Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. stabiliare calitatii marfurilo, conditii de pastrare a marfurilor, produse

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Merceologie


Index » business » » economie » Merceologie
» Fabricare gemului


Fabricare gemului



Argument

*.Fabricare gemului

Gemurile sunt produse obtinute prin fabricarea fructelor intregi(sau fragmentate mari)cu zahar ,produsul finit prezenatndu se sub forma de gel ,care inglobeaza in fructele sau fragmentele de fructe.

   Consrevarea gemului este asigurata prin continutul mare de zahar.cu toate acestea ,se practica frgvent pasteurizarea.

 Gemurile pot fi fabricate din toate fructele ,cele mai kunoascute fiind cele de ,gutaui,caise,fructe de padure,visine,prune capsuni.Fructele pot fi folosite atat proaspete cat si conservate cu consrvanti.

  Proportia de zahar  adaugata gemului trebuie sa fie de 60-65%raportata la produsul finit.

  La intocnirea retetei de fabricatie trebuie sa se tina seama de urmatoarele considerente :

-propietatile organo leptice ale gemului  trebuie sa fie cat mai apropiate de cele ale fructului din care provine ;

-proportia de zahar adaugat sa fie de 60 sau 65%din produsul finit

-concentratia produsuli  finit in extract  refractromertic sa fie de 65-70%

-produsul sa fie bine gelificat.

   In vederea respecatari primei cinditii,gemul se fabrica din fructe sanatoase,cu pronuntate calitati organoleptice.Pentru procesul tehnologic ca urmare a tratamentului termic,aceste proprietati san u se precizeze,aceasta se scurteaza la un timp minim necesar.De aceea,gemul se fabrica,de obicei,in sarje mici(pana la 25kg.

      Pentru a gelifica bine gemul trebuie sa contina circa 0,80% pectina si circa 1% acid.fructele contin in medie 1%pectina si 1%aciditate,dar intra intro proportie de mai putin de1/l in compozitia gemului .Din aceasta cauza,la moajoritatea gemurilor trebuie sa se adauge preparate pectice si acid tartaric sau citric,pentru asigurarea tuturor conditiilor necesare gelificarii.

   Cantitara de pectina care se adauga depinde de gradul ei de gelificare(daca facem abstractie de pectina existenta in fruct),calculandu-se dupa raportul dintre zahar si pectina adaugata gemului

     Pentru determinarea cantiatati optime de acid ce urmeaza a se adauga este bines a se faca incercari in laborator,intrucat este foarte greu de a o calcula.

     In ceea ce priveste gelificarea ,aceasta poate fi asigurata prin adios de pectina si acid,dar gemul nu va avea gustul si aroma sufficient de pronuntate.

    

PRINCIPIILE CONSERVARII CU ZAHAR

            In prezenta unor concentratii mari de zahar,microorganismele sufera fenomenul de plasmoliza datorita presinunii osmatice a solutiilor de zahar,care pot ajunge la 400 N/cm2 la concentratii de 70%.

   Continutul minim de zahar care asigura conservarea produsului este de 55%.Cu cat concentrate va fi mai mare cu atat presiunea osmatica va atinge valori mai mari .

  Zaharu nu este un antiseptic,el nu  are actinue bactericida ,ci numai bacteriostatica,determinate de actiunea fizici-chimica a presiunii osmotice.el poate fi chiar un agent de contaminare cu microorganisme  osmofile care sunt rezistente  la concentratii marii de zahar si la temperature ridicate .

    Actiunea consrevata  a zaharului este favorizata de continutul redus de umuiditate ;cresterea aciditatii;temperature si durata fierberii.

    Produsele consrvate cu zahar se impart in doua categorii:produse negelificate:sirop si dulceata;produse gelificate:marmelada,gemuri,peltele.

DULCEATA

      Prezentul standard se refera la produsul obtinut prin fierberea si concentrarea fructelor in sirop de zahar.

FABRICAREA DULCETII

   Dulceturile sunt produse obtinute prin fierberea fructelor de zahar,produsele rezultate prezentandu-se sub forma de fructe intregi(sau fragmente)inglobate intr-un sirop negelificat.

   Dulceturile se deosebesc de gemuri prin aceea ca nu sunt gelificate, iar proportia de fructe in produs este mai mica.

    Concentratia in extract refractrometric a dulceturilor este ceva  mai mare decat cea a gemurilor ,iar proportia de zahar adaugat este de minimum 70% din produsul finit.

    Dulceata se fabrica din toate fructele utilizate si la fabricarea gemului(capsuni,cirese

visine,caise,pirsici,zmeura,mure,struguri,gutui,pere)la care se adauda si alte sortimente,ca:prune verzi caise verzi ,petale de trandafir,nuci verzi ,gogonele,coaja de pepene verde.

   La stabilirea retetei de fabricatie se tine seama de urmatoarele consideratii:

-procesul de zahar adaugat,este stability in general la70%;

-proportia de frucete in produsul finit:40-60%:

-concetratia in extract solubil(refractromertic)al produsului finit este normat,laminimum 72%.

   In principiu ,fabricara dulceturilor se desfasoara  dupa schema de mai jos.

   Fructele folosite las fabricarea dulcetii trebuie sa fie sanatoase,neatacate de insecte,fara vatamari mecanice,cu un grad de maturizare corespunzator,uniforme la culoare si textura.

   In afara acetor conditi generale,pentru unele fructe se mai impugn urmatoarele:

-caisele si prunele verzi sa nu aiba inca pereti samburinlor lignificati(inariti),astfel in cat feuctele sa poata fi consummate ca atare in intregime:

-nucile verzi san u aiba de asemenea cija intarita.

   Fructele receptionate se introduce in fabricatie cel putin 24h de pastrare.

    Sortarea are drept scop  indepartatrea exemplarelor necorespunzatoare ,precum si alegerea fructelor dupa culoare ,marime si grad de maturitate ,in vederea obtinerii unor loturi cat mai omogene de produs finit.

     Spalare cu apa se face pentru a indeparta imputitatile de pe suprafata fructelor(nisip,frunzulite,etc).Fiind vorba,ingeneral,de cantitati mai mici de fructe,spalarea se face in vase inoxidabile,prin agitare sub dusuri.Nu se spala fructele de padure ,care din pricina structurii lor delicate nu suporta aceasta operatie fara a se destrama.

  Prelucrarea initiala a fructelor cuprinde o serie de operatii menite sa pregateasca  fructele pentru   fieberea cu zahar .

    Operatiile sunt specifice  diferitelor feluri de fructe,cele principala fiind urmatoarele:

--la capsuni zmeura si mure:indepartarea coditei:operatia se face dupa spalare si se executa manual:

--la cirese si la visine:se indeparteaza inati coditle  cu ajutorul unei masini de scos codite,o data ce indepartarea coditelor,

Masina fiind dotata cu dusuri,executa si spalarea fructelor :apoi se sorteaza pe dim,ensiuni ,tot pe cale mecanica dupa care se trece la scoatrea samburilor.

 

Masina de scos samburi este formata dintro bucata prevazuta cu alveole ;o serie poansone strabat prin fiecare fruct eliminand samburele;fructele sunt colectate la capatul benzii,iar samburii la parea inferioara a masinii;

--la caise,la piersici si prune se efectueza in primyul rand decojirea lor,care se face in general pe cale chimica ;operatia poate fi executata fie manual ,fie cu ajutorrul unei masini.Procedeul manual decurge astfel:intr-un cazan duplicate inoxidabil(sau alt vas inoidabil ce se poate incalzi),se pregateste o solutie de soda caustica de 3%si 0,3% alchil-aril-sulfonant de sodiu,care aduce  la fierbere .In aceasta se introduce fructele intregi  intr-un cos inoxidabil si se tin 20-90 s, in raort ce felul fructului si stadiul de maturitate .Apoi,fructele se scot si se spala sub dus puterinic ,pentru indepartarea cojilor si a solutiei aderente.

    Dupa aceasta se confunda in solutie de acid citric 0,5%pentru neutralizarea alcalinitatii ramase si impiedicarea imbrunarii.

    Fructele curatate de coaja se taie in douas jumatati si se indeparteaza  samburele.

    La trandafir se scot petalele dupa recepatacol ,se taie cu foafecele extremitatea lor alba si se spala usor ce apa rece.

   Prunele si caisele vrezi se inteapa cu acul si se oparesc in apa fierbinte 2 -3 mi9n.

   Gutuiele si perele se curate de coaja exterioara ,se taie in 2 sau in 4 si se indeaparteraza casa semintelor.Fructele curatie se taie apoi la masina in forma de cuburi sau taitei .

     Fragmentele de gutui ,fiind prea tari ,se pot opari cateva minute inainte de a le fierbe cu zahar .

     Nucile vrezi sa curate de coaja verde  cu ajutorul masini de curatat cu carborund(in care se face spalarea )urmata de o curatire chimica cu solutie de 6% NaOH si 0,5%achil-arial-sulfonat de sodium.

      Unele din fructe (caise ,gutui,pere)se inegresc daca  se taie si se lasa  suprafata taiata sub influenta oxigenului din aer .De aceea ,indata dupa taiere se pun in solutii 0,5%-1% acid citric sau tartaric si se trec cat se poate de repede la fierberaq cu zahar.

  

Fructele pregatite se trec la operatia urmatoare ,fierbere cu zahar,care poate fi facuita in mai miutlt feluri,mai importante fiindfierberea fructelor  la difuzie cu zahar si fierberea in sirop.

CONDITI TEHNICE

Materiile prime si auxiliare folosite la fabricarea dulcetei trebuie sa corespunda dispozitiilor legale sanitare si standarelor sau in lipsa acestora,normelor interne

 

   

   Fabricara dulcetei se va face dupa instructiunile tehnologige aprobate de

Ministerul Industriei Alimentare cu respecatarea dispozitiilor legale sanitare fructele utilizate fiind numai calitatea I

   La fabricarea dulcetei se admite si inlocuirea pariala a zaharului ce glucoza pana la un continut de maximum 10% raportata la calitatea de zahar prescrisa de reteta

   La preparaea dulcetei se pot folosi numai acizii alimentarii :critici si tartici

  Nu se admit utilizarea substantelor sintetice indulcitoare colorate sau aromatizante cu exceptia vaniliei si etivaniliei pentru fructele cu aroma proprie.In acest caz ,se pot folosi pentru

aromatizare si felii de fructe citrice (portocale sau lamai)

PROCESE TEHNOLOGICE

  *.PRODUSELE NEGELIFICATE

      Dulceata este un produs de ,fructe conservate cu zahar,in fructele sau parti de fructe se gasesc intr un sirop de zahar .

 La fabricarea acestiu produs se are in vedere ca:continutul final de zahar sa fie 68-72%:fructele sa fie de un singur fel:proportia de fructe in produsul finit sa fie de 45-55%

     Pregatirea  materiei prime sa face ca si la compotul de fructe.

 In continuare ,fructele sunt supuse operatiei de fierbere cu zahar,care constitue operatia de baza si care se poate realize prin urmatoarele procedee principale :

     Fierberea cu difuzie prealabila in zahar sau sirop se desfasoara fie prin amestecarea fructelor cu zahar ,fie prin asezarea acestora in straturi sau introducerea lor in sirop de zahar si mentinerea lor timp de 8-24de ore ,interval necesar pentru difuzie ,trecandu-se apoi la operatia de fierbere.

     Preincalzirea fructelor in sirop de zahar.Procesul consta in aducerea la temperature de fierbere a siropului de zahar in care au fost introduce fructele .Sarja este golita apoi in tavi sau bazine in care are loc omogenizarea timp de 2 pana 24 de ore ,in functie de fruct.

    Procedeele mentionate mai sus se pot realiza in cazane duplicate sau in aparate vacuum dar trebuie avut inm vedere ca alegerea modului de lucru depinde de marimea sarjei care prelucreaza si chiar materialu din care este confectionat utilajul.

     Operatia de fierbere se face la inceput lent se evapora excesul de apa.Spre deosebire de gem,dulceata se fierbe lent si in sarje mici.

In aceasta faza se face obligatoriu spumarea .Produsul obtinut se va goli on bazine cu capacitai de 200kg pentru a raci .Racirea este impusa de urmatoarele motive:se evita caramelizarea ;se creeaza conditi pentru continuare procesului de difuzie ;se evita la dozare pana la 70 grad Cpentru a nu mari vazcozitatea dulcetii care ar ingreuna operatia de umplere.

TEHNOLOGIA PRODUSELOR CONSRVATE PRIN FERMENTATIE LACTICA

 

  *Pprincipiile conservarii prin fermentaie lactica

  Prin fermentatie lactica se urmareste creare unor astfel de conduitii care sa favorizeze dezvoltarea bacteriilor lactice in detrimental celorlalte microorganisme existente ,in special a bacteriilor de putrefactie .

     Bacteriile lactice se gasesc pe suprafata legumelor in cantitati mari sau pot fi insamnatat cu ajutorul culturilor pure.

     Bacterial lactice sa impart in daua grupe:bacterii lactice homeofermentative ,care transforma zaharul numai in acid lactic si bacterii lactice heterofermentative ,care formeaza ,in afara de acid lactic ,diversi produsi secundari si gaze .Componentul principal este acidul lactic care se formeaza din glucide dupa schema:

                                OH

      C6H12O6     2CH3      CH   COOH

 

    Prin formarea acidului lactic se schimba reactia mediului,care devine acida,pH-ulfiind de 3-3,5 si impiedicand dezvoltarea bacteriilio de putrefactie .In afara de faptul ce reduce pH-ul,acidul lactic exercita si o actiune conservanta caracteristica .

   In cadrul unei fermentatiei spontane ,datorita faptului k participa  un numar mare de microorganisme diferite , in afara de acid lactic se formeaza alcool si cantitati mici de acid acetic si chiar butyric.

   Pentru favorizare fermentatiei lactice se aduga 2-3%sare.La aceasta concentratie ,bacteriile lactice se dezvolta foarte bine ,acumularea de acid lactic nefiind stanjenita ,pe cand dezvoltarea bacteriilor de putrefacie este oprita,in mare masura .

    Adaugarea de sare permite extragerea substantelor nutritive de cellule produsului ,iar in cazul in care se foloseste sub forma de solutie sarea ajuta la crearea unui mediu anaerob ,favorabil dezvoltari bacteriilor lactice.

     La conservarea prin fermentare lactica , o deosebita importanta o au contimentel si in special usturoiul, care nu impiedieca dezvoltarea bacteriilor lactice ,dar ,dar prin actiunea lui fitoncida .suplimentar ,condimentele folosite (usturoiul,hreanul,mararul)contribuie la gustul specific la produsului.

   Pentru a evia aparitia unor fermentatiisecundare sa produs folosirea culturilor de bacterii lactice .S-a constatat ca in acest caz gustu si aroma sau imbunatatit simtitor ,iar accidentele de fabricatie au scazut .

    La fermentarea lacatica se deosebesc trei faze :feaza preliminara care se caracterizeaza printro fermentare violenta ,intovarasita de o degajare puternica de gaze ,aer ,dioxid de carbon etc.In acesta faza  fermentatia lactica se desfasoara in parallel cu fementati aloolica si se acumuleaza aproximativ (0,3%pana la 1 ,5% eventual chiar mai mult).Durata acestei faze depinde in special de temperatura .

Cresterea temperature accelereaza acumularea acidului lactic ,dar influenteaza nrgativ asupra calitatii si conservabilitati produsului finit ;faza finala se caracterizeaza prin scaderea treptata a acidului lactic,care incepe sa fie distrus de unele microorganisme ,in special de Oidium lactis si de drojdiile salbatice care se dezvolta la supratafata  sub forma unei pelicule.

     Compozaita chimica a materilio prime .Fermentatia este favorizata de un continut ridicat de substanta uscata si zaharuri .In schimb ,un continut ridicat de proteine poate exercita o influenta negativa deoarece permite dezvoltare microflorei de putrefactie.

    

    Temperatura intensifica fermentatia lactica dar reduce calitatea si conservabilitatea .

    

     Concentrate de clorula de sodium.Se apreciaza ca cele mai bune rezultate se obtin la o concentratie de 3% sare .La o concentratie mai mare ,fermentatia este incetinita ,se influenteaza negative culoarea si gustul produsului finit;dar se imbunatateste ,textura ,iar la o concentratie mai mica,apare pericolul unor fermentatii defectoase.

     Asigurarea unor conditi anacrobe.Acoperirea cu paramina folie din metal plastic sau iradiere cu radiatii ultraviolete impiedica dezvoltarea microflorei si favorizeaza fermentatia lactica.

MECANISMUL FORMARII GELUILUI PECTIC

  Gelul pectic este un system colloidal format din pectina ,zahar si acid care se apropie de starea solida ,isi pastreaza forma si adesea prezinta elasticitate.

   Formarea gelului pectic se datoreste particulelor de pectina catre zaharul adaugat in solutie precrum si datoruita punerii in libertate cu ajutorul acizilor a grupelor carboxilice din molecula pectinei.

Ca urmare ,moleculele de pectina se apropie si formeaza un schelet de gel ,fiind legate intre ele prin puntii de hydrogen.In interiorul in interiorul schelelor pectice se gaseste solutia de zahar .pectina de solutie in stare de gel .in vederea gelificarii trebuie evitata orice actiune mecanica in timpul raciri produsului.

   Pectina .in formarea gelului ,rolul principal il are pectina care este un compus macromolecular  format din molecule  de acid galactronic .

Pectinele provenite din diferite produse vegetale nu au aceelasi actiuune gelificatoare.

    Pentru a ilustra mai bine cvalitatea une pectine sa introdus notiunea de putere de grlificare .prin aceasta se intelege cantitatea totala de zahar care poate fi gelificata in gel 65% de1g pectina la un pH3-3,5.

    Se considera ca puterea de gelificare este influentata de :

-gradul de metoxilare al grupelor carboxyl.Acest factor  caracterizeaza rezistena gelului pectic si durata de gelificare care se gaseste in raport inver proportional cu gradul de metoxilare;

-lungimea lantului moleculei de pectina .Se considera ca acest factor determina in principal propietatile de gelificare.

    In functie de gradul de metoxilare exista;

-pectine puternic metoxilate cu un grad de metoxilare mai mare de 50%care au capacitatea sa formeze  gel intro-o solutie de zahar de cel putin60%si in prezenta acidului;

-pectine slab metoxilatece grad de matoxilare de 30-40%.Spre deosebire de pectinele puternic metoxilate ,gelificarea se realizeaza in solutuie de zahar de 30-40%,sau in absenta acestuia,dar in prezenta ionilor de calciu.Fctorii care influenteaza formarea gelului sunt ;natura pectinei,concentratia sa precum si concentratia ionilor de calciu.

    In formarea gelului pectocalcic,pH-ul nu are un rol hotarator .

    Zaharul .In cazul formari formarii gelului pectina-zahar-acid ,zaharul are o actinu de legarea adpei.In functie de cantitatea si calitatea pectinei,care se foloseste variza si catitatea de zahar ce trebuie adaugata .In practicala fabricarea produselor gelificate se folosete zaharul(zaharoza)care in aceste conditii formeaza gelul.Cu cat continutul de pectina este mai mare si calitatea acesteia mai buna,cu atat cantitatea de zahar va fi mai mica.

      Aciditatea .In procesul de formare a gelului unul dintre factori hotaratori este si prezenta acidului in solutie.Pentru o gelificare optima este necesar un pH=3,1-3,4.

     Temperatura este un factor secundat in procesul de fabricare al gelului ,acesta putandu-se obtine si la rece.Totusi, in practica procesul de gelificare  se realizeaza prin fierbere ,operatia ce urmareste undepartatrea apei in vederea realizarii raportului pectina-zahar-acid si hidroliza protopectinei.

     Dozare se face in recipiente din sticla ,de material plastic ,iar marmelada se poate ambala si in ladite de lemn sau de carton ,cu capacitate de 5kg.

  Dozarea se facesau cu masini pentru produse vascoase.

   Inchidera recipientrlor se realizeaza cu masina de inchis borcane  care aplica capace de tip Omnia si Twist-off.Se pot utilize masini pentru dozat in casserole de material plastic,inchiderea facandu-se prin termosudarea unei pelicule de folie metazlizata

  Pasteurizarea se aplica la sortimentele de gemuri ,dulceturi marmalade care sunt dozate in recipiente de sticla si se urmareste in special  realizxarea vidului in interiorul recipientului .

 Din acest motiv sunt suficiente temperature de 100 grade C timp de 5-10 min.

Racirea recipientelor se va executa,correct facant tot o data si un control al inchideri si pasteurizarii prin observarea formei caopacului ,care trebuie sa fie usor concave ,cand operatiile s-au desfasurat correct.

  Pentru passteurizare se pot folosi autoclavele  sau pasteurizatoarele  continui.

Depozitarea .Recipientelor rezultate de la pasteurizare ,sunt trecute in deposit ,unde sunt etichetate si ambulate ,in vederea livrarii sau sunt  paletizate pentru livrarile ulterioare

SCHEMA TEHNOLOGICA

*.SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A PRODUSELOR

                                          NEGELIFICATE      

*.SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A PRODUSELOR                       GETIFICATE

CONTROL CALITATIV

*.CONDITIILE TEHNICE DE CALITATE

 

Calitatea I

 

Capsuni intregi (nevatamate )proaspete(dar naspalate)sanatoase(fara atacuri de insecte si urme de boli)curate(fara urme de sustante filofanmateutice impuritatii organice si pamant)prevazute ce calci si codita turofscenta.

  Fructele  trebuie sa fie culese ce foarte multa grija cu mana sis a aiba o dezvoltare completa si normala.

 Gradul de maturitate si de coloratie trebuie sa permita transportul manipulabil si pasteurizarea capsunilor pana la locul de destinatie.

  Capsuni de forma maimea si coloratie caracteristicele soiului ,cat mai uniforme din punct de vedere al gradului de maturare al culorii si al marimii nu se admit fructe cu pamant .

CALITATEA II

Capsuni coapte pentru consumul in stare parospata se admit usioare defecte de forma ,marime ,si coloratie fata de caracteristicele tipice ale soiului.

CONTINUT DE PESTICIDE

Calibrare este determinata de diametrul ecuatorial minimum al capsunilor trebuie sa fie :

-la calitatea I 25mm

-la calitatea II 20mm

Tolernte de calitate

In fiecare unitate de ambalj se admit :

-la calitatea I maximum 10% numai mare ,capsuni care nu corespund condiitiilor de calitate din prezentul standard dar  fara care sa –le faca impropii cosumului (de exemplu):fructele atinse de putregaiul cenusiu ,sau care prezinta leziuni.

Regulii  si metode pentru verificarea calitatii..

Conform STAS6441-61 pe probe luate conform STAS7218-65

   Determinarea  pesrticidelor se face conform metodelor stabilite intre parti:ambalare,marcare,depozitare,transport,si documente.

Observatie !!!.-Recomadari de ordin general privind pastrarea temporara a capsunilor in depozite frigorifice in vederea unei bune conservari acestora si a evitarii accidentelorr care pot sa apara in timpul pastrarii sunt data in STASR9127/11-75.

Lista soiurilor de capsini de grupa A..

1.Fresno                       6.Regina

2.Gorelia                       7.Senga Sengana

3.Muncherberger          8.Salama

4.Pacahantos                9.Sovenit de Charls

5.Redgamtlet               10.Surprise de halles

11.Talisman              12.Tyoga

                13.Wiltguard

REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII

Conform STAS3730-53,cu urmatoarele deosebirii:

-lotul va fi maxim de 5000 redipiente de aceeasi capacitate si din acelasi sortiment de dulceata

-determinarea impuritatiilor  minerale ,a compusiilor de cupru ,staniu si plumb se va efectua la cerere

 

AMBALAREA

Dulceata se ambaleaza in borcane de sticla ,in cutie de tabla cositorite sau din alte materiale avizate  conform dispozitiilor sanitare legale .

Tipurile si marimie ambalajelor trebuie sfie bine spalate si uscate inainte de umplere.

Pentru transport de ambalaje de desfacere se introduce in lazi de lemn  carton sau alte materiale  convenit intre parti si cu dimensiuni stabilite in conditiile prevazute STAS

Marcarea  cutiilor ,borcanelor si ambalejelor de transport se face conform STAS 4100-76

DEPZITARE SI TRANSPORT.

 

   Dulceata se depoziteaza in magazii racoroase ,curate fara mirosuri straine ,la o temperature de 10..20 grad C.

Lazile vor fi depozitate si manipulate cu grija .In timpul transportului se vor lua masuri pentru a feri produsul de inghet.

  Documentele de transport trbuie sa fie insotite de un certificate de calitate .

In conditiile de depozitare de mai sus dulceata trebuie sa-si pastreze calitatea de minimum 12 luni de la data de fabricatie..

Calitatea extea

Calitatea I

Calitatea II

//////////////////////////////////////////////////////////////////////

Fructe proaspete dar nespalate ,prevazute cu calciu si codita verde neuscata ,intregi samntoase,curate,fara gust si miros straniu ,fara umiditate exterioara ,aromate capsunile trebuie sa fie culese cu multa grija ,cand ajung la marimea corespunzatoare soiului .gradul de maturizaresi de colorare trebuie sa permita transportul,manipularea si momentul consumului sis a corespunda exigentilor comerciale la locul de destinatie.

Fructe de forma ,marimea si culoarea ,caracteristica soilului,uniforme

Din punct de vedere al gradului de maturare,forma si marimea

Fructe de forma  marime si coloratia caracteristica  soiului aproape uniforma din punct de vedere al gradului de maturitate formei si marimei

Fructele apte pt consumul in stare de forma marime si coloratie  care nu afecteaza caract soiului

Codita si calciul pot sa lipseasca 

DEFECTE:..

*.ACII DENTE DE FABRICATIE A PRODUSELOR GELIFICATE

Produse gresit gelificate este defectulc cel mai ferecvent si poate fi provocat de urmatoarele cauza:nu sa determinat exeact continutul de substanta uscata a materiei prime ,din care cauza nu sa luat o cantitate suficienta de fructe pentru a obtine o marmelada corespunzatoare ;procesul de concentrare  a fost insufficient ;nu sa controlat extractul refeactrometric final si s-a interrupt  concentrarea inainte de a ajunge la substanta uscata stabilita:fructele din care sa fabricat marmelada nu au avut un ontinut sufficient de pectina ,sin u s-a facut corectia necesara ;s-au folosit semifabricate vechi,la care pectina este degradata,nu s-a adaugat cantitatea suficienta de zahar sin u s-a corectat aciditatea fructelor produsul gelificat inainte de umplere si ca urmare gelul de pectina s-a distrus datorita operatiilor de umplere;pectina sa degradat datorita fierberii prelungite ,sau existenitii unui pH mai mare de 4 ;pectina adaugata nu s-a solubilizat corespunzator .

        DEFECTE DE FABRICATIE ALE PRODUSELOR CONSRVATE CU ZAHAR

Defecte de fabricatie

Destrasmare fructeloe

Zaharisirea

Caramelizarea 

Negelificarea 

Mucegairea    

Fermentarea 

Siroparea  

Opalescenta

Prezenta spumei

SO3 limita STAS

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Gem

x

x

x

x

x

x

x

-

x

x

Dulceata 

x

x

x

-

x

-

-

-

x

-

Marmelada

-

x

x

x

x

x

x

-

-

x

Jeleu

-

x

x

x

x

-

-

x

x

-

Sirop

-

x

x

-

x

-

-

-

x

-

Cauzele producerii

-fructe prea coapte

-nu s-a respectat faza de difuzie;-depasirea timpului de fierbere

-neinvertirea zaharozei sai invertirea in totalitate a aceesteia

Depasirea duratei defierbere a produsului

-continut subtire de substante pectice in marcuri sau sucuri;-fierbere prelungita-cantitate insuficienta de acid

Folosirea materiei prime ce seminte de mucegai-zaharisirea produsului-folosirea borcanelor cu urme de apa –racirea excesiva a produsului

-inciderea sa facut defectos;-la pasteurizare a intrat apa .

-gelificare insuficienta –aciditate mare  depasirea timpuluio de fierbere

Folosirea de sucuri nelimpezite

-nefectuarea spumarii;-cantitatea mare de substante pectice in suc

-folosirea unei materi prime cu un continut mare de SO4

-desulfitare de scurta durata.

MASURI DE IGIENA

*conditii de recoltare si de introducere in dispozitiv

   Principalul criteriu poetic pentru stabilirea gradului de maturitate a capsunilor si respectiv a momrntului optim de recoltare il contine intensitatea si extinderea coloratiei rosii pentru fiecare fruct.

   Capsunile trebuie sa fie culese in perioadele racoaroase ale zilei, pet imp uscat ,respective dimineata devreme,dup ace sa ridicat roua sis pre seara,Capsunile destinate consumului in stare proaspata trbuie sa se recolteze cu caliciul se peduncul,marimea peduncului fiind de circa 10mm,casunile destinate prelucrarii industriale se pot recolta fara calciu.

  Odata  cu recultarea capsunile trebuie sa fie sortate si ambulate pentru a se evita trasferarea lor in alte ambalaje .Imediat dupa recoltare casunile trebuie asezate la loc umbrit si ventilat. 

 

              

   

 



Merceologie


Comert
Finante banci
Merceologie

Metodologia de testare a lacurilor de protectie si de migratie a metalelor in alimente
Documentatia calitatii marfurilor
Fabricare gemului
MATERII PRIME FOLOSITE LA OBTINEREA PREPARATELOR DIN CARNE TOCATA
Proprietatile marfurilor
Elemente de teoria calitatii marfurilor
MICROSCOPUL. APLICATIILE SALE IN STUDIUL MARFURILOR
Certificarea sistemelor de management
CONSUMURI SPECIFICE SI RANDAMENTUL DE FABRICATIE
Practici frauduloase comise asupra produselor alimentare





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate