Analiza riscului financiar pe baza efectului de levier

Analiza riscului financiar pe baza efectului de levier

Analiza rentabilitatii financiare (sau a capitalului propriu) sub incidenta politicii financiare a intreprinderii este un aspect fundamental al riscului financiar, care prezinta interes in mod special pentru actionari.

Marimea influentei politicii financiare si a structurii financiare asupra performantelor

intreprinderii a dat nastere unui model specific analizei, cunoscut sub denumirea de "efect de

levier financiar", care exprima incidenta indatorarii intreprinderii asupra rentabilitatii capitalului

propriu. Deci:

Rf = Pn/CPr = Re (1-i) + (Re - Rd) (1-i). TD/CPr , (2. 19)

unde Rf reprezinta rentabilitatea financiara

Re rentabilitatea economica

Pn - profitul net obtinut din activitatea operationala ;

C Pr - valoarea medie a capitalului propriu;

TD - valoarea medie a datoriilor financiare purtatoare de dobinzi;

Rd - rata dobinzii pentru capitalul imprumutat;

i - cota impozitului pe venit.

Analiza riscului financiar in baza efectului de levier impune, mai intii, formularea a 3

ipoteze simplificatoare, adaptate la normele si cerintele SNC din Republica Moldova, care permit

izolarea efectelor negative care ar putea influenta rezultatele acestei analize. Continutul acestor

ipoteze poate fi redat astfel:

Admiterea faptului ca intregul capital procurat de intreprindere, cu titlu propriu sau

imprumutat, este investit numai in activitatea operationala (de baza).

Trebuie luate in calcul doar datoriile financiare pe termen lung si pe termen scurt, adica

doar cele generatoare de cheltuieli aferente platii dobinzilor pentru credite si

imprumuturi. Astfel, activul bilantului conventional poate fi obtinut ca o insumare a

capitalului propriu si a datoriilor financiare.

Raportarea profitului obtinut la valoarea medie a capitalului propriu trebuie sa se faca,

avindu-se in vedere rezultatul curent net obtinut din activitatea de baza, adica elimininduse

incidenta operatiunilor de investitii, financiare si exceptionale, deoarece ele nu au o

legatura directa cu indicatorii examinati care reflecta rezultatele activitatii de baza a

intreprinderii. Totodata, incidenta diferentelor temporare si permanente nu se ia in calcul.

Scopul analizei propuse este relevarea factorilor care actioneaza asupra riscului financiar, a marimii influentei acestora asupra variabilitatii rezultatelor sub incidenta politicii financiare; stabilirea cauzelor; modul de determinare a rezervelor si a masurilor pentru diminuarea sau eliminarea riscului financiar.

Teoria financiara a stabilit cu fermitate ca introducerea efectului de levier la o

intreprindere neindatorata va majora valoarea de piata a intreprinderii datorita modificarii rentabilitatii economice, insa numai pina la un anumit punct. Cresterea valorii de piata   intreprinderii este, de fapt, o functie a deductibilitatii fiscale a cheltuielilor aferente dobinzilor.

Pe masura ce creste gradul de indatorare, creste si valoarea acestui efect fiscal favorabil. Astfel, existenta unui grad de indatorare determina aparitia unor cheltuieli aferente dobinzilor care, in consecinta, determina o reducere a profitului impozabil si a impozitului platit, ceea ce duce respectiv la o scadere a profitului net.

Din cele mentionate mai sus rezulta urmatoarea concluzie: nu intotdeauna consecutivitatea mecanica, formala a factorilor este suficienta pentru construirea unei dependente factoriale corecte in scopuri analitice. In consecinta, vom exemplifica aceasta cerinta prin introducerea urmatoarei ordini de analiza a influentei factorilor, care, dupa parerea autorului, este bazata pe raporturile de conditionare economica a factorilor asupra rentabilitatii financiare:

a) modificarea rentabilitatii activelor:

- modificarea rentabilitatii veniturilor din vinzari,

- modificarea numarului de rotatii al activelor;

b) modificarea ratei dobinzii;

c) modificarea bratului pirghiei financiare / levierului financiar;

d) modificarea cotei impozitului pe venit.

Determinarea acestor factori se efectueaza cu ajutorul urmatoarei formule:

Rf = Pn/CPr = RAO/VV . VV/A (1-i) + (RAO/VV . VV/A - Rd) (1-i) . TD/CPr

unde RAO reprezinta rezultatul din activitatea operationala obtinut pina la calculul dobinzilor;

VV - venituri din vinzari;

A valoarea medie a activelor intreprinderii.

Marja levierului financiar, Re - Rd (rata de indatorare sau diferentialul pirghiei financiare, suporta unele discutii care conduc la examinarea mai multor cazuri posibile, derivate din valorile diferite pe care le pot avea rata rentabilitatii economice si rata dobinzii si care pot genera un efect de levier (ELF)

nul

(Rf = Re , daca Re = Rd)

pozitiv

(ELF > 0; Re>Rd; Rf>Re

- situatie profitabila pentru actionari) sau negativ (ELF< 0; Rf < Re, daca Re < Rd, indatorarea deterioreaza performantele intreprinderii) ce se va repercuta, in acelasi sens, asupra rentabilitatii capitalului propriu.

Prin urmare, unul din indicatorii generalizatori ce reflecta eficienta utilizarii capitalului

imprumutat este efectul levierului financiar (ELF), care poate fi calculat dupa urmatoarea formula:

ELF = (RAO/A - Rd) (1-i) . TD/CPr

Efectul levierului financiar arata cu cite puncte procentuale se va majora valoarea

capitalului propriu in urma atragerii surselor imprumutate in activitatea intreprinderii.

Pentru a determina nemijlocit, cum se modifica efectul de levier financiar ca rezultat al

influentei fiecarui factor in parte din formula sus mentionata, si pentru a releva riscul financiar,

propunem relatia efectului de levier.