Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Merceologie


Index » business » » economie » Merceologie
» DETERMINAREA PARAMETRILOR ATMOSFERICI DE PASTRARE A MARFURILOR


DETERMINAREA PARAMETRILOR ATMOSFERICI DE PASTRARE A MARFURILOR


DETERMINAREA PARAMETRILOR ATMOSFERICI DE PASTRARE A MARFURILOR

Principalii parametri atmosferici care influenteaza calitatea marfurilor in timpul pastrarii, precum si exactitatea masuratorilor de laborator, sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului.

Pentru a asigura reproductibilitatea rezultatelor masuratorilor de laborator se iau ca valori de referinta: 200C pentru temperatura si 65% pentru umiditatea relativa a aerului, iar pentru conditionare, 200C±20C si 65%±5%.



Determinarea temperaturii

Unitatea de masura pentru temperatura este gradul de temperatura care reprezinta o marime fundamentala. Exista mai multe tipuri de grade, in functie de reperele alese si de valoarea acestora. Din acest motiv, rezulta mai multe scari termometrice utilizate concomitent.

Mai des s-au ales ca repere, temperatura de topire a ghetii si temperatura de fierbere a apei pure, cand aceasta fierbe sub presiunea normala de 1 atmosfera. Aceste repere se numesc puncte fixe ale scarii termometrice. Distanta intre punctele fixe conventionale se imparte in parti egale (tot conventional).

In sistemul international de masura, unitatea de masura pentru temperatura este gradul Kelvin (0K). Unitatea uzuala de masura a temperaturii este gradul Celsius (0C) care reprezinta a suta parte din diferenta de temperatura intre punctul de topire al ghetii si punctul de fierbere al apei pure, la presiunea de 1 atmosfera. Conventional temperaturile sub 00C sunt considerate negative.

Alte tipuri de scari termometrice utilizate in mod curent si corelatia dintre ele sunt redate in tabelul nr. 1.

Tabelul nr.1

Tipuri de scari termometrice

Tipul de scara

Temperatura de topire a ghetii

Temperatura de fierbere a apei

Numarul de grade intre cele doua repere

Celsius

00C

1000C

Reamur

00R

800R

Fahrenheit

320F

2120F

Kelvin

2730K

3730K

Determinarea temperaturii se face cu termometrele de camera cu mercur sau alcool, sau prin inregisrare cu termografe, care pot urmari variatiile de temperatura pe o zi sau o saptamana.

Un termometru de sticla cu lichid este format dintr-un rezervor cu lichid termometric, un tub capilar sudat la capatul deschis de rezervor, in care oscileaza nivelul coloanei de lichid si o scara termometrica gradata diferit, in functie de destinatia termometrului. Fiecare grad este divizat in cinci sau zece parti pentru a usura aprecierea vizuala a zecimii de grad. Atat scara termometrica cat si tubul capilar se afla in interiorul unui tub protector de sticla. Lichidele utilizate pentru acest tip de termometre sunt mercurul, care este lichid intre - 390C si + 3570C si alcoolul care se mentine lichid pana la 78,30C.

Termografele functioneaza pe principiul modificarii dimensionale, respectiv incovoierea unei lamele metalice in functie de variatiile temperaturii (Figura nr.1). Modificarile de lungime ale lamelei metalice (1) sunt transmise prin intermediul unor parghii (2) la o penita (3), care inregistreaza pe o hartie special etalonata (4), variatiile temperaturii timp de o zi sau o saptamana. Inregistrarea este posibila, datorita miscarii de rotatie constante a unui cilindru (5) actionat de un mecanism de ceasornic, pe care se afla infasurata hartia de inregistrare.




Figura nr.1 - Termograful

Determinarea umiditatii relative a aerului

Aerul dintr-o incapere contine in permanenta o cantitate variabila de vapori de apa, aceasta fiind in dependenta de temperatura aerului si de presiunea acestuia.

Caracteristicile aerului umed se pot exprima prin intermediul umiditatii absolute, umiditatii absolute maxime, umiditatii relative si al punctului de roua.

Umiditatea absoluta (Ua) - reprezinta masa vaporilor de apa, exprimata in grame, pe care o contine la un moment dat un metru cub de aer.

Umiditatea absoluta maxima (Ua max) - reprezinta cantitatea maxima de vapori de apa, exprimata in grame, pe care o poate contine la un moment dat un metru cub de aer, adica aerul este saturat cu vapori de apa.

Umiditatea relativa a aerului (Ur) - reprezinta raportul dintre presiunea vaporilor de apa existenti intr-o unitate de volum si presiunea vaporilor necesari pentru a satura acelasi volum, la aceeasi temperatura, respectiv raportul procentual dintre umiditatea absoluta si umiditatea absoluta maxima.

Ua

Ur = ------- x 100

Ua max

Punctul de roua (de condens) - este temperatura pana la care aerul umed trebuie sa se raceasca pentru a deveni saturat.

Determinarea umiditatii relative a aerului se face cu ajutorul psihrometrelor, higrometrelor si higrografelor.

Metoda de masurare psihrometrica este cea mai raspandita in cazul temperaturilor pozitive. Se caracterizeaza prin precizie, aparatura de masurare simpla, iar masurarile pot fi automatizate.

Psihrometrele - sunt compuse din doua termometre fixate intr-o montura metalica (T1 si T2), un termometru avand rezervorul acoperit cu o panza umezita. Exista mai multe tipuri de psihrometre, cel mai utilizat fiind psihrometrul Assmann, datorita preciziei mai mari.


Figura nr.2 - Psihrometrul Assmann

Psihrometrul Assmann se utilizeaza pentru aflarea umiditatii relative a aerului dintr-o incapere la un moment dat. El are un ventilator (V) actionat de un arc (principiul ceasurilor mecanice), care aspira aerul cu o anumita viteza si produce racirea simultana dar diferita a celor doua termometre (Figura nr.2).

Modul de lucru - consta in umezirea panzei de pe rezervorul unuia dintre termometre prin introducerea acesteia intr-un vas cu apa distilata si rotirea arcului ventilatorului pana la refuz.

Dupa 3-4 minute, cand nivelul mercurului din termometrul acoperit cu panza umeda a atins nivelul minim si stationeaza, se citesc valorile temperaturilor pe ambele termometre. Cu ajutorul acestor valori, se afla umiditatea relativa din tabele speciale sau din nomograme.

Daca cele doua temperaturi sunt egale, inseamna ca umiditatea relativa a aerului este de 100%. Cu cat diferenta dintre cele doua temperaturi este mai mare, cu atat umiditatea relativa a aerului este mai mica.


Higrometrele - sunt aparate care indica direct valoarea umiditatii relative a aerului la un moment dat. Se bazeaza pe principiul modificarii lungimii unui material higroscopic (fir de par degrest ), in functie de variatiile umiditatii relative a aerului din mediul inconjurator( Figura nr.3).

Figura nr.3 - Higrometru

Modificarile firului de par (1) sunt transmise printr-un resort (2) la un ac indicator (3) care se deplaseaza in fata unui cadran etalonat

in valori ale umiditatii relative a aerului (4), de la 0%....la 100%

Higrometrele sunt aparate simple si ieftine, care trebuie intretinute si controlate in permanenta, deoarece in timp, dau erori mari de masurare.

Unele higrometre sunt prevazute si cu termometru, in acest caz numindu-se polimetre.

Higrografele - au acelasi principiu de functionare ca si higrometrele cu deosebirea ca modificarile de lungime ale firului de par sunt transmise prin intermediul unor parghii la o penita, care inregistreaza pe o hartie special etalonata, variatiile umiditatii relative timp de o zi sau o saptamana. Acest lucru este posibil, datorita miscarii de rotatie constante a unui cilindru actionat de un mecanism de ceasornic, pe care se afla infasurata hartia de inregistrare.

Unele higrografe sunt prevazute si cu termograf, numindu-se termohigrografe si permit inregistrarea simultana a umiditatii relative a aerului si temperaturii, folosind cele doua principii de functionare prezentate mai sus.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate