Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII IN ONCORDANTA CU STANDARDELE ISO 9000/2001


SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII IN ONCORDANTA CU STANDARDELE ISO 9000/2001


SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII IN ONCORDANTA CU STANDARDELE ISO 9000/2001

1.Evolutia conceptului de calitate

Deciziile unui client privind o achizitie sunt determinate in esenta de pret, durata de utilizare si utilitatea acestuia. Cu alte cuvinte, cumparatorul doreste ca produsul sa fie de calitate. conform ISO 9000, calitatea este masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerintele. Termenul calitate poate fi asociat cu calificative, cum ar fi:slaba, buna, excelenta. Deci, calitatea nu este ceva absolut si ea se raporteaza la cerinte:

- externe, ale clientului si ale reglementarilor in domeniu;

- interne , prevazute in specificatiile produsului.



Calitatea este incorporata produsului sau serviciului in toate etapele de realizare ale acesteia: cercetarea pietei, proiectare, aprovizionare, executie, vanzare, livrare si montaj. Calitatea este rezultatul actiunilor tuturor participantilor la realizarea produsului. Dintre factorii ce influenteaza calitatea produsului, amintim:

- calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare;

- modul cum a fost proiectat (conceput) produsul;

- tehnologia de productie;

- plasarea punctelor de control in timpul fabricarii produsului;

- supravegherea fluxului tehnologic;

responsabilitatile tuturor celor care participa la fabricarea produsului;

- circulatia adecvata a documentelor si informatiilor;

- verificarea periodica a mijloacelor de productie si inspectia utilajelor, echipamentelor, dispozitivelor de masurare;

- calificarea personalului care produce si inspecteaza calitatea;

- documentatia de prezentare a produsului.

Etapa

Carac-
teristica

Inspectia calitatii

(inceputul sec. XX)

Controlul calitatii

Asigurarea calitatii

Managementul calitatii totale

(dupa 1980)

Obiectivul

Identificarea defectelor

Controlul calitatii

Construirea sistematica a calitatii pe flux si la final

Managementul total al calitatii proceselor si produselor

Concepte cheie

Randament

Diviziunea muncii

Nivel acceptabil al calitatii

- Incredere client

- fiabilitate

- excelenta

Sens de actiune

reactiv

reglementare

prevenire

proactiune

Metode principale

- supraveghere

- statistici

- esantionari

- metrologie

Proceduri organizationale si tehnice

- formarea si motivarea personalului;

- indicatori.

Persoane implicate

Compartiment de inspectie

Cei stabiliti prin proceduri

Toti membrii organizatiei si apropiati

Tendinte

- de nivel acceptabil

0 defecte

- excelenta industriala

Conceptul de calitate apare o data cu revolutia industriala cand se trece de la activitatea manufacturiera la cea mecanizata. Sistemul de monitorizare si de conducere a calitatii evolueaza foarte rapid mai ales dupa inceputul secolului XX cand in SUA apar compartimentele specializate si verificarea calitatii devine o functie independenta de productie.

Incepand cu anii 1930 activitatile simple de inspectie sunt inlocuite sau completate cu controlul calitatii (tinerea sub control a calitatii produsului).

O etapa superioara a controlului calitatii este asigurarea calitatii care extinde notiunea de calitate de la produs la proces si sistem. Pentru a avea profit pe termen lung, orice producator sau comerciant este interesat sa se asigure ca produsele sale au de fiecare data calitatea pe care o asteapta cumparatorul. Apare asadar, necesitatea de a lua masuri in interiorul firmei pentru a obtine mereu produse cu aceleasi caracteristici, care sa corespunda asteptarilor clientului.

Asigurarea calitatii se refera la modul de lucru, nu direct la calitatea produsului si, inseamna:

- sa scrii cum faci (sa existe proceduri, instructiuni de lucru, planuri);

- sa faci cum este scris (sa nu lucrezi dupa ureche);

- sa scrii cum ai facut (sa existe inregistrari ale activitatilor efectuate).

Asigurarea calitatii este o sarcina cuprinzatoare ce revine conducerii firmelor producatoare si prestatoare de servicii. Conducerea acestora planifica, supravegheaza, dirijeaza si corecteaza procesul de fabricatie sau de prestare a serviciului, astfel incat produsul sau serviciul furnizat sa satisfaca cumparatorul.

Asigurarea calitatii trebuie sa dea incredere nu numai clientilor, ci si tuturor angajatilor unor organizatii ca aceasta este capabila sa realizeze produse de calitate. Pe de alta parte, fiecare angajat trebuie sa fie constient ca, indiferent de locul sau de munca, influenteaza intr-o masura mai mare sau mai mica calitatea produselor fabricate sau a serviciilor prestate si este raspunzator pentru calitatea muncii sale.

In conformitate cu ISO 9000/2001, asigurarea calitatii reprezinta o parte a managementului calitatii concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitore la calitate vor fi indeplinite.

Incepand cu anii 1980 se dezvolta o conceptie noua, superioara asupra calitatii, si anume:

managementul calitatii totale.

Conform ISO 9000/2001, managementul calitatii reprezinta acele activitati coordonate pentru a orienta si controla o organizatie in ceea ce priveste calitatea. Managementul calitatii reprezinta o etapa superioara, deoarece cuprinde:

- stabilirea politicii si a obiectivelor referitoare la calitate;

- planificarea calitatii;

- controlul calitatii;

- asigurarea calitatii;

- imbunatatirea continua.

Prezentam mai jos elementele esentiale ale fiecarei etape din evolutia conceptului de calitate:

  1. inspectia calitatii

- sortare si clasificare;

- actiuni corective;

- identificarea surselor de nonconformitati;

- reprelucrare.

  1. controlul calitatii

- incercarea produselor;

- autocontrolul;

- utilizarea statisticii.

  1. asigurarea calitatii

- dezvoltarea unui sistem al calitatii;

- planificarea calitatii;

- utilizarea costurilor calitatii;

- desfasurarea activitatilor in mod documentat;

- accent pe actiunile de prevenire.

  1. managementul calitatii totale

- concentrarea asupra clientului;

- dezvoltarea pe termen lung;

- implicarea furnizorilor;

- conducerea proceselor;

- masurarea performantelor;

- lucrul in echipa;

- implicarea tuturor angajatilor.

Standardele din domeniul calitatii

Incepand cu anii 1960 au fost elaborate primele standarde de calitate in SUA, primul standard de calitate fiind standardul militar american MIL-Q-9858A. Prima generalizare a principiilor de calitate s-a realizat in 1979 prin standardul ISO-9000.

Standardele din familia ISO-9000 se caracterizeaza prin faptul ca:

- permit un cadru pentru tinerea sub control a calitatii;

- contin cerinte specifice, dar nu indica cum trebuie structurata o activitate sau cum trebuie procedat;se indica doar activitatile in care trebuie sa se ia masuri pentru tinerea sub control a calitatii;

- au un caracter general, ele aplicandu-se in toate domeniile de activitate;

- un sistem al calitatii nu este static, ci se dezvolta dupa cum o cer necesitatile de dezvoltare ale societatii.

Familia de standarde ISO 9000-inainte de ultima revizie, cea din anul2000-se impartea in 3 categorii:

  1. ghidul de selectie si utilizare a standardului model;
  2. standardele model;
  3. ghidul de imbunatatire a sistemului calitatii.
  4. Standardele de calitate sunt revizuite periodic-din 5 in 5 ani, astfel incat in 15.12000 a

fost publicat pe plan international un set de standarde revizuite.

Motivele care au dus la actuala revizie au fost:

- cresterea nevoilor utilizatorilor si ale clientilor;

- problemele semnalate de firme in utilizarea vechiului standard model, cum ar fi:

- dificultati de aplicare pentru micile afaceri;

- orientarea evidenta catre fabricatie in detrimentul serviciilor;

- inmultirea standardelor ghid;



- revizuirea periodica a standardelor de calitate.

Scopurile urmarite de standardele revizuite sunt:

- de a imbina managementul modern cu procesele si activitatile organizatiei;

- de a promova imbunatatirea continua;

- de a pune la dispozitia firmelor un instrument mai eficient in obtinerea satisfacerii clientului;

- de a asigura aplicabilitatea standardelor pe plan mondial.

Principalele caracteristici ale standardelor revizuite in anul 2000 sunt urmatoarele:

- sunt mai usor de inteles si de aplicat,

- au o terminologie mai clar definita,

- ajuta la autoaprecierea obiectiva si masurabila a organizatiei,

- au aplicabilitate in toate activitatile, atat din sfera serviciilor, cat si din cea productiva,

- sunt comparabile cu normele aplicabile in domeniul managementului mediului,

- pot fi adaptate mai usor la situatia concreta a organizatiei,

- sunt puternic orientate spre imbunatatirea continua si spre client:

Familia de standarde ISO 9000 revizuita este compusa din:

  1. Standardul ce contine principiile fundamentale si vocabularul SREN ISO 9000/2001 cu

titlul Sistemul de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular.

In acest standard sunt descrise notiunile fundamentale referitoare la sistemul de management al calitatii, prezentandu-se terminologia utilizata.

  1. Standardul modern sau standardul de demonstrare SREN ISO 9001/2001 cu titlul:

Sistemul de management al calitatii. Cerinte.

Acest standard prezinta cerintele unui sistem de management al calitatii care este necesar organizatiilor pentru a demonstra capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplineasca cerintele clientilor si cerintele de reglementare aplicabile, avand drept scop cresterea satisfactiei clientilor.

  1. Ghidul de imbunatatire a performantelor organizatiei cu titlul SREN ISO 9004/2001.

Sistemul de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea performantei organizatiei.

Acest standard furnizeaza pe baza principiului de management al calitatii, indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor, cat si a celorlalte parti implicate.

  1. Ghidul de auditare SREN ISO 19011/2001. Linii directoare pentru auditarea sistemului de management al calitatii si managementul mediului.

Acest standard furnizeaza indrumari referitoare la principiile fundamentale ale auditului,

managementul programelor de audit, conducerea auditurilor de calitate si de mediu, precum si criteriile de calificare a auditorilor.

3. Sistemul de management al calitatii (SMC)

Conform ISO 9000, SMC este definit ca sistemul de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.

SMC poate fi implementat in orice organizatie, indiferent de profil, tipul produselor sau serviciilor realizate, numarul de angajati sau complexitatea proceselor desfasurate.

SMQ este introdus pentru a demonstra dorinta si competenta organizatiei de a-si controla activitatea.

Astfel:

  • obiectivele trebuie sa fie definite si cunoscute in toate sectoarele de activitate si la toate

nivelele;

  • repartizarea sarcinilor trebuie sa tina seama de competente si sa fie cunoscuta de intregul

personal;

  • diferitele atributii trebuie sa fie stabilite clar si cunoscute de cei interesati;
  • documentatia trebuie sa fie organizata, dirijata si adaptata in functie de obiective si de

activitati;

  • modul de rezolvare a deficientelor trebuie sa fie stabilit si respectat pentru a preveni

repetarea acestuia.

SMC este necesar pentru:

  • a da incredere clientului ca este si va fi atinsa calitatea pe care acesta o doreste;
  • a se obtine si mentine calitatea produselor sau serviciilor;
  • a da incredere proprie conducerii ca este atinsa si mentinuta calitatea propusa.

In cateva cuvinte, SMC inseamna coerenta, consecventa, disciplina, rigoare si imbunatatire

continua a performantelor.

SMC nu determina in mod automat realizarea unor produse sau servicii de calitate, dar creeaza premisele realizarii acestora.

Factorii care pot determina decizia de implementare a unui SMC sunt:

  1. decizia conducerii de a conferi incredere clientilor actuali si potentiali;
  2. dorinta de penetrare pe piete noi;
  3. necesitatea de a obtine avantaje fata de concurenta;
  4. intentia conducerii de a capata increderea necesara in capabilitatea organizatiei;
  5. necesitatea imbunatatirii calitatii produselor.

Beneficiile unui SMC sunt:

organizarea mai buna a muncii;

evitarea supraincarcarii personalului;

posibilitatea evaluarii obiective a muncii fiecarui angajat;

stabilirea locului de munca in cadrul organizatiei;

reducerea numarului de greseli si a pierderilor;

reducerea costurilor cu noncalitatea;

imbunatatirea calitati produselor sau serviciilor;

cresterea profitului;

obtinerea satisfactiei clientilor;

cresterea numarului de clienti;

cresterea motivarii si implicarii angajatilor;

relatii bune cu furnizorii;

cresterea competitivitatii organizatiei.

Conditiile se trebuie indeplinite pentru implementarea unui SMC sunt:

intelegerea scopului propriei afaceri;

cunoasterea si intelegerea cerintelor clientilor;

coordonarea SMC de catre conducerea de varf;

implicarea tuturor angajatilor;

aplicarea principiilor de prevenire in locul celui de defectare si reparare;

flexibilitatea si disponibilitatea pentru a tine pasul cu dezvoltarea sau modificarea afacerii.

Principalele obstacole ce pot apare in implementarea unui SMC sunt:

lipsa de incredere a angajatilor;

lipsa de credibilitate a conducerii;

lipsa de instruire;

comunicarea slaba;

teama de asumare a riscului;

lipsa delegarii autoritatii;

luarea tardiva a deciziilor;

lipsa de loialitate a angajatilor;

lipsa de continuitate;

sisteme ineficiente de evaluare a progresului realizat;

fiecare din aceste obstacole poate fi eliminat doar de catre conducere.

Realizarea unui SMC functional presupune un efort de lunga durata din partea fiecarui

angajat al organizatiei. In sustinerea acestui efort un rol deosebit il au sefii entitatii functionale care prin exemplul lor in ceea ce priveste respectarea documentelor pot influenta major modul si durata de implementare a SMC.

Introducerea unui SMC certificabil trebuie sa fie planificata si necesita parcurgerea unor etape:

numirea reprezentantului managerului pentru calitate care trebuie sa aiba putere de

decizie, autoritate si acces direct la conducerea de varf pentru a coordona procesul de introducere a SMC.

numirea echipelor de lucru si a responsabililor calitatii din entitatile functionale;

stabilirea politicii si a obiectivelor in domeniul calitatii;

instruirea generala a personalului in domeniul calitatii;

proiectarea si restructurarea SMC;

verificarea prin audituri interne a modului in care sunt aplicate documentele SMC si

evaluarea eficacitatii activitatii;

realizarea actiunilor corective ce se impun in urma auditurilor interne;

solicitarea certificarii.

Pentru implementarea SMC conform ISO 9000 se impune:

  1. identificarea si vizualizarea proceselor care presupun:

- depistarea proceselor,

- ordonarea proceselor,

- stabilirea proceselor de valoare,

- stabilirea proceselor ajutatoare,

- stabilirea procesului de management.

  1. numirea proprietarilor de proces, care presupune:

- numirea proprietarului de proces ( prin decizia conducerii);

- constituirea unei echipe de management al procesului;



- clarificarea responsabilitatilor in cadrul procesului;

- clarificarea interfetelor;

  1. definirea structurii si interfetelor proceselor care presupun:

- definirea relatiilor dintre procese;

- stabilirea de obiective si indicatori de urmarire a progresului fiecarui proces;

  1. prezentarea si documentarea proceselor care presupune:

- detalierea fiecarui proces;

- detalierea fluxului de activitati;

- reguli clar stabilite la nivel de organizatie;

- vizualizare buna, de exemplu cu diagrame flux;

- lucru in echipa, sub conducerea proprietarului de proces;

- tinerea sub control a documentelor rezultate;

  1. implementarea procedurilor si proceselor, care presupune participarea tuturor angajatilor,

asumarea responsabilitatilor de catre fiecare angajat.

  1. imbunatatirea procedurilor si proceselor care presupune:

- autoevaluarea continua de catre proprietarii de proces a satisfacerii indicatorilor de proces si a obiectivelor procesului;

- stabilirea si aplicarea sistematica de actiuni corective;

Recunoasterea oficiala a implementarii si functionarii efective a SMC o constituie certificarea conformitatii acestuia cu standardul de referinta.

Certificarea conformitatii este actiunea unei terte persoane care dovedeste existenta increderii adecvate ca un produs, proces sau serviciu, corespunzator identificat este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Actiunea de acordare a unei marci de conformitate sau unei autorizari este denumita certificare.

Certificarea SMC da clientilor increderea ca organizatia intruneste toate cerintele standardului ISO 9000, ca este si va fi atinsa calitatea de care ei au nevoie.

Dintre motivele care pot determina necesitatea certificarii SMC putem aminti:

- cerintele sau asteptarile clientului;

- obtinerea de produse mai ieftine si mai bune;

- presiunea exercitata de piata;

- reglementari la nivel national si international;

- dispozitii la nivel de corporatie;

- partea unei strategii mai ample.

4 Documentatia SMC.

UN SMC este definit si exista prin intermediul documentelor sale specifice.

Aceste documente trebuie concepute, astfel incat pentru toate activitatile care pot influenta calitatea sa se poata oferi raspunsuri precise la urmatoarele intrebari:

Ce trebuie facut?

Cine face?

Unde face?

Cu ce face?

Cand face?

Cum face?

Cum si cine verifica, daca s-au facut asa cum e scris?

Amploarea documentatiei si gradul de detaliere trebuie sa tina seama de componenta

personalului si de cultura organizatiei.

Structura documentului SMC poate avea o forma piramidala cu 5 nivele, ca in figura:

P=politica in domeniul calitatii; este partea integranta a politicii organizatiei; ea defineste obiectivele generale ale organizatiei in domeniul calitatii si principiile de practica manageriala aplicate pentru atingerea acesteia.

MC=manualul calitatii; descrie ce face concret organizatia pentru a-si realiza obiectivele in domeniul calitatii; serveste urmatoarelor scopuri:

comunica personalului, clientilor si distribuitorilor obiectivele si politica organizatiei;

proiecteaza o lumina favorabila asupra organizatiei, castigand increderea clientilor si

furnizorilor;

defineste structura organizatorica a organizatiei, procesele existente si interactiunea dintre ele;

constientizeaza angajatii de rolul si impactul muncii lor asupra calitatii produsului si al satisfactiei clientilor.

Manualul calitatii coordoneaza intreaga documentatie a SMC.

PD/DP=proceduri documentate/descrieri pe proces.

PD= procedura conform ISO 9000 reprezinta un mod specificat de desfasurare a unei activitati sau a unui proces. Atunci cand modul de desfasurare este prezentat in scris-procedura document.

PD definesc cine realizeaza obiectivele trasate in manualul calitatii. cand si unde se realizeaza.

Prin PD se precizeaza si se descriu masurile luate pentru indeplinirea obiectivelor SMC, precum si competentele si responsabilitatile necesare. Prin aceste masuri se evita problemele ce pot apare la interfata competentelor si responsabilitatilor.

DP definesc care sunt criteriile si metodele necesare pentru ca desfasurarea si control proceselor sa fie eficace, cine este proprietarul procesului, care sunt resursele necesare, cine, cand si unde masoara, monitorizeaza si analizeaza procesul.

IL= instructiuni de lucru, detaliaza modul de realizare a activitatilor prezentate in procedurile documentate PD si DP dand raspuns intrebarii cum?

IL sunt necesare, de obicei pentru activitatile ce nu pot fi descrise printr-o singura fraza sau un paragraf dintr-o procedura PD sau DP.

IL se adreseaza unui grup restrans de persoane care efectueaza activitatea descrisa in instructiunea de lucru.

IL trebuie sa fie disponibila acestor persoane in orice moment.

I= inregistrarile calitatii sunt, conform ISO 9000, documentul prin care se declara rezultatele obtinute sau care furnizeaza dovezi ale activitatilor realizate.

O inregistrare a calitatii furnizeaza dovezi obiective ale gradului de satisfacere a conditiilor referitoare la calitate sau ale eficacitatii SMC.

5. Principiile de management al calitatii.

Principiile de management a calitatii in ISO 9000 sunt considerate determinante pentru imbunatatirea continua a performantelor si, deci pentru obtinerea succesului. Un principiu de management al calitatii este o regula sau o convingere fundamentala si completa pentru conducerea unei organizatii orientata spre imbunatatire continua a performantei pe termen lung prin focalizare pe client, luand in considerare, in acelasi timp si nevoile celorlalte parti interesate.

Cele 8 principii de management al calitatii sunt:

  1. orientarea spre client ;
  2. conducerea ;
  3. implicarea angajatilor ;
  4. abordarea bazata pe proces ;
  5. abordarea managementului ca sistem ;
  6. imbunatatirea continua;
  7. abordarea pe baza de fapte in luarea deciziilor;
  8. relatii cu furnizorii reciproc avantajoase.

1. Orientarea spre client.

Organizatiile depind de clienti lor si, de aceea trebuie sa inteleaga cerintele lor actuale si viitoare, sa le indeplineasca si sa se preocupe sa le depaseasca asteptarile. Aceasta presupune ca:

necesitatile clientului sunt cunoscute si intelese in toata organizatia;

obiectivele interne ale organizatiei sunt direct legate de asteptarile clientului;

sa se imbunatateasca capacitatea organizatiei de a satisface necesitatile clientului

se asigura ca angajatii dispun de cunostintele si competentele necesare pentru a obtine

satisfacerea clientului.

Conducerea - creeaza echilibrul dintre scop si orientare intr-o organizatie ; ea trebuie sa creeze si sa mentina mediul intern in care personalul poate sa intervina in totalitate si deplin pentru atingerea obiectivelor organizatiei. Aceasta presupune ca :

se dezvolta si se comunica o viziune clara asupra viitorului organizatiei ;

aceasta viziune se transpune in obiective masurabile asupra organizatiei ;

angajatii sunt implicati in realizarea obiectivelor ;

organizatia dispune de u colectiv motivate, competent si stabil.

3. Implicarea angajatilor.

Personalul de pe toate nivelele ierarhice reprezinta esenta insasi a unei organizatii si o implicare totala din partea acesteia , permite utilizarea profitabila a aptitudinii sale in cadrul organizatiei. Aceasta presupune ca:

angajatii participa activ la imbunatatirea strategiei organizatiei;

angajatii si-au insusit obiectivele organizatiei ;

angajatii sunt implicati in luarea deciziilor si in inbunatatirea proceselor;

angajatii sunt multumiti de munca lor si-si folosesc potentialul propriu de dezvoltare in

slujba organizatiei.

4.Abordarea bazata pe proces

Rezultatul dorit poate fi obtinut mai eficient, daca activitatile sau resursele aferente sunt

coordonate si compuse sub forma unui proces.

Aceasta presupune ca:

procesele din organizatie conduc la rezultate planificate si la folosirea eficienta a

resurselor;

prin cunoasterea performantelor proceselor se pot stabili obiective ambitioase ale

organizatiei ;

prin aplicarea orientarii catre procese se reduc costurile si se previn neconformitatile ;

se imbunatateste competenta colectivului prin procesele ce tin de managementul

resurselor umane.

5.Abordarea managementului ca sistem.

Identificarea, intelegerea si coordonarea unui sistem de procese intercorelate pentru realizarea unui anumit obiectiv imbunatateste eficienta organizatiei. Aceasta presupune ca :



se concep planuri in care sunt imbinate aspectele functionale cu cele legate de proces ;

obiectivele proceselor individuale sunt pe acelasi plan cu obiectivele organizatiei ;

eficienta proceselor individuale devine transparenta si se pot determina rapid potentialele

de imbunatatire ;

competentele sunt coordonate, evitandu-se lucrul in echipa.

6.Imbunatatirea continua a performantei unei organizatii reprezinta un obiectiv permanent al acesteia. Aceasta presupune :

organizatia imbina planificarea strategica cu imbunatatirea continua;

se au in vedere obiective de imbunatatiri realiste, dar si ambitioase;

toti angajatii sunt implicati in procesul de imbunatatire continua ;

colectivul este capabil sa imbunatateasca produsele, procesele si sistemul.

7.Abordarea pe baza de fapte in luarea deciziilor

Deciziile eficiente se bazeaza pe analiza datelor si a informatiilor. Aceasta presupune:

strategiile organizatiilor sunt realiste, fiind fundamentate pe cifre, date si fapte;

se prevad obiective ambitioase prin luarea in considerare a datelor importante;

organizatia optimizeaza conducerea procesului si sistemului, pregateste procese de

imbunatatire si previne problemele;

politica de resurse umane se orienteaza spre chestionarea angajatilor si spre valorificarea

propunerilor lor de imbunatatire.

8.Relatiile cu furnizorii reciproc-avantajoase

Organizatia si furnizorii sai sunt dependenti unul de celalalt. Relatiile reciproc-avantajoase duc la o marire a capacitatii de creare a valorii de ambele parti. Aceasta presupune ca :

organizatia dezvolta relatii strategice de parteneriat cu furnizorii in folosul ambelor parti ;

se asigura increderea , punctualitatea si lipsa de defecte a produselor primite de la

furnizori ;

organizatia dezvolta si intareste performanta furnizorilor in domeniul calitatii prin

instruirea acestora si reunirea eforturilor de imbunatatire.

Implementarea celor 8 principii de management al calitatii conduce la functionarea eficienta a SMC .

6. Managementul proceselor.

Plecand de la premisa ca un rezultat dorit este realizat mai eficient atunci cand resursele si activitatile implicate sunt coordonate ca fiind un proces, standardul ISO 9000 incurajeaza adoptarea abordarii bazate pe proces pentru dezvoltarea, implementarea si imbunatatirea impusa de SMQ pentru a asigura cresterea satisfactiei clientilor prin indeplinirea cerintelor acestora.

Aplicarea unui sistem de procese in cadrul unei organizatii impreuna cu identificarea acestor procese si a interactiunii dintre ele, precum si conducerea lor poate fi considerata o abordare bazata pe proces.

Abordarea bazata pe proces in cadrul SMC este importanta pentru :

a intelege si a satisface cerintele clientilor ;

a considera procesele prin prisma valorii adaugate ;

a masura performantele si eficienta proceselor ;

a imbunatati continuu procesele pe baza de obiective nemasurabile 

Abordarea bazata pe proces trebuie sa conduca la urmatoarele actiuni :

definirea proceselor necesare pentru realizarea scopului organizatiei ;

identificarea si masurarea marimilor de intrare si de iesire ale proceselor;

identificarea interfetelor dintre diferitele procese ale organizatiei;

identificarea furnizorilor si a clientilor, atat intern. cat si externi pentru fiecare proces in

parte;

stabilirea unor responsabilitati si autoritati clare pentru operarea si conducerea proceselor;

evaluarea riscurilor, consecintelor si efectelor proceselor asupra clientilor, furnizorilor si a

altor parti implicate.

Pentru a intelege mai bine cum functioneaza procesul in realitate, se impune identificarea:

limitelor procesului;

elementele de intrare-iesire;

furnizorilor si clientilor;

resurselor necesare;

activitatilor majore din cadrul proceselor.

Aceste activitati trebuie sa implice pe toti cei care efectueaza nemijlocit activitatile din proces. La definirea procesului, o atentie deosebita trebuie acordata determinarii clare a interfetelor, inventarierii complete a elementelor de intrare si iesire, a tuturor furnizorilor si clientilor si a activitatilor necesare pentru desfasurarea si tinerea sub control a procesului.

Conform ISO 9000, tuturor proceselor li se poate aplica metodologia cunoscuta sub numele de ciclu PDCA.



Ciclul PDCA poate fi descris astfel:

  1. planifica -stabileste obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta

cu cerintele clientului si cu politica organizatiei;

  1. executa, implementeaza si aplica procesele in cadrul organizatiei;
  2. verifica, monitorizeaza si masoara procesele si produsele in raport cu politicile,

obiectivele si cerintele si raporteaza rezultatele;

  1. actioneaza-intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantei proceselor,

implicit a produselor.

Abordarea bazata pe proces accentueaza importanta identificarii actiunilor existente intre procesele din organizatie. Vizualizarea relatiilor reciproce dintre procesele identificate se poate face intr-o harta a procesului. Pentru a putea construi o astfel de harta este necesar sa determinam mai intai relatiile reciproce dintre procese, care pot fi de mai multe tipuri:

procese de management -sunt cele ce asigura realizarea sarcinilor de management;

procese de valoare -de prestatie - sunt cele care conduc direct la crearea de valori

(ex:analiza cerintelor clientilor, proiectarea realizarii produsului);

procese ajutatoare - de sprijin - sunt cele ce asigura sprijinirea proceselor de valoare,

asigurand infrastructura necesara (ex: mentenanta ).

7. Cerintele standardului ISO 9000

Standardul defineste cerintele pe care trebuie sa le satisfaca un SMC atunci cand o organizatie:

are nevoie sa demonstreze capacitatea sa de a furniza consecvent produse care sa satisfaca clientul si reglementarile in vigoare;

urmareste sa creasca satisfacerea clientului prin aplicarea eficienta a SMC.

Acest standard poate deveni obiectul unei conventii contractuale intre 2 parteneri sau poate

sta la baza unei evaluari a SMC de catre terti in scopul certificarii SMC.

Cerintele standardului ISO 9000/2001 sunt structurate in urmatoarele capitole ale acestuia:

Capitolul 4: Sistemul de management al calitatii.

Capitolul 5: Responsabilitatile managementului.

Capitolul 6: Managementul resurselor.

Capitolul 7: Realizarea produsului.

Capitolul 8: Masurare, analiza si imbunatatire.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate