Modelul lui Geert Hofstede

Modelul lui Geert Hofstede

Axul abordarii lui Geert Hofstede este reprezentat de patru concepte sau dimensiuni, fiecare dintre acestea constand din interactiunea a doua caracteristici complementare si adverse. Cele patru dimensiuni sunt:

F     individualism - colectivism ;

F     masculinitate-feminitate ;

F     distanta fata de putere mare sau mica ;

F     evitarea incertitudinii.

Individualism - colectivism

Aceasta dimensiune se refera la raporturile individului cu celelalte fiinte umane. Anumite societati apreciaza individualismul ca pe un element pozitiv iar altele dezaproba.

Intr-o societate in care predomina individualul, legaturile dintre membrii sai sunt reduse. Se considera normal ca fiecare individ sa-si urmareasca in special propriile interese, indivizilor acordandu-li-se o mai mare libertate de alegere a activitatilor de actiune.

Intr-o societate colectivista, indivizii conlucreaza intre ei, luand in considerare in mod frecvent deciziile si actiunile celorlalti.

Masculinitate - feminitate

Cuantifica diviziunea rolurilor intre sexe.

Societatile pot fi clasificate in functie de inclinatia lor de a minimiza sau maximiza diviziunea sociala si pe baza de sex ale rolurilor ce revin membrilor sai.

Societatile de tip masculine, pun accent pe :

- subordonare ;

- obtinerea de bani ;

- indiferenta fata de altii.

Intr-o societate de tip masculin, este considerat erou, acea persoana care e un performer sau realizator de succes.

Intr-o societate de tip feminin, valorile dominante se refera la cooperare intre oameni, conservarea mediului, importanta calitatii vietii.

In cazul preponderent masculine, managementul promoveaza politici si strategii agresive, aceste strategii fiind globale iar implementarea lor se realizeaza cu ajutorul abordarii . Se urmareste diviziunea muncii si a rolurilor, persoanele de sex masculin sunt net avantajate, se motiveaza mai ales material cu diferente mari in functie de pregatire, sex si vechime.

Abordarea manageriala este autoritara.

In organizatiile in care predomina femeile, se utilizeaza strategii centrate pe firma mai putin ofensive si implementate pas cu pas. Motivatia materiala se imbina cu cea morala. Discriminarea persoanelor dupa anumite criterii este redusa.

Managementul este de tip democratic.

Distanta fata de putere

Este asociata cu mijloacele pe care societatea le foloseste in relatiile cu oamenii care sunt inegali. Prin nastere, oamenii sunt diferiti si isi exploateaza in masura diferita calitatile mentale si fizice.

In anumite societati, inegalitatile individuale se amplifica si in timp duc la diferente mari in bogatie si putere, diferente institutionalizate de societate.

Ca urmare, societatea stabileste criterii diferite de alocare a resurselor si astfel inegalitatile dintre membrii se amplifica.

Societatea care incearca sa reduca cat mai mult inegalitatile in putere, bogatie si informatii este o societate cu o cultura caracterizata printr-o distanta a puterii redusa.

Societatea care institutionalizeaza diferentele intre bogatie si putere e considerata o societate cu o cultura a care-i distanta fata de putere este mare.

In organizatiile unde managerii mentin un grad ridicat de putere, subordonatii tind sa accentueze dependenta lor fata acestea.

In contrast, organizatiile cu un grad redus a distantei fata de putere, managerii promoveaza o reducere a distantei ierarhice fata de subordonati.

Din punct de vedere managerial, aceasta dimensiune se reflecta in diferente apreciabile in cea ce priveste exercitarea functiei de motivare si a functiei de organizare.

Curs 2 - continuare

Evitarea incertitudinii.

Se refera la abordarea societatii vis-a-vis de faptul ca timpul curge intr-o singura directie. Exista un trecut, un prezent si un viitor iar societatea se ocupa in mod diferit de fiecare dintre acestea.

Viitorul este necunoscut si incertitudinea este asociata conditiei umane.

In anumite societati, se considera ca incertitudinea face parte din viata si putine se pot realiza pentru a o influenta ( viziune fatalista ).

Alte societati incita componentii sai sa lupte, sa influenteze si sa controleze viitorul.

O societate ce isi invata membrii sa lupte pentru viitor are un grad mai ridicat de evitare a incertitudinii. Caracteristic a acestor societati este tendinta de a incerca sa controleze viitorul prin reguli si proceduri in cadrul sau existand o intoleranta fata de neprevizibil.

Evitarea incertitudinii in plan organizat influenteaza masura in care organizatia incearca sa satisfaca necesitatea de a structura activitatile sale.

In organizatiile cu o puternica evitare a incertitudinii ( a riscului ), stabilirea de reguli si reglementari ale muncii sunt modalitati de lupta cu incertitudinea, managementul fiind orientat spre planificarea si solutionarea de sarcini si centrat pe desfasurare a muncii la nivelul postului.

Daca gradul de evitare a incertitudinii este redus, se pune mai putin accent pe planificare, organizare si control, salariatii fiind incurajati tacit sau direct sa accepte ambiguitatea.

Managementul organizatiilor din SUA

Caracteristici contextuale ale managementului din Statele Unite :

a. existenta unei foarte numeroase clase de mijloc ;

b. existenta unui puternic sector bancar ;

c. sunt stabilite in mod precis zonele de interventie ale statului pentru :

- asigurarea functionarii economiei de piata evitandu-se monopolul

- obtinerea resurselor financiare necesare finantarii partiale sau integrale a activitatilor de importanta nationala

- protejarea resurselor majore americane in relatiile cu alte state ( exemplu: administratiile federale si locale pot aplica legea antitrust care urmareste evitarea concentrarii a prea multa putere de cateva companii sau sindicate impiedicand prin instaurarea dominatiei de monopol libera concurenta si libertatea de miscare normala a firmelor) agentiile federale avand un rol important in economia americana creand frecvent situatii conflictuale cu certurile si agentii economici ;

d. din punct de vedere politic, statele sunt dominate de doua partide.

Managementul organizatiilor nord-americane : incadrarea in modelul Hofstede.

1.Societatea, cultura si managementul se caracterizeaza printr-un individualism pronuntat. Cetatenii au mare libertate de actiune individuala, initativa lor economica fiind incurajata prin multiple modalitati. Individualul este considerat principalul artizan al dezvoltarii si prestigiului natiunii.

2. Distanta fata de putere este redusa  existand un consens pentru diminuarea inegalitatilor dintre indivizi. Se recurge in mod frecvent la descentralizari pronuntate ale sistemului economic si de management.

3. Evitarea incertitudinii prezinta o valoare medie. Se constata ca nord-americanii acorda o atentie destul de mare mijlocelor prin care se cauta minimizarea riscului asociat viitorului. Se folosesc planuri pe diferite teme, iar structurile organizatorice si procedurile prezinta un grad ridicat de formalizare. Cu toate acestea este larg raspandita perceptia ca viitorul este neanticipabil si insuficient influentabil.

4. O pronuntata masculinitate concretizata in diferentierea puternica a rolurilor sociale pe sexe, goana dupa bani.

Managementul S.U.A. prezinta un pronuntat pragmatism punand accent pe maximizarea profitului, eficienta organizationala si cresterea productivitatii.