TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

1. IMPORTANTA TABLOULUI FLUXULUI DE NUMERAR

Beneficiile informatiilor aduse de tabloul fluxului de numerar sunt:

Situatia fluxurilor de numerar folosita impreuna cu restul situatiilor financiare, aduce informatii, care permit utilizatorilor sa evalueze modificarea activului net al unei intreprinderi, structura sa financiara (inclusiv lichiditatea si solvabilitatea sa) si capacitatea de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar in vederea adaptarii la circumstantele si oportunitatile in continua schimbare.

Informatiile despre fluxurile de numerar sunt folositoare in stabilirea capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar si echivalent de numerar si dau posibilitatea utilizatorilor sa puna la punct modele de evaluare si comparare a valorii prezente pentru fluxurile de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderi.

Mareste comparabilitatea raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi, deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si tratamente.

Istoricul informatiilor asupra fluxurilor de numerar este adeseori folosit ca un indicator al valorii, momentul aparitiei si sigurantei viitoarelor fluxuri de numerar.

Este, de asemenea, folositor in verificarea exactitatii evaluarilor trecute asupra viitoarelor fluxuri de numerar si in analizarea relatiilor dintre profitabilitate si fluxurile nete de numerar si a impactului asupra preturilor.

Pentru previzionarea cash flow-ului. In cele mai multe cazuri, tinand cont ca resursele si utilizarile nu se modifica in mod esential de la un an la altul, se poate previziona cash flow-ul pe baza platilor si incasarilor din trecut. Prin previzionare se permite folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti ale societatii, si astfel se poate evita indatorarea pe termen scurt; estimarea necesitatilor de numerar, in timp util pentru negocierea si angajarea unui credit; informatii despre realizarea investitiilor din surse proprii.

Pentru a aprecia deciziile care s-au luat in gestiunea intreprinderii. Tabloul fluxului de numerar raporteaza investitiile companiei in activul firmei si ofera investitorilor si creditorilor informatii asupra cash flow-ului pentru a evalua gestiunea intreprinderii. Analiza fluxurilor financiare completeaza diagnosticul financiar.

Arata relatia prin care profitul net se transforma in numerar. De obicei profitul net si numerarul se modifica impreuna, avand aceasi directie.

Utilizarea informatiilor degajate de tabloul fluxurilor de trezorerie este diferita in functie de felul utilizatorului; fiecare utilizator folosind aceste informatii in mod diferit, in functie de interese. Utilizatorii acestori informatii pot fi: interni- managementul intreprinderii si externi- in special investitorii si creditorii intreprinderii.

Managerii intreprinderii utilizeaza informatiile degajate de tablou pentru:

a determina gradul de lichiditate a intreprinderii;

de a evalua efectele unor decizii strategice majore privind investitiile si finantarea;

de a propune politica de dividende.

Investitorii si creditorii utilizeaza informatiile cuprinse in acest tablou in vederea determinarii capacitatii intreprinderii:

de a genera fluxuri pozitive de lichiditati;

de a-si achita datoriile;

de a plati dividende si dobanzi;

de a-si previziona nevoile suplimentare de finantare;

de a explica diferenta dintre profitul net, obtinut cu ajutorul contului de profit si pierdere, si fluxurile nete de lichiditati generate de activitatea de exploatare.

Teoria si practica financiara au demonstrat ca cei interesati de o anumita intreprindere isi vor baza deciziile economice referitoare la aceasta in functie de capacitatea intreprinderii de a genera fluxuri de numerar in viitor. Fluxurile de numerar precedente ofera informatii relevante despre viitorul flux de trezorerie, deoarece ele ilustreaza modul in care intreprinderea genereaza numerar si cum il cheltuie. "O intreprindere poate fi considerata ca o masina de numerar: informatia despre fluxul de numerar ar trebui sa arate cum functioneaza masina".

2. OBIECTIVELE TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE

Institutul de Normalizare Contabila American, FASB (Financial Accounting Standards Boards), trateaza problematica legata de tabloul fluxurilor de trezorerie prin norma contabila FAS 95- Tabloul fluxurilor de trezorerie (Statement of cash flow), modificata prin norma FAS 102. Conform FASB, obiectului situatiei fluxurilor de trezorerie consta in:

Furnizarea de informatii privind incasarile si platile de mijloace banesti ale unei companii, produse in timpul unui exercitiu contabil;

Furnizarea de informatii privind activitatile de exploatare, de investitii si de finantare derulate de o companie, pe parcursul unui exercitiu contabil.

Institutul    Standardelor de Contabilitate Internationale, IASB, prin norma internationala de contabilitate IAS 7- Situatia fluxurilor de numerar- precizeaza ca obiectivul situatiei fluxurilor de trezorerie este:

De a solicita informatii, care trebuie prezentate, referitoare la istoricul miscarii de numerar si de echivalente de numerar, ale unei intreprinderi, prin intermediul situatiei fluxurilor de numerar, care clasifica fluxurile de numerar, in timpul perioadei, pe activitati de exploatare, investitie si finantare.

Din cele prezentate mai sus putem observa asemanarea dintre obiectivele propuse de o situatie a fluxurilor de trezorerie, de catre cele doua organisme de normalizare contabila: cel american-FASB si cel international- IASB. Acest lucru nu este de mirare, stiut fiind faptul ca demersurile IASB legate de normalizarea contabila internationala au fost, in mare masura, influentate de FASB.

Fara a preciza in mod expres obiectivele unui tablou al fluxurilor de finantare, norma britanica FRS1 "Cash flow statement", pare a fi puternic inspirata de norma americana FAS 95.   

3. ELEMENTELE TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Tabloul bazat pe fluxurile de trezorerie este un document de sinteza contabila de sine statator, care explica variatia trezoreriei. Tabloul fluxurilor de trezorerie indica solvabilitatea agentului economic sau capacitatea de a genera fluxuri pozitive de trezorerie pornind de la activitatile sale curente.

Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie este relevata de urmatoarele aspecte :

o       Indica legatura dintre fiecare operatie efectuata de agentul economic si echilibrul sau financiar ;

o       Reflecta efectele pe termen scurt sau mediu ale realizarii echilibrului financiar.

Existenta, miscarea si transformarea numerarului este pusa in evidenta cu ajutorul situatiilor fluxurilor de trezorerie, acestea realizandu-se pe trei tipuri de activitati:

activitati de exploatare;

activitati de investitii;

activitati de finantare.

a) Fluxurile generate de activitatile de exploatare are un rol esential pentru evolutia    in viitor a intreprinderii deoarece activitatile din exploatare sunt elemente importante ale veniturilor, iar acest flux reprezinta principala sursa de finantare a productiei, a investitiilor si de achitare a dividendelor catre actionari.

b) Fluxurile generate de activitatile de investitii evidentiaza masura in care activitatile de investitii s-au autofinantat si sumele cheltuite pentru investitii pot genera fluxuri pozitive de numerar in viitor.

c) Fluxurile generate de activitatile de finantare evidentiaza evolutia in viitor a numerarului provenit de la investitori externi.

In mod concret elementele unei situatii a fluxurilor de trezorerie ar fi urmatoarele :

Numerarul - reprezentat de numerarul din casa si de depozitele platibile la cerere (disponibil in cont). Prin urmare, numerarul inseamna banii la care societatea poate avea acces imediat.

Echivalentele de numerar - sunt investitii financiare pe termen scurt si extrem de lichide care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar. Investitiile vor fi clasificate, in mod normal, in echivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta de scadenta, de regula trei luni sau chiar mai putin de la data achizitiei. Prin urmare, investitiile de capital vor fi excluse din aceasta categorie.

Fluxurile de numerar - sunt intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numerar.

Activitatile de exploatare - sunt principalele activitati producatoare de venit ale intreprinderilor, precum si alte activitati ce nu sunt activitati de investitii sau de finantare. Aceasta constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar deoarece arata succesul inregistrat de activitatile entitatii la generarea unor fluxuri de numerar suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investitii fara ca entitatea sa fie nevoita sa apeleze la surse externe de finantare.

Activitatile de investitii - consta in achizitionarea si instrainarea de active imobilizate precum si alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. Este importanta prezentarea separata a acestor fluxuri de numerar deoarece ele reprezinta valoarea cheltuielii care a fost efectuata cu resurse menite sa genereze venit si fluxuri de numerar in viitor.

Activitatile de finantare - sunt activitati ce duc la schimbari ale dimensiunii si compozitiei capitalului propriu si datoriilor unei intreprinderi. Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de finantare este importanta deoarece este folositoare in estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din partea fiinantatorilor intreprinderii.

Situatia fluxurilor de numerar trebuie, prin urmare, sa analizeze fluxurile de numerar ale perioadei in functie de natura activitatii : de exploatare, de investitii si financiare. Activitatile de investitii si financiare care nu presupun existenta numerarului sau a echivalentului de numerar nu trebuie incluse in Situatia fluxurilor de numerar, dar trebuie prezentate altundeva in situatiile financiare. Este important sa nu se uite ca o singura tranzactie poate genera fluxuri de numerar care sunt incluse in sectiuni distincte din cadrul situatiei fluxurilor de numerar.

Pentru intocmirea situatiei fluxurilor de numerar majoritatea modelelor permit utilizarea a doua metode de determinare :

Ø      Metoda directa prin care sunt prezentate clasele majore de plati si de incasari brute in numerar. Pentru a obtine informatiile ce trebuie prezentate pe baza acestei metode, este necesar sa se obtina intai informatiile care aplica prevederile metodei indirecte.

Ø      Metoda indirecta prin care pierderea neta sau profitul este ajustat cu efectele tranzactiilor ce nu au natura de numerar, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.

MODELE ALE TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Din analiza efectuata asupra utilizarii tabloului fluxurilor de trezorerie pe plan mondial se constata aria de raspandire destul de larga a acestuia. In continuare voi prezenta mai multe modele de determinare ale tabloului fluxurilor de trezorerie din : Anglia, Statele Unite ale Americii, Franta si conform Standardelor Internationale de Contabilitate.

1. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ANGLIA

In Anglia tabloul fluxurilor de trezorerie este reglementat de norma FRS 1 ' Cash-flow Statements' , norma devenita operationala din 1992, fiind elaborata de ASB. Tabloul clasifica fluxurile de trezorerie aferente perioadei astfel:

v     fluxuri ale activitatii de exploatare,

v     fluxuri privind rezultatele investitiilor de natura financiara si costurile finantarii,

v     fluxuri privind impozitele si taxele,

v     fluxuri ale activitatii de investitii si

v     fluxuri ale activitatii de finantare.

A.     Activitati de exploatare

Fluxul de trezorerie al activitatilor de exploatare reprezinta efectul sub aspect monetar al tranzactiilor legate de activitatea de exploatare sau comert a agentului economic. Fluxul de trezorerie net rezultat din activitatile de exploatare reprezinta cresterea sau descresterea neta a cash-ului sau echivalentelor de cash care se determina pe baza rezultatului exploatarii reflectat in Contul de profit si pierdere contabil. Acest rezultat poate fi trecut in tablou inainte sau dupa impozitare si este apoi corectat cu elementele care nu produc sau care amana incasarile sau platile de cash sau echivalente de cash.

Diferenta care exista intre rezultatul exploatarii si fluxul net de trezorerie al exploatarii este prezentata in anexa acestui tablou, unde sunt puse separat in evidenta miscarile legate de stocuri, debitori si creditori aferente exploatarii.

Pentru a se ajunge de la rezultatul exploatarii la fluxul net de trezorerie se pot folosi cele doua metode amintite mai sus: metoda directa si metoda indirecta. Consiliul Standardelor Contabile (A.S.B.) care a elaborat acest tablou de flux foloseste metoda indirecta, pentru ca cea directa este mai greoaie si mai costisitoare in cazul aplicarii unei contabilitati de angajamente. Metoda directa ar cere un sistem contabil care sa determine fluxul de trezorerie al fiecarei operatiuni efectuate, ceea ce ar insemna existenta a doua sisteme contabile - unul de angajamente si unul de trezorerie. Determinarea fluxului net de trezorerie al activitatilor de exploatare, dupa metoda indirecta se prezinta astfel:

+/- Cheltuielile si veniturile cu deprecierea (amortizari si provizioane)

+/- Profit sau pierdere din vanzarea imobilizarilor corporale (Venituri din cedarea activelor- Cheltuieli privind activele cedate)

+/- Variatia stocurilor

+/- Variatia debitorilor

+/- Variatia creditorilor

B.   Rezultatul investitiilor de natura financiara si costuri ale finantarii

Acestea reprezinta incasari si plati de cash care apartin activitatii financiare a agentului economic. Incasarile poarta forma dobanzilor si dividendelor aferente imobilizarilor financiare si titlurilor de plasament apartinand activului patrimonial al agentului economic. Platile imbraca forma dobanzilor aferente imprumuturilor contractate de agentul economic si a dividendelor platite actionarilor pentru resursele adunate de catre acestia.

Dobanzile si dividendele incasate, precum si dobanzile platite sunt citite din Contul de profit si pierdere contabil, din randul veniturilor, respectiv cheltuielilor financiare. In schimb dividendele platite sunt citite din Bilantul contabil si reprezinta o repartizare din profitul net.

Tabloul de flux nu tine seama de aceasta deosebire de natura contabila dintre elementele mentionate si le reuneste in aceeasi grupa din doua considerente:

In primul rand, ele genereaza in cursul perioadei fluxuri de incasari sau plati: veniturile si cheltuielile financiare in momentul inregistrarii lor in contabilitate, iar dividendele datorate in numele exercitiului precedent au fost achitate in cursul perioadei analizate;

In al doilea rand, ele sunt de natura financiara, reprezentand remunerarea unor resurse de finantare care au fost achitate, respectiv incasate de agentul economic.

C.     Activitati de investitii

Fluxul de trezorerie aferent activitatilor de investitii provine din operatiile legate de activele imobilizate si de activele de natura financiara mai lichide (titluri de plasament), altele decat cele considerate echivalente de cash.

Fluxurile de trezorerie pozitive sau intrarile de cash sunt:

a)          Incasari din vanzarea activelor imobilizate, a titlurilor de participare la filiale, a altor titluri imobilizate;

b)         Din rambursari de imprumuturi din partea filialelor sau altor agenti economici.

Fluxurile de trezorerie negative sau iesiri de cash sunt:

a)          Plati pentru achizitia de imobilizari corporale, titluri de participare la filiale, a altor titluri imobilizate;

b)         Imprumuturi acordate filialelor sau altor agenti economici.

D.    Activitati de finantare

Fluxurile de trezorerie aferente finantarii cuprind incasarile si platile de la sau catre cei care au asigurat finantarea externa a agentului. Fluxurile de trezorerie pozitive sunt formate din:

a)          Incasari provenite din operatiuni de capital;

b)         Incasari provenite din credite, imprumuturi, angajamente si alte datorii pe termen scurt sau lung.

Fluxurile de trezorerie negative sunt:

a)          Rambursari de imprumut;

b)         Plati pentru rascumpararea actiunilor proprii;

c)          Plati pentru cheltuielile privind comisioane legate de actiuni, credite, imprumuturi, angajamente si alte finantari.

Tabloul de flux anglo-saxon este insotit de o anexa care:

Explica modul de determinare a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati de exploatare;

Face o verificare a marimii variatiei trezoreriei obtinute din tablou prin compararea datelor bilanturilor de la sfarsit si inceput de perioada privind disponibilitatile banesti, activele lichide si creditele pe termen scurt;

Face o analiza a variatiilor operatiilor de finantare pe parcursul perioadei, pe baza datelor din doua bilanturi succesive si a fluxului net de trezorerie legat de finantare determinat din tablou.

Schema tabloului de flux anglo-saxon[1]

2. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ABORDAREA NORD-AMERICANA

In Statele Unite, tabloul fluxului de trezorerie a devenit tabloul dominant in raport cu alte metode de tablouri de flux.. Norma SFAS nr. 95 a FASB (Financial Accounting Standards Board) care dateaza din 1987 a reglementat continutul acestui tablou si a precizat obligativitatea publicarii lui.

In literatura americana, atunci cand se analizeaza tabloul fluxurilor de trezorerie, se precizeaza ca el serveste la[2]: previzionarea cash-flow-ului ; la aprecierea deciziilor conducerii ; pentru determinarea capacitatii intreprinderii de a plati dividende cuvenite actionarilor si dobanda aferenta creditelor si arata relatia prin care profitul net se transforma in cash.

Cash flow-ul se compune din : activitati de exploatare, activitati de investitii si activitati de finantare.

A.     Activitatea de exploatare

Incasarile provin din :

à    Incasari din vanzarile de bunuri si din prestarea de servicii ;

à    Incasarile din venituri din imprumuturi si dividende asupra titlurilor detinute.

Iesirile de cah flow :

à    Plati fata de furnizori si personal ;

à    Plati fata de stat ;

à    Plati de dobanzi ;

à    Alte plati din exploatare.

FASB, dupa numeroase dezbateri, a decis ca incasarile din dobanzi si dividendele incasate sa fie trecute la activitatea de exploatare, desi ele sunt rezultatul activitatii de finantare, respectiv rezultatul activitatii de investitii. Aceasta datorita faptului ca afecteaza calcularea profitului net. Se observa ca dividendele acordate actionarilor proprii nu sunt trecute la fluxurile din activitati de exploatare, pentru ca ele nu intra in calculul profitului net.

Dividendele platite sunt trecute la activitatea financiara pentru ca ele    intra in capitalul propriu care finanteaza intreprinderea prin detinerea actiunilor.

Fluxurile de trezorerie din exploatare sunt calculate prin doua metode :

u    metoda directa, cea pe care FASB o recomanda. Aceasta presupune determinarea elementelor rezultate, care au generat o incasare sau o plata. Conform acestei metode sunt defalcate veniturile incasate si cheltuielile    care au condus la o plata.

u    metoda indirecta, in functie de care rezultatul este corijat cu incidentele operatiilor care nu au caracter monetar, adica care nu au incidenta asupra trezoreriei.

B.     Activitatea de investitii

Intrarile de cash sunt formate din :

à    Cesiunea investitiilor ;

à    Incasari generate de cesiunea activelor ;

à    Incasari in rambursarea imprumuturilor de la alte companii.

Iesirile de cash sunt formate din :

à    Achizitii de active ;

à    Achizitia de filiale ;

à    Imprumuturi pentru alte companii.

In activitatea de investitii se includ si imprumutirile pe termen lung care le primeste o firma de la alta firma pentru ca imprumutul inseamna o suma de incasat.

C.     Activitatea de finantare

Intrarile de cash fow :

à    Credite primite ;

à    Cresteri de capital in numerar ;

à    Vanzarea titlurilor imobiliare ;

à    Emisiunea de imprumuturi.

Iesirile de cash sunt :

à    Rambursari de capital in numerar ;

à    Dividende platite pentru actionari ;

à    Rambursarea unor datorii pe termen lung sau rascumpararea obligatiunilor.

Activitatea de finantare inseamna de fapt obtinerea de fonduri de la creditori si investitori pentru lansarea si sustinerea intreprinderii. Include si vanzarea de bonuri de tezaur si plata dividendelor cuvenite actionarilor.

3. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE FRANCEZ

In Franta exista preocupari privind asemenea tablouri inca din 1970, dar utilizarea lor in practica a aparut doar in ultimii ani. Consiliul Superior al Ordinului Expertilor Contabili (OECCA) a aprobat in 1998, recomandarea nr. 1.22 cu privire la publicarea unui model al tabloului bazat pe fluxurile de trezorerie.

Modelul propus de Ordinul Expertilor Contabili are in vedere numai fluxurile monetare care au un impact asupra trezoreriei, in cursul perioadei considerate. Structura tabloului are la baza o clasificare functionala a fluxurilor intreprinderii, fiind vorba de :

fluxuri de trezorerie privind operatiile de exploatare ;

fluxuri de trezorerie privind operatiile de investitii ;   

fluxuri de trezorerie privind operatiile de finantare.

A.   Fluxurile de trezorerie privind operatiile de exploatare

Pentru determinarea fluxurilor de trezorerie din exploatare exista doua metode : metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare.

Metoda capacitatii de autofinantare se bazeaza pe corectarea capacitatii de autofinantare cu variatia necesarului de fond de rulment. Corespunzator celor doua variante de stabilirea capacitatii de autofinantare, excedentul brut din exploatare si rezultatul net contabil, se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei parti a tabloului de trezorerie.

In cazul in care se porneste de la excedentul brut de exploatare, fluxul de trezorerie privind exploatarea se construieste astfel :

+ Excedentul brut de exploatare

- Variatia necesarului de fond de rulment

= Excedentul de trezorerie din exploatare

+/- Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli din exploatare si susceptibile sa antreneze o variatie de trezorerie

- Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii

- Impozit pe profit

Fluxul de trezorerie provenit din exploatare

Daca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net contabil, compozitia primei parti a tabloului de fluxuri de trezorerie se prezinta astfel :

Aceasta metoda, numita si metoda indirecta este cel mai des utilizata de intreprinderi. Punctul de plecare este rezultatul net al exercitiului, din care se elimina cheltuielile si veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei si se tine cont de variatia decalajelor de trezorerie asupra operatiilor de exploatare.

Metoda fluxurilor de exploatare se porneste de la delimitarea fluxurilor de incasari si plati intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor.

B.   Fluxurile de trezorerie privind activitatea de investitii

Sunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calcul proprie acestui gen de operatii se prezinta astfel :

C. Fluxul de trezorerie din activitatea de finantare

In perimetru acestor operatii se includ fluxurile de trezorerie generate de finantarea pe termen lung. Formula de calcul folosita este :

Facand o comparatie intre modelul francez si cel nord-american se observa urmatorarele diferente[3]:

o       Metoda capacitatii de autofinantare este specifica Frantei, notiunea de EBE fiind straina rentabilitatii americane ;

o       Standardul american prevede pe langa metoda indirecta, si metoda directa de calcul al fluxurilor de trezorerie din exploatare ;

o       Prezentarea fluxurilor dobanzilor ;

o       Prezentarea elementelor care compun variatia necesarului de fond de rulment; astfel includerea cheltuielilor financiare in fluxurile de exploatare a suscitat numeroase critici. Este si motivul pentru care SFAS 95 prevede ca marimea dobanzilor platite sa figureze in mod clar in tabloul fluxurilor de trezorerie sau in anexa tabloului. Recomandarea OEC nu contine nici o dispozitie referitoare la acest element ;

o       Tratamentul decalajelor de trezorerie implicate in operatiunile de exploatare. In timp ce, in modelul francez, decalajele de trezorerie privind operatiilor de exploatare sunt grupate intr-o singura rubrica, modelul american prevede o detailare a acestor decalaje;

o       Prezentarea variatiei stocurilor se face la valoarea bruta, conform modelului francez, pe cand norma americana recurge la metoda neta;

o       In privinta redeventei generata de operatiile de leasing financiar este tratata ca flux de investire- pentru partea de capital si ca flux de exploatare- pentru partea de cheltuieli financiare, conform standardului francez. Aceasi redeventa, conform standardului american este tratata ca un flux de finantare- pentru partea de capital si ca un flux de exploatare- pentru cheltuielile financiare ;

o       Spre deosebire de modelul francez, in care creditele de trezorerie sunt incluse in variatia de trezorerie ; in modelul american, acestea figureaza la functia de finantare, ele nefiind distinse de celelalte datorii financiare.

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE CONFORM STANTARDULUI INTERNATIONAL DE CONTABILITATE IAS7

Acest standard a fost revizuit in 1992 si a intrat in vigoare in 1 Ianuarie 199 Standardul International de Contabilitate revizuit inlocuieste IAS7-"Situatia modificarilor in pozitia financiara", aprobat de Consiliu in octombrie 1977[4].

In cadrul acestui Standard sunt cuprinse urmatoarele elemente : obiective, aria de aplicabilitate, beneficiile aduse de informatiile despre fluxul de numerar, definitii, prezentarea unei situatii a fluxurilor de numerar, raportarea fluxurilor de numerar, cazuri particulare, componente ale numerarului si ale echivalentelor de numerar, alte prezentari, data intrarii in vigoare si un exemplu de aplicare.

A.   Activitati de exploatare

Fluxul de numerar din activitatea de exploatare se structureaza pe doua segmente, de incasari si plati, in felul urmator:

incasari din vanzarea bunurilor si prestarea de servicii;

incasari din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;

plati in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;

plati in numerar catre si in numele angajatilor;

incasari si plati in numerar ale unei societati de asigurare pentru prime si despagubiri, anuitati si alte beneficii din polite de asigurare;

plati sau restituiri de impozite pe profit care nu pot fi identificate pe activitatile de investitii si financiare;

incasarile si platile provenite din contracte incheiate in scopuri de plasament sau de tranzactionare.

Anumite tranzactii, cum ar fi vanzarea unei instalatii, pot da nastere la castiguri sau la pierderi care sunt incluse in determinarea profitului net sau a pierderii. Cu toate acestea, fluxurile de numerar aferente acestor tranzactii sunt fluxuri de numerar provenite din activitati de investitie.

Intreprinderea poate detine titluri sau imprumuturi pentru scopuri de tranzactionare sau plasament, caz in care ele sunt asimilate stocurilor achizitionate in mod specific pentru a fi revandute. De aceea, fluxurile de numerar provenite din cumpararea si vanzarea titlurilor de tranzactionare si plasament sunt clasificate drept activitati de exploatare.

Avansurile si imprumuturile facute de investitiile financiare sunt de obicei clasificate drept activitati de exploatare din moment ce se refera la principala activitate producatoare de venit a acelei intreprinderi.

O intreprindere trebuie sa raporteze fluxurile de numerar din activitatea de exploatare folosind una din cele doua metode : metoda directa sau metoda indirecta.

METODA DIRECTA

Sunt prezentate prin aceasta metoda clasele majore de plati si incasari brute in numerar. Intreprinderile sunt incurajate sa foloseasca aceasta metoda, pentru ca ea furnizeaza informatii folositoare in estimarea fluxurilor de numerar viitoare, si care nu sunt disponibile prin metoda indirecta. Prin metoda directa informatiile privind clasele majore de incasari si plati brute in numerar pot fi obtinute astfel :

a)      din inregistrarile contabile ale intreprinderii ;

b)      prin ajustarea vanzarilor, costului acestora si a altor elemente in contul de profit si pierdere cu :

modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si creantelor si datoriilor din exploatare ;

alte elemente decat numerarul ;

alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investitii sau finantare.

METODA INDIRECTA

Prin aceasta metoda, profitul net sau pierderea sunt ajustate cu efectele tranzactiilor ce nu au natura de numerar, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari. Aceste efecte sunt :

a)        modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si creantelor si datoriilor de exploatare ;

b)        elementele non-numerar cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amanate, pierderile si castigurile in valuta nerealizate, profitul nerepartizat al societatilor asociate si interesele minoritare ;

c)        toate celelalte elemente pentru care efectele in numerar sunt fluxurile de numerar din investitii si finantare.

Prin metoda indirecta, fluxul de numerar din activitatea de exploatare poate fi prezentat prin evidentierea veniturilor si cheltuielilor relevate in contul de profit si pierdere si modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare.

B. Activitati de investitii

Fluxul de numerar din activitatea de investitii se structureaza pe doua segmente, de incasari si plati, in felul urmator:

platile efectuate pentru achizitionarea de active corporale si necorporale pe termen lung, precum si cele executate in regie proprie ;

incasarile din vanzarea de terenuri, cladiri, instalatii, echipamente si active necorporale achizitionate anterior pe termen lung ;

platile pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie (altele decat platile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare) ;

incasarile din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie (altele decat incasarile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare) ;

avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

incasarile din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti ;

platile in numerar pentru contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap, in afara de cazul in care contractele sunt detinute in scop de plasament sau de tranzactionare sau cand platile sunt clasificate drept activitati de finantare;

incasarile in numerar pentru contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap, in afara de cazul in care contractele sunt detinute in scop de plasament sau de tranzactionare sau cand incasarile sunt clasificate drept activitati de finantare.

C. Activitati de finantare

Fluxul de numerar din activitatea de finantare se structureaza pe doua segmente, de incasari si plati, in felul urmator:

veniturile obtinute din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

platile efectuate catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor firmei;

veniturile monetare din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung;

rambursari ale unor sume importante;

platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de leasing financiar.

Intreprinderile trebuie sa raporteze separat clasele majore de incasari si plati brute in numerar provenite din activitati de investitii si finantare.

5. ARGUMENTE PENTRU INTRODUCEREA IN ROMANIA A TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE IN ANSAMBLUL CONTURILOR ANUALE

Demersurile contabilitatii financiare se incheie cu documentele de sinteza contabila denumite si conturi anuale si care pentru contabilitatea romaneasca sunt: Bilantul contabil, Contul de profit si pierdere si Anexele la bilant. Bilantul contabil reflecta starea patrimoniala la un moment dat, respectiv la 31 decembrie a anului care tocmai s-a incheiat. Contul de profit si pierdere sintetizeaza elementele de venituri si cheltuieli care s-au concretizat de-a lungul exercitiului financiar, punand in evidenta profitul (beneficiul) sau pierderea neta. Elementul de legatura intre Bilant si Contul de profit si pierdere il reprezinta pofitul net care figureaza in bilantul contabil la rubrica de capitaluri proprii. Contabilitatea romaneasca este o contabilitate de angajament (accrual basis accounting) care rezulta din principiul independentei sau specializarii exercitiului, ceea ce inseamna :

Veniturile sunt contabilizate cand are loc operatiunea generatoare    indiferent de momentul colectarii (incasarii) lor ;

Cheltuielile sunt contabilizate cand sunt ocazionate, indiferent de momentul platii acestora .

Prin urmare profitul (beneficiul) net reflectat in Contul de profit si pierdere nu este dublat printr-un flux identic de numerar datorita :

Utilizarii contabilitatii de angajamente si implicit a diferentelor ce apar intre inregistrarea in contabilitate a diferitelor venituri si cheltuieli si fluxuri de numerar aferente acestora ;

Existentei anumitor cheltuieli si venituri care nu vor implica niciodata fluxuri efective de numerar (cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli cu provizioanele, cheltuieli cu cedarea activelor, venituri din provizioane, subventii pentru investitii virate la venituri, repartizarea unor venituri inregistrate in avans).

In mod analog nici pierderea neta din Contul de profit si pierdere nu trebuie identificata ca un flux negativ de numerar. Pot exista intreprinderi cu pierderi dar care au inregistrat un flux pozitiv de numerar ( in mod special datorita unor cheltuieli mari cu amortizarile si a unor intarzieri la plata furnizorilor si a altor datorii de catre stat si alti creditori). Neexistand o relatie directa intre nivelul beneficiului net din Contul de profit si pierdere si Cash flow-ul (Flux de numerar) perioadei multe societati comerciale sunt in incapacitate de plata (indisponibilitatea de a face fata datoriilor scadente) care genereaza fenomenul de "blocaj financiar" este una din cauzele principale ale falimentarii intreprinderilor datorita presiunii creditorilor care nu-si pot recupera creantele.

Semnaland acest paradox la prima vedere, intre existenta unui beneficiu substantial si un flux de numerar efectiv mult mai mic sau chiar negativ rezulta ca se impune un management financiar mult mai activ al lichiditatilor.

Unul din instrumentele financiar contabile ale managementului financiar de analiza si asigurare a lichiditatilor il constituie Tabloul fluxurilor de trezorerie (cash flow statement). Acesta se bazeaza pe determinarea fluxului de numerar (cash flow-ul) al perioadei (de obicei exercitiul financiar).

Flux de numerar = Intrari de numerar - Iesiri de numerar

(Outflows)    (Cash-flow) (inflows)

Determinarea cash flow-ului perioadei reprezinta o reflectare a contabilitatii bazata pe fluxuri efective . Acest flux de numerar al perioadei reprezinta banii efectivi care sunt la dispozitia intreprinderii si care se vor regasi in conturile Casa, Conturi la banci precum si alte valori asimilate numerarului cum sunt plasamente pe termen scurt (money market accounts) si care pot fi transformate la nevoie imediat si fara riscuri in numerar[6].

6. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ROMANIA

Conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice si cu Standardele Internationale de Contabilitate, Situatia fluxurilor de trezorerie, denumita in traducerea oficiala a Standardelor Internationale de Contabilitate ca si "Situatia fluxurilor de numerar", este una dintre situatiile financiare obligatorii pentru intreprinderile care aplica aceste standarde.

Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice si cu Standardele Internationale de Contabilitate "se aplica incepand cu situatiile financiare ale anului 2000 de societatile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national, precum si pe piata de capital"[7], conform listei anexate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 85/20.IL2001.

In conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate (SIC) situatiile financiare anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarii capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de numerar si notele explicative.

SIC 7 impune raportarea fluxurilor de numerar pe trei categorii de activitati: de exploatare, investitii si de finantare, lasand la latitudinea societatilor modalitatea de prezentare- directa sau indirecta.

Conturile utilizate sunt cele din planul contabil aprobat prin OMF 94/2001.

In continuare va fi prezentat un exemplu de situatie a fluxurilor de trezorerie dupa modelul prezentat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 85/20.IL2001.

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

La data de 31 decembrie. - exemplu

a) Metoda directa

b) Metoda indirecta

Ambele metode vor furniza aceleasi cifre, dar metoda directa este preferata de IAS 7 deoarece furnizeaza mai multe informatii despre societate. Totusi, aceasta metoda este rar utilizata in practica deoarece aplicarea ei este mai dificila si solicita mai mult timp.

Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si de finantare trebuie prezentate in cadrul claselor majore de plati si incasari brute in numerar aparute.

Informatiile necesare pentru situatia fluxurilor de numerar sunt obtinute prin analizarea cifrelor din bilant conform diferitelor sectiuni standard ale situatiei fluxurilor de numerar.

Prin urmare, de exemplu, reconcilierea profitului din exploatare inainte de impozitare, preluat din contul de profit si pierdere, cu fluxul de numerar rezultat din activitatile de exploatare nu va include toate miscarile inregistrate in conturile debitorilor si creditorilor ale acelui an, ci doar acele miscari survenite in aceste conturi, care sunt aferente activitatilor de exploatare. Aceasta inseamna ca, de exemplu, miscarea inregistrata in dobanda de platit nu trebuie inclusa in sectiunea aferenta activitatilor de exploatare din situatia fluxurilor de numerar, dar trebuie inclusa in sectiunea aferenta activitatilor de investitii.

Prin insumarea numerarului net din activitatile de exploatare, investitie si finantare se obtine cresterea sau scaderea neta a numerarului si echivalentelor de numerar pe parcursul perioadei, suma prin care se poate face reconcilierea intre soldul initial si cel final al numerarului si echivalentelor de numerar.

Scopul intocmirii fluxurilor de trezorerie fiind acela de a prezenta miscarile inregistrate de-a lungul perioadei in conturile de numerar si de echivalente de numerar, se poate observa ca la intocmirea acestei situatii se urmaresc exclusiv tranzactiile care dau nastere unor incasari sau plati pe durata perioadei de raportare. In acest caz, principiile contabilitatii de angajamente nu sunt deci relevante, elemente cum ar fi cheltuielile constatate in avans, dobanzile de platit sau de primit etc. nefiind luate in considerare. De asemenea, orice alt gen de tranzactie care nu implica incasari sau plati nu face obiectul acestei situatii. Exemplele date de IAS 7 in acest sens se refera la tranzactii de achizitionare de active prin leasing financiar, la achizitionarea de intreprinderi prin intermediul emiterii de actiuni sau la convertirea datoriilor in actiuni.

Situatia fluxurilor de trezorerie a devenit in ultimul timp un element extrem de important al raportarii financiare a intreprinderilor, deoarece ea ofera o serie de informatii ce nu ar putea fi obtinute utilizand celelalte situatii financiare, informatii referitoare la lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii.

DOCUMENTELE DE LUCRU

Documentul din care se culeg datele necesare realizarii fluxului de numerar este jurnalul Cartea mare, document prin care au loc fluxurile de numerar (conturile de banca si casa).

Soldurile initiale si finale se preiau din balanta contabila, iar profitul si pierderea nerealizata (neincasata) din notele contabile.

Pentru usurinta in intocmirea situatiei si posibilitatea de verificare se va completa documentul "Anexa SFN" din care se preiau informatiile necesare intocmirii situatiei fluxului de numerar.

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Fluxul de numerar din activitatea de exploatare se poate prezenta in urmatorul mod:

Incasari de la clienti, alte venituri din exploatare incasate

Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite

Plati catre salariati si in contul salariatilor

Impozite si taxe platite

Impozitul pe profit platit

Dobanzi platite

Flux de numerar din activitatea de exploatare

Incasari de la clienti, alte venituri din exploatare incasate

La aceasta pozitie se vor trece incasarile din vanzarea produselor finite, marfurilor si a lucrarilor si serviciilor prestate clientilor.

Conturile utilizate in contabilitate pentru a inregistra incasarile de la clienti sunt: 4111, 419, 461, 5112, 5114, 7581, 7582 si 7588. Contul 461 "Debitori diversi" poate contine si valoarea incasarilor din vanzarea mijloacelor fixe, fiind necesara si consultarea rulajului altor conturi, ca de exemplu, contul 7583, pentru a stabili natura fluxului de numerar incasat. Rulajul creditor total al conturilor mentionate va reprezenta valoarea incasarilor din exploatare. Restituirile de sume de la furnizori, salariati, TVA-ul incasat (contul 4424 si 4427), dobanzi si alte sume incasate, care nu se pot aloca rational la alte pozitii de incasari sunt incluse tot la aceasta rubrica, inclusiv diferentele de curs valutar incasate.

Valoarea avansurilor restituite de angajatii societatii prin deconturi nu se include la nici una dintre pozitiile de incasari, aceste sume fiind ale societatii si se prezinta la valoarea neta platita (decontata) in pozitia "Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite".

Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite

Pozitia include toate platile de exploatare catre furnizorii de stocuri, lucrari si servicii.

Se au in vedere conturile din clasa 3 care au in corespondenta cu conturile de banca si casa, in lei si valuta, contul 401, 409, 462. Conturile de cheltuieli din exploatare se includ cand sunt in corespondenta cu conturile de banca si casa, mai putin cele care se includ la alte pozitii in situatia fluxului de numerar. Sumele restituite clientilor si orice alte sume platite care nu se pot incadra la alte pozitii sunt trecute la aceasta pozitie, inclusiv diferentele de curs valutar platite si TVA-ul platit (contul 4426).

Avansurile acordate angajatilor in timpul deplasarii sunt trecute la valoarea neta (mai putin sumele restituite).

Plati catre angajati si in contul angajatilor

Plati catre angajati si in contul angajatilor (propririle si alte retineri), mai putin cele la bugetul de stat, bugetele si fondurile speciale, se regasesc in aceasta pozitie.

Rulajul total debitor la conturile din grupa 42 (conturile 421, 423, 426, 427, 4282) se trece la aceasta linie.

Impozite si taxe platite

Toate impozitele si taxele platite, mai putin impozitul pe profit, se evidentiaza la aceasta pozitie.

Conturile avute in vedere sunt in grupa 43, grupa 44 (contul 431, 437, 444, 4423, 446, 447, 4481) mai putin contul sintetic de gradul I 441 si conturile 635 si 6711.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit platit (rulajul debitor al contului sintetic de gradul I 441) se trece la aceasta pozitie.

Se va prezenta separat impozitul pe profit, ca fiind generat de cele trei clase de activitati, daca este practic imposibil sa se aloce in mod rezonabil impozitul platit unei activitati (exploatare, investitie sau finantare).

Dobanzi platite

Daca creditele angajate sunt pentru activitatea de exploatare atunci dobanzile platite prin contul de banca se evidentiaza la aceasta pozitie. Conturile avute in vedere sunt 5186 si 666. Dobanda pentru leasing-ul financiar se va include la pozitia "leasing financiar" din cadrul activitatii de finantare, contul de dobanda fiind 168.

Fluxul de numerar din exploatare

Diferenta dintre incasarile de la clienti si platile catre furnizori, salariati, impozitele si taxele platite, impozitul pe profit si dobanzi, determina fluxul de numerar din exploatare.

ACTIVITATEA DE INVESTITII

Pentru o societate ce nu are investitii financiare, fluxul de numerar din activitatea de investitii poate arata astfel:

Incasari din vanzarea activelor imobilizate

Investitii efectuate

Flux de numerar din activitatea de investitii

Incasari din vanzarea activelor imobilizate

Investitiile scoase din activ si vandute se considera incasate daca au loc intrari efective de numerar, simpla verificare a rulajului contului 7583 fiind nerelevanta. Se impune si consultarea rulajului creditor al contului 461 "Debitori diversi".

Investitii efectuate in active imobilizate

Se considera ca o investitie este efectuata doar daca au loc iesiri de numerar, rulajul conturilor 404, 231, 323, 233 si 234 trebuie sa fie in corespondenta cu conturile de banca sau de casa.

Flux de numerar din activitatea de investitii   

Fluxul de numerar din activitatea de investitii se determina prin diferenta intre incasarile din vanzarea activelor imobilizate si investitiile efectuate.

ACTIVITATEA DE FINANTARE

Prezentarea fluxului de numerar din activitatea de finantare, daca nu se majoreaza sau reduce capitalul social ar putea fi facuta in felul urmator:

Credite incasate

Credite rambursate

Dividende platite

Plati pentru leasing financiar

Flux de numerar din activitatea de finantare

Credite primite

Aceasta pozitie contine toate intrarile de credite si alte sume sub forma unor credite incasate de la actionari in cursul perioadei, pentru necesitatile de finantare pe termen scurt, mediu si/sau lung.

Conturile in care se regasesc sumele incasate (rulajul creditor) sunt cele din grupa 16, mai putin contul 167 leasing-ul financiar, contul sintetic de gradul II 519, inclusiv contul 4551.

Credite rambursate

Aceasta pozitie contine toate iesirile de credite si alte sume platite sub forma de credite catre actionarii creditori in cursul perioadei, primite ca necesar de finantare pe termen scurt, mediu si/sau lung.

Conturile in care se regasesc sumele incasate (rulajul debitor) sunt cele din grupa 16, mai putin leasing-ul financiar, contul sintetic de gradul II 519, inclusiv contul 4551.

Dividende platite

Rulajul debitor al contului 457 reprezinta valoarea dividendelor platite prin banca si casa.

Plati pentru leasing financiar

Leasing-ul financiar este evidentiat in contul 167 si 168 (dobanda).

Flux de numerar din activitatea de finantare

Se determina ca diferenta intre creditele incasate si creditele rambursate, dividendele platite, dobanzile platite si leasing-ul financiar platit.

Daca au loc majorari/reduceri de capital social, aceste sume se vor trece in pozitii distincte.

Fluxul net de numerar

Fluxul net de numerar se determina prin insumarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si finantare.

Numerarul de la inceputul perioadei

Numerarul de la inceputul perioadei reprezinta soldul debitor al conturilor de banca si casa, in lei si devize.

Reconcilierea soldului

Reconcilierea soldului se face doar prin banca in devize eliminandu-se din sold profiturile si pierderile nerealizate (incasate) din diferenta de curs dintre data ultimei tranzactii si data de 31 decembrie.

In situatia fluxului de numerar se va trece doar valoarea neta dintre profitul si pierderea nerealizata.

Numerarul de la finalul perioadei

Numerarul de la finalul perioadei reprezinta soldul debitor al conturilor de casa, in lei si devize.

NOTELE LA SITUATIA FLUXULUI DE NUMERAR

In notele de la situatia fluxului de numerar se vor prezenta elemente semnificative si alte informatii cerute de standard.

Un element este semnificativ daca prezentarea falsa sau neprezentarea lui ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor (investitori, angajati, creditori, furnizori, clienti, institutiile de stat si publicul) de informatii financiare.

Se prezinta, de exemplu, valoarea soldurilor semnificative de numerar si echivalent de numerar detinute si a caror utilizare este restrictionata (acreditive si depozite pe termen).

Nota A la situatia fluxului de numerar

Sunt prezentate sumele din bilant cuprinse in situatia fluxului de numerar la pozitia numerar la inceputul si sfarsitul perioadei.

Exemple de echivalente de numerar ar fi:

efectele de incasat si efectele emise spre scontare

investitii financiare pe termen scurt (conturi din grupa 50)

valori de casa (conturi din grupa 532)

ANEXA SFN

Anexa SFN are rolul de a selecta si ordona informatia necesara realizarii fluxului de numerar. Se completeaza cu datele din Cartea Mare, rulajele totale ale conturilor 5311, 5314, 5121 si 5124 reprezentand informatia de baza, care se ajusteaza cu elemente de depuneri in cont, si eventualele compensari. Soldul conturilor se trece din balanta sau fisele de cont.

7. PROBLEME PARTICULARE PRIVIND PREZENTAREA UNUI TABLOU A FLUXURILOR DE TREZORERIE

1. Prezentarea unor fluxuri de trezorerie, in marime neta

In principiu, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate la nivelul marimii lor brute. Ca atare, nu este posibil sa se compenseze incasarile si platile din aceeasi categorie si chiar din categorii diferite.

IAS 7 admite, totusi, doua exceptii de la acest principiu. Astfel, unele fluxuri de trezorerie care provin din operatii de exploatare, de investitii sau de finantare pot sa fie prezentate (nu este obligatoriu) in marime neta. Este vorba despre :

incasari si plati in contul clientilor, atunci cand fluxurile de trezorerie nu decurg din activitatile intreprinderii, ci din ale clientului (exemple : acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere ale unei banci ; fondurile detinute pentru clienti de catre o societate de investitii ; chiriile incasate in numele si platite proprietarilor de terenuri si cladiri[8])

incasarile si platile referitoare la elementele ce au un ritm de rotatie rapid, o valoare mare si scadente scurte (exemple : avansurile facute pentru, si rambursarea capitalului legat de clientii ce folosesc carti de credit, achizitiei si cedarii de investitii, a altor imprumuturi pe termen scurt sub trei luni).

In cazul situatiilor financiare, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate in marime neta, in cazul :

incasarilor si platilor legate de acceptarea si de rambursarea de depozite cu scadenta determinata ;

plasarii de depozite la alte institutii financiare si retragerii acestor depozite ;

imprumuturilor acordate si avansurilor consimtite in favoarea clientilor si rambursarii acestor imprumuturi[9].

2. Fluxurile in monede straine

Toate fluxurile de trezorerie in monede straine sunt convertite la cursul zilei platii sau incasarii. Exista totusi posibilitatea utilizarii unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade.

Lichiditatile si echivalentele de lichiditati in monede straine, existente la sfarsitul exercitiului, sunt convertite la cursul de inchidere.

Castigurile si pierderile nerealizate, ce rezulta din variatia cursului intre data fluxurilor si data inchiderii exercitiilor, nu constituie fluxuri monetare. Totusi, efectul variatiilor cursurilor lichiditatilor detinute sau datorat este prezentat in tabloul fluxurilor de trezorerie, pentru a permite compararea intre lichiditatile aferente deschiderii si inchiderii exercitiului. Prezentarea se face separat de fluxurile de trezorerie ale activitatilor de exploatare, de investitii si de finantare.

3. Dobanzile si dividendele

Fluxurile de trezorerie, care provin din dobanzi si dividende incasate, trebuie sa fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata, ele trebuie sa fie delimitate pe cele trei categorii de activitati, iar apartenenta lor trebuie sa fie mentinuta de la un exercitiu la altul.

Marimea totala a dobanzilor varsate in cursul exercitiului este indicata in tabloul fluxurilor de trezoreie, indiferent ca ele ar fi fost contabilizate la cheltuieli, in contul de profit si pierdere, sau incorporate in costul unui activ (capitalizare), conform celeilalte prelucrari autorizate, prevazuta de norma IAS 23 "Costurile indatorarii".

Pentru institutiile financiare, dobanzile si dividendele incasate si varsate constituie fluxuri de exploatare. Pentru ceilalti agenti economici, Situatia delimitarii este mai putin evidenta[10].

Dobanzile platite si dobanzile si dividendele primite pot fi clasificate in fluxurile de trezorerie de exploatare, deoarece ele intra in calculul rezultatului net. Ca alternativa, dobanzile varsate si dobanzile si dividendele primite pot fi clasificate la fluxurile de trezorerie din finantare, respectiv la cele de investitii, deoarece ele reprezinta resurse financiare sau castiguri asupra investitiilor.

Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finantare deoarece sunt costuri ale atragerii resurselor de finantare. Alternativ, dividendele platite pot fi clasificate drept componente ale fluxului de numerar din activitati de exploatare pentru a ajuta utilizatorii sa determine capacitatea unei intreprinderi de a plati dividende din fluxurile de numerar de exploatare[11].

Impozitul asupra rezultatului

Cum impozitul se calculeaza asupra rezultatului intreprinderii, rezultat care provine atat din operatiile de exploatare, cat si din activitatile de investitii si din cele de finantare, in mod ideal, acest impozit ar trebui sa fie delimitat pe cele trei componente. Dar, daca este usor sa se impute cheltuiala (sarcina fiscala) unei activitati de investitii sau de finantare, adesea este imposibil sa se identifice fluxurile de trezorerie care rezulta din impozitare, acestea putand sa se produca in cursul unui alt exercitiu decat cel in care a survenit operatia generatoare de fluxuri de trezorerie. Ca atare, platile privind impozitul asupra beneficiilor trebuie sa fie clasificate in categoria fluxurilor de trezorerie din exploatare. Totusi, atunci cand este posibil sa se conecteze fluxul generat de impozit la o operatie ce da nastere unui flux de trezorerie clasificabil in categoria activitatilor de investitii sau de finantare, acest flux va fi prezentat, dupa caz, in rubricile activitatilor de investitii, respectiv de finantare[12].

Chiar daca fluxurile de trezorerie care rezulta din impozitarea rezultatului sunt delimitate si prezentate pe mai multe activitati, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte si marimea totala a impozitelor platite.

In concluzie, norma IAS 7 precizeaza ca platile (sau eventual recuperarile) de impozit asupra beneficiilor sunt clasificabile in categoria fluxurilor de exploatare, exceptand Situatia in care ele ar putea sa fie clar identificabile in cadrul activitatilor de investitii sau de finantare.

5. Elementele extraordinare

Fluxurile implicate de elementele extraordinare nu constituie o rubrica particulara, asa cum se prezinta elementele extraordinare in contul de profit si pierdere, atunci cand apar (foarte rar) evenimente generatoare. Altfel spus, ele nu reprezinta o rubrica distincta de cele trei categorii de fluxuri ale tabloului de trezorerie. Ele trebuie sa fie prezentate separat, in cadrul fluxurilor din exploatare, din investitii si din finantare, pentru a permite utilizatorilor sa inteleaga natura si incidenta lor asupra fluxurilor de trezorerie actuale si viitoare ale intreprinderii. Aceasta prezentare vine in completarea informatiilor distincte relative la natura si marimea elementelor extraordinare, asa cum cere norma IAS 8.

OMF 94/2001 nu specifica nimic despre fluxurile de numerar rezultate din evenimente extraordinare, dar IAS 7 le include la activitati din exploatare[13].

6. Tranzactii fara contrapartida in trezoreria intreprinderii

Tranzactiile referitoare la investitii si finantare, care nu implica lichiditati si echivalente de lichiditati, trebuie sa fie excluse din tabloul fluxurilor de trezorerie. Astfel de tranzactii trebuie sa fie indicate in situatiile financiare (in notele explicative) pentru a se furniza orice informatie relevanta relativa la aceste activitati de investitii si de finantare.

Numeroase activitati de investitii si de finantare nu au efect direct asupra fluxurilor curente de trezorerie, cu toate ca ele au influenta asupra structurii capitalului si activului intreprinderii. Excluderea din tablou a tranzactiilor fara contrapartida in trezorerie este in coerenta cu obiectivul unui tablou al fluxurilor de trezorerie, deoarece aceste elemente nu antreneaza fluxuri de lichiditati si echivalente de lichiditati in cursul exercitiului. Norma IAS 7 furnizeaza cateva exemple de tranzactii fara efect asupra trezoreriei :

Achizitia de active, prin preluarea concomitenta de datorii legate direct de acestea sau printr-un contract de locatie-finantare ;

Achizitia unei intreprinderi, prin intermediul unei emisiuni de actiuni ;

Conversia de datorii in capitaluri proprii.