulatie, in cursul unei anumite perioade de timp.

Se deosebesc urmatoarele categorii de parcursuri:

parcursul total al autovehiculului Lt constituit din suma parcursului productiv, parcursului neproductiv si al parcursului zero.

Lt = Lp + Lnp + L0 [km]

parcursului productiv Lp reprezinta % parcursul efectuat cu autovehiculul incarcat;

parcursul neproductiv Lnp reprezinta parcursul efectuat in timpul cursei, cu autovehiculul neincarcat; in acest parcurs nu este cuprins parcursul zero;

parcursul zero L0 reprezinta parcursul efectuat de autovehicul de la garaj pana la primul loc de incarcare si de la ultimul loc de descarcare pana la garaj, precum si deplasarile in regie de la garaj la statia de intretinere si reparatii din afara garajului etc.

Parcursul autovehiculelor se exprima in kilometri efectivi in functie de distanta strabatuta, si in kilometri echivalenti.

Parcursul echivalent al autovehiculului reprezinta parcursul stabilit in functie de distanta si de categoria de drum pe care a circulat autovehiculul. El se stabileste prin produsul dintre parcursul efectiv si coeficientul de drum indicat in normativele auto republicane, si apoi prin insumarea produselor partiale.

Parcursul echivalent serveste la calculul parcursului intre doua reparatii capitale, precum si calculul consumului de combustibil si lubrefianti.

Indicatorii tehnico-economici de utilizare a autovehiculelor

Acesti indicatori sunt indicatori de calitate, marimi medii sau relative, care caracterizeaza intr-o forma sintetica si expresiva timpii de utilizare ai autovehiculului, utilizarea parcursului autovehiculului, utilizarea capacitatii de transport, viteza de circulatie, productivitatea mijlocului de transport etc.

Indicatorii timpului de utilizare

Acesti indicatori cuprind: coeficientul de utilizare a parcului Cup, coeficientul de stare tehnica a parcului Cst, coeficientul de utilizare a timpului unei zile de lucru Cuz.

Coeficientul de utilizare a parcului Cup indica gradul de utilizare a parcului inventar. El se calculeaza prin raportul dintre numarul de autovehicule zile active (Aza) si numarul de autovehicule zile inventar (Azi), adica:

  sau [%]

Pentru majorarea coeficientului de utilizare al parcului este necesar sa se mareasca numarul de autovehicule-zile active prin actiuni energice de lichidare a imobilizarilor. Imobilizarile (stationarile) pot fi: din cauze tehnice, de aprovizionare, de exploatare si alte cauze.

Coeficientul de stare tehnica a parcului (Cst) indica gradul de pregatire tehnica a parcului. El se calculeaza prin raportul dintre autovehicule-zile-bune si numarul de autovehicule-zile-inventar, adica:

  sau [%]

Valoarea Cst este intotdeauna mai mare sau egala cu valoarea Cup, adica Cst ≥ Cup.

Coeficientul de utilizare a timpului unei zile de lucru (Cuz) se determina prin raportul dintre numarul de autovehicule-ore-active (Aoa) si numarul de autovehicule-ore-active totale (posibile) in 24 de ore, si este dat de expresia:

Acest indicator arata timpul cat autovehiculele sunt folosite efectiv pentru transporturi; el depinde de timpul de utilizare a autovehiculelor si de modul de organizare a muncii soferilor.

Indicatorii utilizarii parcursului

Indicatorii utilizarii parcursului unui autovehicul sunt: coeficientul de utilizare a parcursului (Cups) si parcursul mediu zilnic (Pmz).

Coeficientul de utilizare a parcursului (Cups) indica gradul de utilizare a parcursului efectuat. Se calculeaza prin raportul dintre numarul de kilometri parcursi cu incarcatura si numarul total de kilometri parcursi, adica:

Parcursul mediu zilnic (Pmz) indica numarul de kilometri parcursi in medie de un autovehicul pe zi, analizat intr-o perioada anumita (decada, luna, an). Parcursul mediu zilnic se exprima in kilometri efectivi pe zi, si se determina prin raportul dintre numarul total de kilometri parcursi in perioada respectiva la numarul total de autovehicule zile active.

In cazul intregului parc auto, se utilizeaza relatia:

[kmt / zi]

Parcursul mediu zilnic productiv Pmzp se calculeaza cu expresia:

Pmzp = Pmz × Cups [Kmp / zi]

sau

Pmzp = Dmc × Ncz [Kmp / zi]

iar parcursul mediu zilnic neproductiv, cu relatia:

Pmznp = Pmz × (1 - Cups) [Kmnp / zi]

Indicatorii utilizarii capacitatii de transport a autovehiculului

Indicatorii utilizarii capacitatii de transport a autovehiculului sunt: coeficientul de utilizare a tonajului (Cut), coeficientul de utilizare a locurilor (Cul), coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (Cuc).

Coeficientul de utilizare a tonajului (a sarcinii utile) Cut - indica gradul de folosinta a sarcinii utile a autovehiculului pe distanta parcursa cu incarcatura. Se calculeaza prin raportul dintre greutatea (sarcina) efectiv transportata qe si capacitatea nominala a autovehiculului Cn.

  [tone ef / tone cap]

In cazul ciclului de transport cu mai multe curse si acelasi autovehicul, relatia devine:

in care:

qefi - sarcina efectiv transportata in cursa "i";

n = Nc - numarul de curse;

Cni = Cn - sarcina nominala a autovehiculului.

In cazul unui parc de vehicule de diferite tonaje, qef reprezinta tonajul mediu efectiv incarcat pe un autovehicul in perioada respectiva, iar Cn capacitatea medie de incarcare a unui autovehicul.

Se utilizeaza relatiile:

deci:

in care Pn reprezinta parcursul capacitiv, adica volumul de transport care s-ar fi realizat daca vehiculele ar fi circulat pe tot parcursul incarcate la capacitatea lor nominala.

Coeficientul de utilizare a locurilor (Cul), specific transporturilor auto de calatori, caracterizeaza gradul de folosire a numarului de locuri, si se determina prin raportul dintre numarul de calatori efectiv transportati (Re) si numarul de calatori ce s-ar fi putut transporta (Cnr) daca toate locurile ar fi fost ocupate.

sau, in cazul ciclului de transport cu acelasi autovehicul

in care:

ri - calatorii transportati in cursa "i";

Cnri - Cnr - numarul de locuri ale autovehiculului;

n = Nc - numarul de curse.

Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport a autovehiculului (Cuc) indica gradul de utilizare al autovehiculului in ansamblul procesului de transport. Se calculeaza ca raport dintre parcursul marfurilor efectiv realizat si parcursul marfurilor posibil de realizat daca s-ar fi utilizat integral capacitatea autovehiculului si parcursul.

in care:

qei - sarcina transportata de autovehiculul "i";

lpi - parcursul productiv al autovehiculului "i";

Cni - capacitatea nominala a autovehiculului "i";

n - numarul de autovehicule;

li - parcursul total al autovehiculului "i".

In cazul unui ciclu de transport, se utilizeaza relatia:

in care:

li - distanta totala a cursei "i";

lpi - distanta de transport cu incarcatura a cursei "i";

n - numarul de curse.

restul notatiilor ca in cazul relatiilor precedente.

Acest coeficient este un indicator complex, in care se reflecta atat gradul de utilizare a sarcinii utile (Cut) cat si gradul de utilizare a parcursului (Cups).

Pentru un autovehicul:

Cuc = Cut × Cups

iar pentru intreg parcul de autovehicule:

in care n este numarul de autovehicule.

In cazul transportului de calatori, este valabila relatia:

Cuc = Cul × Cups  [cal.km/loc.km]

Viteza de circulatie

Se deosebesc: viteza medie tehnica, viteza comerciala si viteza de exploatare:

Viteza medie tehnica reprezinta distanta parcursa de autovehicul in unitatea de timp, si se determina prin raportul dintre parcursul mediu zilnic Pmz in km si timpul efectiv de circulatia tc in ore.

[km/h]

Viteza comerciala exprima viteza medie de deplasare a marfii sau a calatorilor pe un anumit traseu, si se determina prin raportul dintre lungimea traseului Lt in kilometri si timpul pentru parcurgerea lui in ore, inclusiv stationarile pe traseu legate de incarcarea-descarcarea marfurilor.

[km/h]

In cazul transportului de calatori cu autobuze, in timpul corespunzator se include si timpul de stationare al vehiculelor pentru urcarea sau coborarea calatorilor transportati, in statii intermediare, precum si alte stationari (cauze tehnice, bariere etc.).

Nu sunt incluse insa stationarile la capetele de linie ale traseelor.

Viteza de exploatare este viteza de efectuare a transporturilor in care sunt cuprinse stationarile de orice fel, inclusiv la punctele de incarcare-descarcare si pe traseu. Se determina prin raportul dintre parcursul mediu zilnic Pmz, in kilometri, si timpul de efectuare a unui transport ttran in ore.

Productivitatea mijlocului de transport

Productivitatea mijlocului de transport in transportul auto exprima volumul transporturilor efectuate de o unitate fizica de transport sau de o unitate de capacitate, intr-o anumita perioada sau o unitate de timp. Se calculeaza ca raport intre parcursul marfurilor, respectiv al calatorilor, efectuat intr-o anumita perioada si parcul mediu activ sau capacitatea medie activa, exprimata in tone capacitate (tonaje) respectiv intre parcursul calatorilor si parcul mediu activ sau capacitatea medie activa a parcului, exprimata in locuri capacitate.

Deci, pentru un autovehicul, in cazul transporturilor de marfa se obtine:

Wq = Cuc × Pmz × Zc  [tone km efectivi / tona capacitate]

sau

Wq = Cups × Cut × Pmz × Zc [tone km / tona capacitate]

Daca se raporteaza productivitatea la parcul mediu inventar, respectiv capacitatea inventar a parcului, relatiile devin:

Wp = Cup × Cuc × Pmz × Zc  [tone km / tona capacitate]

si

Wq = Cup × Cups × Cut × Pmz × Zc [tone km / tona capacitate]

respectiv, in cazul transporturilor de calatori:

Wr = Cup × Cuc × Pmz × Zc  [calatori km / loc capacitate]

sau

Wr = Cup × Cups × Cul × Pmz × Zc [calatori km / loc capacitate]

Daca se exprima productivitatea medie pe un autovehicul din parcul activ pentru o anumita perioada, se obtine:

Wqa = Cuc × Pmz × Zc ×   [tone km / autovehicul]

sau

Wqa = Cups × Cut × Pmz × Zc ×   [tone km / autovehicul]

Wra = Cuc × Pmz × Zc ×   [calatori km / autovehicul]

sau

Wra = Cups × Cul × Pmz × Zc ×   [calatori km / autovehicul]

unde:

si reprezinta capacitatea medie a unui autovehicul din parcul activ, exprimata in tone sau locuri.

Se observa din aceste relatii ca productivitatea medie reprezinta un indicator sintetic al transporturilor auto.

Productivitatea unui autobuz Wro exprimata in calatori transportati in unitatea de timp, se determina cu relatia:

 

in care:

Cnr - numarul de locuri pe scaun si in picioare din autobuz;

lr - distanta medie parcursa de un calator.

Productivitatea parcursului Wp reprezinta parcursul marfurilor sau calatorilor raportat la un kilometru efectuat, si se exprima in tone-kilometri pe un kilometru parcurs de mijloacele de transport.

Se calculeaza cu relatia:

in cazul transportului de marfa, si cu relatia:

in cazul transportului de calatori.

Daca se inmultesc si se impart relatiile cu capacitatea nominala medie a unui autovehicul, se obtine:

sau

In mod asemanator, prin inmultirea si impartirea cu Cnr, se obtine:

Recunoscand rolul economico-social al transportului rutier, precum si calitatile sale de flexibilitate si rapiditate, se desprinde ideea ca acest tip de transport va cunoaste o dezvoltare sustinuta (in conformitate cu importanta sa) printr-un angajament comun al tuturor participantilor la activitatea de transport (atat constructori de autovehicule, cat si transportatori rutieri). Eficienta economica in acest domeniu trebuie gandita si concretizata in rentabilizarea procesului de transport, respectiv a prestatiei de transport, atat pentru beneficiari, cat si pentru fiecare din partile implicate pe filierele specifice propriilor activitati.

Intrebari de autoevaluare

Care sunt elementele infrastructurii rutiere?

Explicati raportul de marime: AZI ≥ AZB ≥ AZA

Ce intelegeti prin cursa si ciclu de transport in procesul auto?

Cate tipuri de circulatie se pot folosi in parcurgerea traseelor auto?

Cate tipuri de circuite de transport auto cunoasteti?

Enumerati cateva conventii internationale realizate prin contributia I.R.U.

Care sunt principalii indicatori ai utilizarii capacitatii de transport a autovehiculelor?





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate