Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Informatia si societatea informationala: dimensiuni economico-manageriale


Informatia si societatea informationala: dimensiuni economico-manageriale


CURS 1  MANAGEMENTUL INFORMATIEI  Titular curs Liviu Drugus

INFORMATIA SI SOCIETATEA INFORMATIONALA:

DIMENSIUNI ECONOMICO-MANAGERIALE

            Societatea informationala, aparuta dupa 1950, se identifica cu perioada istorica postmoderna, post-industriala, numita de Peter Drucker cu termenul „postcapitalista”.

       Societatea capitalista moderna are ca esenta capitalul (pamant, munca, capital financiar). In societatea postmoderna insa, rolul capitalului in sens material si energetic a fost mult diminuat, prin adaugarea capitalului informational. Valoarea informatiei este data de cel putin doua dimensiuni: calitatea si respectiv, cantitatea informatiei.



            Societatea informationala care reprezinta principalul model de organizare social-economica din lume, este astfel denumita ca urmare a rolului covarsitor al informatiei in raport cu substanta si energia. Triada Substanta-Energie-Informatie este tot mai mult confirmata in calitate de matrice fundamentala a existentei. Mai exact, orice fapt de viata, orice lucru sau proces, este mai corect inteles daca este analizat  concomitent prin prisma celor trei dimensiuni existentiale. Organismul uman, in ipostaza de organism sanatos, este rezultanta fireasca a armonizarii dintre cele trei dimensiuni, iar orice  influenta negativa asupra uneia sau alteia dintre elementele triadei afecteaza in mod inevitabil celelalte dimensiuni, inclusiv organismul uman in ansamblul lui. Cele trei dimensiuni existentiale ale fiintei umane  nu sunt analizabile cu aceeasi usurinta sau cu aceleasi instrumente ale cunoasterii. Viziunea substantialista (materialista) se afla la baza piramidei istorice ocupand cea mai mare  perioada de timp din istoria umanitatii. In mod inerent, predominarea materialismului/substantialismului a pus in inferioritate celelalte doua dimensiuni, fiind (pre)dominanta in mod cvasiabsolut la inceputurile omenirii, apoi cedand loc si importanta dimensiunilor energetica si informationala. Este lesne previzibil ca, in curand, piramida ce prefigureaza accentele  puse  pe  cele trei componente se va inversa si avea la baza informatia si la varf substanta. Viziunea echilibrata asupra locului si accentului pus pe cele trei dimensiuni nu este una piramidala in sens fizic, ci una in care fiecare dimensiune le contine instantaneu si inevitabil pe celelalte doua.  Aceasta viziune perfect echilibrata si de maxima intensitate si stabilitate temporala este prefigurata de conceptul crestin de Sfanta Treime, foarte apropiat de sintezele treimice formulate de alte religii majore.

         Informatia circula printr-un circuit continuu, printr-o multitudine de procedee (prelucrare, analiza, etc), putandu-se obtine informatii noi. De exemplu, plecand de la  date (care reprezinta fapte brute ale existentei inconjuratoare), prin prelucrarea acestora se pot obtine noi informatii. Definirea Erei actuale ca  fiind una Informationala nu este de natura sa ignore studierea celorlalte doua dimensiuni. Dimpotriva, intelegerea corecta a trasaturilor definitorii ale Erei Informationale presupune cu necesitate si abordarea substantialista si cea energista deoarece substanta si energia reprezinta suporturi fizice ale informatiei.

Managementul, ca activitate esentialmente informationala, nu poate fi conceput in lipsa unor structuri informationale si de comunicare. Cu atat mai mult, un management eficient este acela care inregistreaza performante in definirea si functionarea sistemelor informationale si informatice. Nu intamplator Managementul si Era Informationala au aparut concomitent (in SUA). Nu se exagereaza cu nimic prin afirmatia ca  Managementul este, in esenta sa, Informatie si Comunicare. Suportul substantialist energetic al Managementului il constituie sistemul informatic, respectiv prelucrarea automata a datelor si transformarea rapida a acestora in informatii pertinente pentru sistemul decizional si managerial.

Daca gandirea umana este, in primul rand, capacitatea auto-reflexiva de a estima locul, rolul si esenta fiintei umane in Univers, tot astfel gandirea manageriala se poate defini, in primul rand, prin capacitatea auto-reflexiva a managerului de a estima locul, rolul si esenta informatiilor in procesul decizional-managerial. Apare, in consecinta, nu numai un management ale resurselor umane - dimensiune centrala pentru activitatea de management - ci si un management al informatiei, respectiv preocuparea managerului de a-si perfectiona propria esenta, adica volumul si calitatea informatiei utilizate in procesul decizional. In ultima instanta, succesul unui act de management se defineste prin arta manipularii informatiei, desigur in limitele considerate ca rezonabile si in limitele ideii de concurenta loiala. Pentru viitorul manager sau colaborator intim al managerului - cum se prefigureaza a fi rolurile  in care va juca bioinginerul specializat in Managementul Sanatatii - stapanirea informatiei, a procesului de prelucrare si de obtinere a informatiei reprezinta coordonatele fundamentale ale activitatii sale. Managerul manipuleaza oameni in calitatea acestora de mijloace apte sa duca la atingerea unor scopuri, dar, in primul rand, el manipuleaza informatii si retele informationale de comunicare inter-umana. Din acest considerent, definirea conceptului /notiunii de informatie apare ca primul si cel mai important pas in construirea capacitatii manageriale de a manipula informatii si oameni. Un intreg departament de la o Universitate din Japonia declara recent ca nu are alt obiectiv de cercetare decat definirea informatiei. Intr-adevar, lucrurile aparent cele mai simple sunt si cele mai dificile de definit, tocmai datorita caracterului lor fundamental si cuprinzator. Teoria  dominanta in privinta definitiei este tot cea aristotelica, respectiv realizata prin gen proxim si prin diferenta specifica. Apare insa necesitatea  de a utiliza si  alte criterii si tehnici de definire. Indiferent care vor fi acestea, scopul urmarit este de a crea o imagine cat mai lamuritoare si mai operationabila pentru manager si colaboratorii acestuia.

Delimitari conceptuale

                        Sub raport etimologic, cuvantul informatie provine din latinescul informeo, informare al carui sens initial era acela de a instrui, a face, a planui, a-si inchipui, a da continut unei idei.

            Informatia reprezinta o formula scrisa, capabila de a aduce cunostinte noi. N.Wiener, considerat parintele ciberneticii, percepe informatia ca pe o masura a ordinii. In opozitie, redundanta este o masura a entropiei (a dezordinii).

Informatia constituie un instrument esential pentru un manager.  Printre mijloacele utilizate  de manager, esentiale sunt  informatiile si oamenii.

                        Sub raport psihologic, “managementul este o problema de comportament, de relatii interpersonale, de informatii (manipulare a informatiilor) care trebuie sa declanseze energiile necesare pentru rezolvarea situatiilor considerate  putin sau deloc acceptabile.”




.           Managementul poate fi definit si ca activitatea complexa de organizare si conducere a unei activitati al carei scop este clar definit, utilizand mijloacele (esentialmente informationale) cele mai adecvate.

            Etimologic, termenul de management provine din latinescul manus=mana, cu semnificatia verbala de a mana (caii), a manui (a manipula), a dirija, „a struni caii cu ajutorul haturilor”, a se descurca. (Glumet, dar nu intru-totul, cineva definea managerul ca “un ager de mana”)

                        Desi termenul  de “manipulare” are o conotatie  eminamente negativa, managementul nu este decat o activitate de manipulare, presupunandu-se ca scopurile urmarite sunt pozitive.                

                        Extrapoland aceasta definitie, managementul este arta manipularii acceptate a oamenilor de catre oameni sau, cu o formula deja consacrata, management inseamna “a face ca lucrurile sa fie facute”. Conceptul de management  nu se confunda sau se nu se identifica cu cel de conducere, din simplul motiv ca manageriatul este arta dirijorului individual de a manevra orchestra, in timp ce conceptul de conducere sugereaza o opera colectiva, un parteneriat cu executantul, o “ducere impreuna a unei actiuni care apartine deopotriva dirijorului si orchestrei”.

Managementul informatiei se ocupa  cu definirea, descrierea, transmiterea, receptarea, stocarea, prelucrarea, regasirea si utilizarea eficienta a informatiei in scopul cresterii eficaciratii, economicitatii si eficientei actiunilor umane de diverse tipuri. Cuplajul dintre gandirea economica (eficientizarea proceselor informational-manageriale) si gandirea tehnico-inginereasca (sporirea vitezei de transmitere si prelucrare, stocare sau regasire a informatiei) asigura gandirii  manageriale un potential de eficientizare nebanuit de mare.

 Initial, prin anii ’50-’60, perioada in care s-au afirmat cibernetica, informatica si managementul, accentul a fost pus pe dimensiunea strict inginereasca a informatiei si a comunicarii, fapt care a starnit nemultumirea fireasca a psihologilor si antropologilor. In consecinta, au  proliferat studiile de psihologie cognitiva (psihologia cognitiei), pe linia studiilor de gnoseologie si epistemologie (teoria cunoasterii comune si a cunoasterii stiintifice). Definirea initiala a informatiei, ca fiind o forma a expresivitatii umane, nu a fost prea mult ajutata de cercetarile strict ingineresti. De remarcat faptul ca, acum cca. 20 de ani in urma, doi cercetatori romani au declansat preocupari pentru o abordare complexa, multidisciplinara a informatiei si a comunicarii. Autorii au propus  distingerea intre “substanta originara a informatiei”  si informatia cu care opereaza omul in constiinta sa, aplicand apoi criteriul genetic la definirea informatiei. Pornind de la acesta viziune, conceptul de informatie apare ca o „punere in forma comunicabila a realitatii”. Acesta este definitia genetica a informatiei, formulata cu aproape un sfert de secol in urma, definitie care este complementara conceptului clasic  ingineresc de  informatie (vezi definitia data de  matematicianul si inginerul american Shanon). Am subliniat in mod expres cuvintele in forma pentru a sugera ca si sub raport etimologic, cuvintul informatie are o radacina eminamente genetica. Este informatie tot ceea ce este pus in forma.

Shannon este autorul teoriei cantitative a informatiei. Iata continutul acestei teorii expusa in lucrarea „Masina si gandirea” scrisa de trei autori rusi in anul 1961:

A capata informatie inseamna a afla (L.D.:  a percepe in mod constient) ceva ce nu se stia inainte sau a afla ceva mai mult despre ceea ce se stia mai putin. Dar ce inseamna a nu sti sau a sti putin? Cand in fata noastra se afla mai multe variante si fiecare are aceeasi posibilitate de infaptuire, atunci noi nu stim sau stim foarte putin despre rezultatul definitiv. De pilda, nu stim pe ce parte va cadea zarul aruncat de noi, fiecare dintre cele 6 laturi ale acestuia avand sanse egale de a ajunge deasupra. Daca una dintre laturile zarului este mai grea decat celelalte, atunci sansele nu mai sunt egale si vom sti mai mult despre rezultatul care va fi obtinut

Consideratiile de felul celor expuse aici au fost puse la baza evaluarii cantitative a informatiei. (In acest domeniu se foloseste notiunea de probabilitate, notiune extrem de complexa).

Daca probabilitatea unui rezultat este egala cu 1, entropia este egala cu 0, adica incertitudinea lipseste, prezicerea va fi absolut exacta. Rezolvarea  problemei privind expresia cantitativa a incertitudinii rezultatelor experientei ofera o baza si pentru definirea notiunii de informatie.

Informatia este invers proportionala cu incertitudinea (informatie putina- incertitudine/entropie mare). Daca notam entropia pe care am avut-o inainte de primirea informatiei cu H1, dupa obtinerea informatiei, entropia se micsoreaza pana la marimea H2. In acest caz, cantitatea de informatie primita va fi egala cu diferenta dintre prima si cea de-a doua entropie: I1 este egal cu H1 minus H2.

Daca in urma primirii informatiei a fost  in intregime inlaturata orice incertitudine,(H2=0), atunci I=H. Cantitatea de informatie este  in acest caz numeric egala cu entropia care a existat inainte de primirea informatiei. Cu cat incertitudinea inlaturata este mai mare, cu atat este mai mare informatia primita. Aceasta egalitate cantitativa a informatiei cu entropia initiala nu inseamna, fireste, identitatea acestor notiuni. Ele nu numai ca  nu  sunt identice, dar sunt chiar opuse una alteia: informatia este egala nu cu entropia , ci cu entropia inlaturata.




Feed-back-ul informational - conditie indispensabila a unui management eficient

Managerul este acea persoana care, manipuland favorabil informatiile pe care le detine, are capacitatea de a iesi dintr-o situatie dificila, dar mai ales de a evita acest gen de situatie.

                Informatia poate fi manipulata in diverse moduri. Din punct de vedere managerial, manipularea este o arta care se castiga in timp. Feedback-ul informational este o conditie indispensabila a unui management eficient. Din acest punct de vedere, managementul isi gaseste un echivalent in lumea sistemelor automate, in cibernetica.

                Transmiterea, pastrarea si prelucrarea informatiilor prezinta o importanta covarsitoare pentru acuratetea comenzilor la sistemele automate si pentru asigurarea unei eficiente cat mai mari a actelor de management. Executia comenzilor sau a hotararilor manageriale este influentata si de conditiile de mediu care sporesc entropia, incertitudinea referitoare la corectitudinea executarii acestora si la consecintele nou aparute.

                Solutia se gaseste in cibernetica, care sugereaza ca aparitia unei posibile piedici in derularea comenzii date trebuie contracarata imediat prin reactia adecvata  a sistemului de comanda ce tinde sa diminueze abaterea de la normal si sa  neutralizeze stimulul care a indus-o. Asa a aparut pilotul automat pentru vapoare, avioane si autoturisme. Esenta acestor automate consta in circulatia si prelucrarea foarte rapida a informatiilor, respectiv circuitul permanent intre conducere si executie. Acest principiu se numeste conexiune inversa sau „feed-back”. Sanatatea poate fi definita in termeni informationali si de feed-back, atat la nivel de individ, de grup sau de umanitate. Boala este, in primul rand, o afectare a circuitelor informationale, respectiv lipsa unor reactii adecvate din partea creierului sau a altor centre informationale. Pentru medici si pentru bioingineri, dar si pentru alte activitati, definirea  informationala a accidentelor numite boala sau dereglare devine fundamentala. Cu decenii in urma, savantii mai indrazneti, vorbeau despre posibilitatea construirii unui creier artificial. Astazi exista deja inteligenta artificiala, cu rezultate superioare chiar unor  creiere umane geniale. Lipsa emotiilor si a starilor sufletesti la unele automate face  ca scepticismul privind copierea intocmai a unui organism uman sa se conjuge cu protectia etica promovata de unii cercetatori impotriva superoptimistilor si superentuziastilor

                Societatea informationala descrie o viziune sociala si o metoda normativa bazata pe fluxuri interactive si de natura morala. Aceasta presupune ca o datorie morala primordiala a oamenilor este aceea de a face schimb de informatie, de a oferi modele culturale care sa faciliteze schimbul de informatii. In acest context, statul este obligat sa  faciliteze infrastructura informationala.

                       

Procesul de generare a informatiei

                In ce priveste originea informatiilor si circuitul lor continuu si cumulativ este foarte sugestiv mesajul unui proverb chinezesc : „Chiar si un drum de 1000 de li incepe cu primul pas”.

                O informatie nu poate sa apara din intamplare sau din nimic. Ea ia nastere intotdeauna dintr-o alta informatie prin evolutia, transformarea acesteia sau prin conjugarea altor informatii. De aceea, conceptul de informatie presupune de fapt un ansamblu de informatii cu care se lucreaza si care evolueaza spre o legatura indestructibila: informatii - program - telefinalitate.

                Informatia care a dat nastere vietii pe planeta si programul care a calauzit evolutia speciilor spre inteligenta si-au avut originea intr-o INFORMATIE PRIMORDIALA si un PROGRAM UNIVERSAL. Ele au existat de la originea Universului,  ceea ce sugereaza ca traim intr-un Univers Informational si Programat.

Faptul ca Informatia Primordiala si Programul Universal au dus la aparitia OMULUI, o fiinta inteligenta, au demonstrat ca ele au purtat de la inceput amprenta unei inteligente creatoare (Sfanta Treime). La originea Universului s-au aflat, pe langa materie si energie, si informatia primordiala, programul universal si inteligenta creatoare.

                Toate aceste elemente si legaturile dintre ele le descoperim prin echivalenta pe verticala si complementaritatea pe orizontala a componentelor a trei triade fundamentale, ceea ce demonstreaza, inca o data, ca echilibrul real este treimic si triadic.

     1. Triada structurala : SUBSTANTA-ENERGIE-INFORMATIE

     2. Triada umana : CORP - SUFLET - MINTE

     3. Triada crestina : IISUS - SFANTUL DUH - TATAL

                Plecand de la informatia pura, primordiala (Tatal), prin aport de energie (Sf. Duh) s-a ajuns la materialitate, la dovada palpabila, la corporalitate insufletita (Iisus). In viata cotidiana, plecand de la o idee (informatie), investind timp, munca se poate ajunge la materializare, substanta sub diferite forme.

            Disputele teoretico-filozofice despre natura intima a informatiei si despre raporturile acesteia cu celelalte doua elemente ale triadei (materia/substanta/energia) au aparut concomitent cu discutiile despre inteligenta artificiala si cu posibilitatea reproducerii informationale a viului. Norbert Wiener, considerat parinte al ciberneticii, spunea: „informatia este informatie, iar nu materie si nici energie”. De aici, a aparut identificarea informatiei cu spiritul, respectiv cu esenta divina a omului, abordare care continua sa prolifereze si in zilele noastre. Mai mult, o atare despartire transanta a informatiei de energie si substanta nu a permis savantilor de acum 40 de ani sa-si imagineze influentarea informationala a lucrurilor neinsufletite, respectiv a unor masini, lucru care  pare a deveni posibil in zilele noastre. Privirea cu reticenta medievala a unor alte adevaruri decat cele cunoscute, nu face decat sa intarzie creativitatea si inovatia stiintifica de varf, facand jocul inconstient ale  altor centre stiintifice ale lumii. Nu este obligatoriu sa crezi in ceva contrar propriilor convingeri si educatii, dar este obligatoriu sa lasi pe cei indrazneti sa dispuna liber de propria lor informatie  si imaginatie. Atitudinile defaimatoare ale regimului totalitar de pana la  1989 fata de „meditatia transcedentala”  sau de religiile orientale a permis marilor centre de  cercetari psihotronice din alte tari sa obtina rezultate mai bune si sa castige de pe  urma intaietatii lor. Legislatia mondiala actuala ofera drepturi totale si absolute detinatorului de informatie noua, ii da dreptul sa ii stabileasca pretul pentru vanzare, sa o blocheze fata de circuitul informational sau sa o distruga. Acesta este premiul si stimulentul pentru cercetarea de varf. A descoperi ceea ce au facut si altii uneori este mai scump decat a cumpara  o licenta. Pentru cercetarea stiintifica si managementul stiintific bazat pe comunicare, circulatia nestingherita a informatiei constituie un imperativ similar cu sansa de a deveni print sau cersetor. Trebuie doar sa alegi ce vrei sa fii.



            Sub raport metodologic si stiintific, Catedra de Managementul Sistemelor de Sanatate opteaza  nu pentru analiza separata a celor trei componente existentiale (S, E, I), ci pentru analiza lor simultana pentru ca ele exista doar simultan. Restul sunt cazuri particulare mai mult sau mai putin nefericite. In consecinta, Managementul Informatiei ca  disciplina academica, are obligatia de a aborda transdisciplinar problema celor trei componente, respectiv sa nu cada in exagerari sau absolutisme, specifice abordarilor unidisciplinare. De asemenea, abordarea segmentata a timpului (trecut, prezent, viitor) intarzie obtinerea de rezultate cu adevarat de exceptie in lumea stiintei. Informatia maxima se afla in viitor, nu in trecut, asa  cum afirma adeptii istorismului si al paseismului stiintific.

            In aceasta viziune  superioara si  realmente complementara isi are locul spre verificare si validare ORICE ipoteza care ar oferi cel putin un alt punct/unghi de vedere referitor la originea, natura si utilizarile informatiei. Pentru viitorul manager, deschiderea catre nou, apetitul pentru informatie si netulburata volitiv este primordiala. De aici deriva si  conceptele de educatie/formare permanenta, fata de care eficienta expectata nu poate fi obtinuta

 

                         Informatia ca marfa speciala

Ca orice marfa, informatia are cost de producere, o anumita calitate, utilitate, valoare, pret. Utilitatea este data de existenta unor  cereri sociale  de informare si de capacitatea   de a satisface acea nevoie.

                        Totusi informatia este diferita de marfa, in  sensul  obisnuit al termenului. Prin informatie se produce o inlocuire eficienta a factorului munca si a factorului tehnico-material pe de alta parte. Are loc o diversificare a activitatilor desfasurate de om.

Informatia are un anumit cost de producere care e in crestere, concomitent cu cresterea utilitatilor. Rezulta ca valoarea informatiei  e in continua crestere.

                        Producerea  informatiei e un proces continuu si nelimitat, iar ca bun economic informatia nou produsa are caracter de unicat. Informatia este un bun dematerializat, ceea ce o face apta de a fi incorporata in diverse bunuri si  servicii. Informatia face obiectul proprietatii intelectuale. Circulatia pe piata a informatiei ca marfa are caracter specific, fiind supusa unor reglementari contractuale speciale. Informatia produsa e practic inepuizabila, iar vanzarea ei nu-l deposedeaza pe autor de utilitatea  acesteia sau de posibilitatea de a-l vinde altor beneficiari.

                        Consumul informatiei e specific de asemenea. Prin consum informatia nu se distruge. Ca marfa speciala informatia presupune o interventie mai mare a statului in protectia informatiei.

                        Hobbes scria ca scopul final al cunoasterii este puterea. Un om informat valoreza cat doi. Servein-Schreiber observa ca in evolutia speciilor vii, in bataliile pentru selectie, invingatoare era totdeauna specia cea mai bogata in informatie. Importanta spionajului militar, politic, iar mai nou al celui economic, eforturile investite in obtinerea sau pastrarea informatiilor de tipuri foarte variate, subliniaza, o data in  plus ca intr-o ambianta in care exista competitie, sansele surad celui care  dispune de mai multa informatie. Nu trebuie uitat insa ca exista o Etica a informatiei, inclusa si in textele de lege.

            Orice tip de piata este in continua schimbare. Se modifica cererile, preturile, termenele, planurile, cantitatile, prioritatile. Informatia se acumuleaza fara incetare, dar nu se acumuleaza precum aurul sau pietrele; informatia pretioasa in acest moment poate deveni total lipsita de valoare maine. Practic, ii dispare calitatea de a fi informatie.

           






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Management


Resurse umane


MANAGEMENTUL CALITATII : PERFECTIONAREA MANAGEMENTULUI CALITATII PROCESULUI EDUCATIONAL
MANAGER PROIECT
Lucrare de dizertatie management public - model de management srategic aplicat la inspectoratul teritorial de munca teleorman
Aspecte generale referitoare la conceptul de client
Organizarea procesului de productie
Principiile managementului
CONDUCEREA INTREPRINDERII ȘI DEZVOLTAREA DURABILA
Definirea Valorii-la-Risc (VaR)
COMUNICAREA
CRESTEREA CALITATII VIETII PENTRU COMUNITATEA RROMA PRIN REABILITAREA DE LOCUINTE