Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Provocarile mileniului trei si ale tranzitiei cer un nou tip de manager


Provocarile mileniului trei si ale tranzitiei cer un nou tip de manager


Provocarile mileniului trei si ale tranzitiei cer un nou tip de manager

Mileniul trei asteptat cu sperante, temeri, curiozitate si expectante de fiecare locuitor al planetei a adus si schimbarea de paradigma conturata de John Naisbitt in 'Megatendinte' (1989) caracterizata prin trecerea de la societatea industriala la societatea informationala, de la tehnologia fortata la tehnologia inalta (High Tech) de la economie nationala la economie globala, de la centralizare spre descentralizare, de la democratie reprezentativa spre democratie participativa, de la ierarhie la retele interactive si pluralitatea optiunilor, ete.

Aceasta este marea epoca a sistemului tertiar, a telecomunicatiilor si a informatiei in care schimburile sunt in fiecare zi din ce in ce mai imateriale, si civilizatia noastra judeca din ce in ce mai mult in mod virtual, chiar si bancherul consulta cifrele pe un ecran; banii devenind si ei imateriali, aprecia M. Le Saget (1999, p.l6), comparand planeta cu 'un creier gigant ale carei zone sunt irigate de telecomunicatii si informatica, iar intreprinderea este incet-incet impanzita de retea'.



Aceste transformari pe care le traim si le suntem contemporani sunt acompaniate de imense provocari pentru toate domeniile de activitate umana si mai ales pentru domeniul conducerii. Transformarile, schimbarile si provocarile cu care suntem confruntati cer si impun noi forme de conducere, un nou tip de conducator, lider, manager.

Forta care se afla in spatele organizatiilor de succes este capacitatea de a conduce ce poate crea firme vitale si viabile, o noua viziune asupra devenirii acestor firme si strategii de mobilizare a firmei pentru a se adapta acestei viziuni (Waren Bennis si Burt Manus

Momentul istoric actual se caracterizeaza dupa opinia autorilor citati anterior prin nevoia de o viziune strategica, comprehensiva a capacitatii de a conduce nu doar de cativa lideri aflati in posturi inalte, ci de un numar mare de lideri din toate domeniile, de la atelierul din fabrica, la biroul directorului.

Un factor cheie de care este nevoie pentru a raspunde provocarilor mileniului este capacitatea de a conduce. 

In literatura de specialitate, consacrata domeniilor conducerii, au aparut multe lucrari dedicate managementului, liderului si managerului ca urmare a schimbarilor radicale ce au avut loc la nivelul intregii societati (in plan economic, politic, social, etc.).

Tranzitia prelungita ne-a orientat spre a cauta si descoperi lideri politici eficienti, apoi a unor manageri performanti in diferite domenii de activitate cu speranta depasirii mai rapide si mai usoare a fenomenelor negative cu care se confrunta inca societatea romaneasca.

Ca actori sociali intr-o situatie inedita si dificila si ca specialisti ai domeniului social

am inteles ca managerii si liderii mileniului trei trebuie pregatiti, monitorizati si sprijiniti intr-o formare ce poate raspunde problemelor multiple ce nasc din schimbare generand schimbarea, care solicita capacitate de previziune, intuitie, originalitate si flexibilitate, curaj in asumarea riscurilor si dragoste de lupta cu incercarile vietii la nivel individual, organizational si comunitar.

Sensibilitatea la problemele mileniului trei permite conturarea unui nou tip de manager. lulian Ceausu cunoscut specialist m probleme de management, autor al complexei lucrari 'Enciclopedia Manageriala', pe baza unui studiu publicat in revista 'The Observer Magazine', contureaza o serie de schimbari si diferente de atitudini intre managerii de tip vechi si cei de tip nou:

Manageri de tip vechi

Manageri de tip nou

se considerau o veriga intr-o retea de comanda;

considerau ca indatorirea lor ca sefi

este sa dea raspunsuri subaltemilor;

se percepeau ca un fel de

guvernatori care reprezinta

autoritatea centrala intr-o posesiune

indepartata;

distribuiau sarcinile si puneau

oamenii sa execute diferite lucrari;

erau preocupati sa inteleaga si sa

satisfaca obiectivele companiei;

considerau subaltemii ca fiind

instrumente pentru atingerea unor

obiective;

considerau calificarea ca fiind

sarcina compartimentului personal;

considerau celelalte departamente ca

rivale;

opuneau rezistenta sugestiilor de

schimbare;

se considera conducatori ai unei

echipe;

considera ca indatorirea lor este sa

puna intrebari echipei;

se percep ca sefi locali autonomi

intretinand relatii prietenoase si

fructuoase cu guvemul central;

cauta sa-I faca pe ceilalti sa inteleaga

obiectivele si imputernicesc oamenii

sa rezolve probleme;

este preocupat sa inteleaga si

satisfaca nevoile clientului;

apreciaza clipa si o considera ca

fiind o sursa de idei noi;

considera evolutia subalternilor ca

fiind propria responsabilitate,

pregatirea mai buna si calificarea

realizandu-se prin dialog cu

oamenii;

considera celelalte departamente ca

aliate in incercarea de a satisface

clientul;

considera schimbarea ca o

provocare necesara progresului

organizatiei;

Aceste atitudini se traduc in comportamente pe care le adopta managerii din cele doua categorii.

Tabloul atitudinilor si comportamentelor subsumate lor in cazul managerului se imbogateste continuu sub semnul transformarilor de anvergura ce solicita noi abordari in confruntarea organizatiilor cu mediul si, implicit, in gandirea si practica managementului (Vlasceanu Mihaela, p.310).

Intr-o societate a informatiei si cunoasterii specialistii (R. M. Kanter (2000), I. Ceausu Mihaela Vlasceanu considera ca metodele si abilitatile necesare conducatorului unei organizatii vor fi total diferite de cele din deceniul trecut. Organizatiile din noua societate a cunoasterii apreciaza Mihaela Vlasceanu p.310) au capacitatea de imaginare a unor oportunitati ce ies din tiparul categoriilor conventionale, agilitate mentala de anticipare a actiunilor ce traverseaza granitele traditionale, precum si a consecintelor acestor actiuni, abilitatea de a stabili legaturi si a obtine avantaje din interdependente si mai ales capacitatea de a inventa noi combinatii.

Autoarea citata compara rolul 'puterii creierelor', respectiv a inteligentei in economia globala a informatiei cu rolul petrolului pentru economia industriala'.

Alaturi de alti autori R. M. Kanter (2000), Meryem Le Saget Maria Cojocaru F. Santion si A. Papari Mihaela Vlasceanu consideram ca marii manageri si lideri se caracterizeaza prin stima de sine inalta, incredere in puterea mintii si a inimii de a genera inovatia si creatia, abilitate in producerea si receptarea influentei, placerea confruntarii cu situatiile, ideile si interes pentru provocarea si managerierea conflictelor considerata o cale spre depasirea barierelor si atingerea excelentei.

Toate aceste atitudini si trasaturi ce alcatuiesc profilul managerului ne orienteaza atentia spre localizarea lui in grupul specialistilor cu abilitati si atitudini creative/intuitive supramedii.

Eficienta conducerii m secolul XXI, prognozeaza Mihaela Vlasceanu p.314), va depinde in mare masura de capacitatea managerilor de imaginare a noi oportunitati de gandire neconventionala, de incurajare a proceselor de invatare si inovare, de distribuire a puterii in randul membrilor organizatiei si de sprijinire a acestora in dobandirea si transmiterea cunoasterii.

In fata atator cerinte si standarde de implinit un tanar manager s-ar putea intreba: ca sa-mi pot indeplini rolurile si implini asteptarile ce ar trebui sa fiu: un bun specialist, un inventator, un savant?





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate