STUDIU DE CAZ REFERITOR LA OPERATIUNILE DE CARDURI

1 Profitabilitatea bancara din operatiuni de emitere carduri

Orice proiect bancar trebuie subordonat ideii de profitabilitate, indiferent daca se refera la un domeniu consacrat (creditare) sau la unul recent (emisiune de carduri). In acelasi mod se pune problema si in cazul programelor de carduri ale unei banci comerciale, chiar daca cardul are o ,,istorie" de numai 45 de ani in spatiul instrumentelor de plata bancare. Problema esentiala actuala in domeniul platilor cu card o reprezinta determinarea programului primordial care sa asigure profitabilitatea unei activitati bancare constante si eficiente, respectiv emisiunea de carduri urmata de acceptare la comercianti sau invers. Presupunand ca succesul unui program de carduri este conditionat direct de eficienta unui proiect de emitere a acestui instrument de plata, prezentam in continuare rezultatele unui studiu de eficienta aplicabila emiterii.

In ipoteza trebuie delimitati o serie de parametri. Din necesitati de analiza, in studiu a fost presupus un program de emitere a unui card de tip debit sub sigla VISA cu aplicabilitate nationala (depozitul bancar continut in moneda tarii de emisiune - sa presupunem ROL) si a fost urmarita eficienta sa pe un segment de timp de patru ani. In permanenta analiza a tinut cont atat de implicatiile sistemului mondial VISA asupra profitabilitatii cardului aflat in studiu (VISA Banca X), cat si de potentialul valoric al unui instrument de plata aflat in proces ,,lucrativ" pe o piata bancara. Analiza este structurata pe patru etape si contine elementele:produsul domestic VISA debit-card, valorile parametrilor care intervin in calculul studiului de fezabilitate al produsului, banca emitenta (date de intrare- tabel 1), valoarea costurilor implicate de emiterea si functionarea unui program de emitere, veniturile previzionate (tabel 2), rezultatul financiar obtinut.

Numarul de carduri presupus a fi emis:

100.000 bucati in primul an de activitate,

200.000 bucati in al doilea an de activitate,

500.000 bucati in al treilea an de activitate,

1.000.000 bucati in cel de al patrulea an al analizei.

Tabelul 1

Valorile parametrilor

STUDIUL DE FEZABILITATE AL PROGRAMULUI ,,BANCA EMITENTA"

Tabelul 2

(Varianta debit - card)

Dupa cum se poate observa din proiectia rezultatelor pe intervalul de analiza luat in calcul, rezultatele financiare favorabile pot fi obtinute chiar din primul an de activitate la un volum total de cheltuieli de 15,835 miliarde lei in primul an de activitate, veniturile se cifreaza la nivelul sumei de 22,249 miliarde lei, generand un beneficiu de 6,413 miliarde lei. Rata profitului pentru primul an de activitate este de 40%. La sfarsitul anului patru beneficiul ce poate fi obtinut este de 67,168 miliarde (cu un efort de 15,532 miliarde lei). Rata profitului la sfarsitul intervalului de analiza este de 143%. Dincolo de rezultatele relevante care indica profitabilitatea evidenta a unui program de emitere carduri trebuie tinut cont de faptul ca numai sase posturi ale capitolului de venituri asigura valorificarea integrala a efortului bancar. Analiza pe structura a capitolului de venituri indica faptul ca profitul bancar rezulta in mod indubitabil din comisioanele incasate ca urmare a utilizarii acestui instrument de plata (56%). Astfel, se poate concluziona ca o reorientare a activitatii bancare catre domeniul de servicii (respectiv venituri din comisioane bancare) nu poate genera decat profitabilitatea ridicata, constanta si perpetua. Daca luam in considerare ca o banca poate promova simultan emiterea unor carduri cu facilitati multiple (credit, overdraft) si ca printr-o preocupare frecventa, poate achizitiona in portofoliul valorilor sale contracte de procesare tranzactii cu carduri (programul de acceptare) se poate identifica cu usurinta sansa actuala a bancilor comerciale de a obtine profituri substantiale din programe de carduri.

Deci, daca dintr-un program de emitere debit-carduri beneficiile bancii constau in comisioane substantiale si surse bancare ieftine (depozite de cont curent), in cazul unui produs credit sau overdraft, aceeasi banca poate beneficia de venituri din dobanzi, dar si de fructificarea sigura a surselor sale temporar disponibile. Nu mai trebuie insistat asupra reducerii expunerii bancilor la fenomenul de nerambursare a creditelor, intrucat riscul se disperseaza catre un numar ridicat de utilizatori egal cu cel al cardurilor lansate. Daca se adauga si comisioanele de procesare a tranzactiilor depuse la incasare de comercianti putem obtine a 3-a sursa de venit din acelasi produs-program. Iata cum dintr-o initiativa bancara judicios elaborata se pot genera venituri insemnate, asigurandu-se valorificarea fondurilor temporar disponibile in economie; in acelasi timp are loc crearea acelor comportamente ,,benefic bancare" care asigura disciplinarea liber consimtita a mediului de plati.

2 Profitabilitatea bancara din operatiuni de decontare a tranzactiilor prin carduri

Orice activitate bancara de acceptare si procesare a tranzactiilor cu carduri are cel putin doua elemente/surse de profitabilitate:

1. Respectiv procent din valoarea tranzactiilor derulate la comercianti

2. Venituri din decontari interbancare oferite de banca emitenta a cardului prin care au fost efectuate tranzactiile.

Cauza care a generat dilema fundamentala a programelor bancare de carduri poate fi identificata in veniturile substantiale ce se incaseaza din operatiunile de acceptare si procesare tranzactii, in conditiile in care investitia initiala de infrastructura poate fi amortizata intr-un interval foarte scurt. Experienta de piata a dovedit ca numai o dezvoltare paralela a celor doua programe de carduri poate asigura succesul operatiunilor de ,,retail bancar" (promovare produse si servicii bancare pentru persoane fizice); fara existenta cardurilor pe piata, programele de acceptare pe piata nu-si au rostul, dar nici inexistenta punctelor comerciale de acces nu stimuleaza utilizarea cardurilor emise. Luand in considerare acestea, proiectarea unui sistem de acceptare de carduri pe baze realiste si in deplina concordanta cu necesitatile de moment ale pietei nu poate genera decat profituri bancare perpetue.

Analiza profitabilitatii unui proiect bancar de acceptare carduri poate conduce la rezultatele prezentate in continuare:

Tabelul 2.1

Varianta acceptare si procesare tranzactii prin carduri VISA

Tabel 2.2

Tranzactii comercianti

Tabel 2.3

Cheltuieli si venituri din acceptarea cardurilor

Din necesitati de studiu, in ipoteza au fost presupuse ca date de intrare numarul unitatilor ce accepta carduri (atat operatiuni de vanzare, cat si eliberari cash), categoriile de comercianti acceptanti, numarul mediu de zile calendaristice cand se fac tranzactii, precum si valorile medii ale unei tranzactii la comercianti sau la ghiseul bancar de eliberare de numerar. Intrucat analiza s-a axat pe studiul profitabilitatii operatiunilor de decontare a tranzactiilor efectuate prin carduri emise de sistemul bancar international emise sub sigla VISA, datele de lucru au fost exprimate in USD iar profitul a fost ulterior convenit in lei la un curs de 30.000/$.

Indicatorii specifici mentionati la capitolul de cheltuieli sau pentru parametri din ipoteza respecta intocmai structura elementelor functionale si a costurilor de lucru utilizata in prezent in metodologia VISA in calculul rezultatului financiar al programului bancar de acceptare carduri. Gruparea tranzactiilor ipotetice pe zone de emisiune este foarte importanta in analiza proiectului, intrucat atat costurile de operare, cat si veniturile interbancare difera in functie de apartenenta emitentului la una din zonele VISA. Am considerat o pondere insemnata a tranzactiilor cu carduri emise in zona CEMEA (Europa, Orientul Mijlociu, Africa) intrucat pozitiei geografice a Romaniei, este putin probabil ca, in mod frecvent, ponderea operatiunilor cu carduri in tara noastra sa fie detinuta de cele derulate prin carduri emise in America Latina, Asia, etc. Totodata analiza a fost structurata pe cinci ani de studiu, iar datele (rezultatele financiare in esenta) au fost calculate prin raportare (rezultate cumulate). Daca in primul an rezultatul financiar a fost nefavorabil (pierdere 3,268 miliarde lei ), in urmatoarele intervale de activitate se inregistreaza beneficii substantiale. Primul an a fost incheiat cu pierderi datorita ponderii insemnate a investitiei solicitate de punerea in opera a programului de acceptare. Investitia initiala a fost acoperita inca din anul doi de activitate (la fel ca si pierderea anului I). Dupa cinci ani de functionare la nivelul parametrilor prezumati rezultatul financiar favorabil este de 13800 mii lei, demonstrand eficienta programului de acceptare. Asadar, fara eforturi bancare insemnate, bancile comerciale pot obtine rezultate financiare considerabile din administrarea tranzactiilor de comert en detail. Proiectia veniturilor si cheltuielilor proiectului de acceptare nu face decat sa intareasca afirmatiile anterioare.

Eficienta unei retele de ATM

Tabel 3.1

Eficienta unei retele de ATM

Acest studiu privind rentabilitatea bancara a unui proiect de retea ATM a fost elaborat tinandu-se cont numai de costurile si veniturile retelei insasi, fara ca analiza sa fie coroborata cu rezultatele unui program de emisiune de card. Analiza a fost stucturata pe 5 ani, iar datele de intrare, respectiv investitia initiala, precum si valoarea costurilor de intretinere, corespund valoric cu datele de ,,catalog" ale acestor dispozitive electronice si au fost prelucrate din ofertele standard ale marilor corporatii internationale (NRC, IBM).

Din necesitatea de a urmari in evolutie profitabilitatea unei retele bancare de ATM, analiza veniturilor a fost efectuata atat anual, cat si cumulat (pe cei 5 ani de studiu). Veniturile ce pot fi obtinute din exploatarea unei retele de ATM sunt:

1. taxe fixe pe operatiuni efectuate in ATM;
2. taxe procentuale incasate la valoarea operatiunilor;

Am considerat ca o retea de ATM poate fi accesata de carduri emise de sistemul bancar international (posesori nerezidenti), de carduri romanesti (emise de banci neproprietare ale retelei de ATM) si de carduri emise de banca proprietara. Rezultatul financiar favorabil poate fi obtinut inca din anul 2 de activitate (1,392 miliarde lei ). Daca analizam datele cumulat, se poate observa ca din anul 3 de activitate investitia initiala a fost in totalitate acoperita si a fost obtinut si un profit de 3,836 miliarde lei. Daca luam in considerare rezultatele cumulate ale anului 5, constatam ca la un nivel de cheltuieli de 11,480 miliarde lei se obtin beneficii de 46,425 miliarde lei, ceea ce demonstreaza eficienta unei retele ATM atat pentru un proiect de carduri al unei banci, cat si ca venituri bancare din operatiuni specifice.

Cu siguranta ca, daca un proiect de retele ATM este conjugat cu un program ambitios si realist de emitere de carduri, rezultatele financiare favorabile devin evidente (emiterea a un milion de debit - carduri produce inca din momentul eliberarii acestora un venit bancar de 300 miliarde lei: 10 USD emiterea x 30.000 lei/ curs lei/ $ x 1 mil. carduri).

Se poate concluziona ca platile prin carduri vor genera raspandirea si eficientizarea sistemelor electronice de transfer de fonduri si, in acelasi timp vor conduce la noi comportamente bancare in domeniul decontarii operatiunilor bancare.

CONCLUZII SI PROPUNERI

1 Concluzii

Card-ul modern este un produs care are nevoie de o paleta variata de servicii bancare si financiare. Calitatea sa este reflectata de patrunderea pe piata.

Sistemul informatic reprezinta cheia cu ajutorul careia bancile vor putea oferi servicii cu costuri scazute pentru clienti si cu cresterea substantiala a gradului de satisfacere a cerintelor clientilor. Tehnologia informatica va constitui un avantaj hotarator in competitia cu concurenta. Nu trebuie scapata oportunitatea de a se trece direct la utilizarea unor solutii tehnologice de varf, fara a mai fi necesara parcugerea unor etape intermediare.

Automatele sprijina mai bine ,,vanzarea" cardurilor decat terminalele comerciale. Cele doua retele sunt complementare, ele nu se exclud. Reteaua de automate si POS-uri este un element cheie pentru vanzarea cardurilor. Amplasarea automatelor in zonele de interes, confort si siguranta pentru populatie sporeste interesul acesteia pentru produs. Daca bancile vor tine seama ca penetrarea pietei romanesti este mai usor de realizat cu ajutorul automatelor de numerar si vor investi in aceasta directie, sunt sanse mari ca in viitor, cardurile de credit sa nu mai fie accesibile doar persoanelor cu venituri peste medie, deoarece cele de debit s-au raspandit deja destul de repede.

In iunie 2003, pe piata romaneasca se inregistrau 18 emitenti de carduri: ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Comerciala Carpatica, Banca Comerciala Romana, Banca de Credit si Dezvoltare Romexterra, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Société Générale, Banca Transilvania, Citibank, Commercial Bank of Greece, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Romanian International Bank si Volksbank. Aceste banci au pus in circulatie 90 de tipuri diferite de carduri dupa cum urmeaza: 52 emise sub licenta VISA, 36 sub EUROCARD/MASTERCARD si 4 sub AMERICAN EXPRESS. Cu exceptia cardurilor ABN Amro Eurocard Mass Charge Card (USD si EUR), BRD VISA Clasic (lei) Mastercard Gold, BCR Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post Visa Electron -Briliant (lei si USD) si RIB Eurocard/Mastercard (lei si USD), toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit, marea majoritate oferind facilitatea de overdraft/descoperire de cont intrucat sunt carduri pentru plata salariilor in cont. Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al cardurilor este intr-o proportie de peste 92.7% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. La 31 mai 2003 se inregistra in circulatie un numar de peste 4 milioane de carduri valide carora le corespunde o valoare anuala a tranzactiilor de peste doua miliarde USD. Cum 80% din carduri sunt de salarii iar in Romania sunt 4,5 milioane de salariati, se poate spune ca si in Romania cardul a devenit un fenomen de masa. Cu toate acestea, la opt ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la comercianti detinand o pondere de aproximativ 3.5% din valoarea tranzactiilor.

Propuneri

In cazul cardurilor VISA si EUROCARD emise de BRD - GSG , trebuie ca banca sa actioneze in urmatoarele directii:

1.oferirea unei limite mai mari de creditare pentru posesorii persoane fizice. Este un fapt dovedit ca partea de credit este o mare atractie pentru populatie;

2.simplificarea formularelor;

3.modernizarea si diversificarea produsului;

oferirea unor facilitati de plata comerciantilor acceptanti;

se stie ca cea mai buna reclama se face prin personal. Astfel banca poate emite carduri de credit pentru salariatii bancii cu o limita de creditare speciala. Nu trebuie neglijat aspectul incasarii de comisioane de la comerciantii acceptanti, banca recuperandu-si astfel investitia si obtinand si profit.

6.introducerea de cat mai multe POS-uri la punctele de vanzare;

7.instalarea de ATM-uri, cu acces permanent, si in zonele de interes pentru populatie cu asigurarea unui service 24 de ore din 24 (acest lucru trebuie facut dupa un plan pe termen scurt si mediu, deoarece pe termen lung cardurile nu vor mai fi utilzate pentru a retrage numerar ci pentru a efectua plati evitand numerarul, astfel ATM-uri nemaifiind rentabile).

Trebuie sa se aiba in vedere faptul ca volumul de informatii in cadrul activitatii cu carduri este mare, divers si dinamic, iar realizarea operativa a operatiunilor cu carduri se face cu ajutorul calculatorului. Acesta ofera utilizatorului, prin continutul informational al bazei de date, informatii exacte despre derularea tranzactiilor, situatiile privind disponibilitatile din conturi, anumite statistici, despre posesori, comercianti, incasarile si platile efectuate cu carduri, etc.

Numarul conturilor de card deschise de persoanele juridice s-a dublat in primele trei luni din anul 200 Din datele raportate trimestrial de emitenti si centralizate la BNR, rezulta ca la decembrie 2004 companiile aveau deschise la banci 50.345 de conturi de card in vreme ce la sfarsitul lunii martie 2005 numarul acestora era de 103.75

Tabel V.1

Situatie conturi de card

Sursa: www.no-cash.ro

Anul 2005 incepea cu un curs mediu leu/euro de 39.310 si dupa numai sase saptamani - pe 15 februarie a.c. - se ajungea la 3515 lei pentru un euro. Testul BNR din luna februarie, cand banca centrala a cumparat peste 600 milioane Euro, a dat fiori reci pe spinarea multor companii, in principal celor de comert exterior. Poate ca dupa aceasta experienta, managementul multor companii nu a trecut imediat la operatiuni de swap - cum a recomandat guvernatorul Mugur Isarescu - dar a incurajat la utilizarea cardurilor in valuta pentru aceia care calatoresc frecvent in strainatate - mai ales in interes de afaceri. Cu atat mai mult cu cat cardul poate fi legat la un cont in euro daca posesorul face cheltuielile pe card in zona Euro sau la un cont in USD, in situatia in care se traverzeaza oceanul. De altfel, tot statistica BNR arata ca numarul cardurilor in valuta a crescut spectaculos in ultima perioada iar acesta este in principal, meritul companiilor. Motivul care ma determina sa afirm aceasta este faptul ca avem de-a face cu o crestere constanta si nu sezoniera, doar in perioada concediilor si/sau a vacantelor. Odata ce ai alimentat un cont in valuta, ca urmare a unor intrari de pe un contract extern, utilizarea unui card permite exploatarea sumelor fara a mai fi nevoie de schimb valutar sau comision de retragere numerar (evident in cazul utilizarii sale la comerciant), ceea ce confera un plus de siguranta, stabilitate si confort. Marea majoritate a celor implicati in industria cardurilor apreciaza ca produsele lansate pentru companii - cardurile de business - nu sunt o poveste de succes in Romania. Se are in vedere faptul ca sunt 600.000 de companii, din care peste 400.000 sunt IMM-uri, si mai putin de 100.000 de carduri de business (la 10 ani de la emiterea primului card de business BRD PRIMA). Cu toate acestea, asa putine cum sunt, cardurile de business genereaza volume foarte mari de ,,sales'. Cifrele Visa pe 2004 releva faptul ca o treime din volumul tranzactionat pe card la comercianti a fost realizat de numai 63.000 de carduri de business. Astfel ar trebui sa se faca campanii de promovare a cardurilor adresate explicit managerilor/companiilor intrucat oportunitatea este evidenta si imediata.

Banca ar trebui sa profite de orientarea romanilor catre cardul de credit. Romanii isi doresc mai mult un card de credit decat unul de debit, in urmatorul an, potrivit unui studiu recent realizat de Insomar: 16% dintre bucuresteni si 15,5% dintre locuitorii a 91 de localitati urbane isi doresc sa apeleze la un card de credit in lei, in vreme ce un card de debit in lei isi doresc 13,6% si respectiv 12,6%. Acelasi studiu a confirmat si interesul foarte scazut al romanilor pentru cardurile emise in valuta, care detin ultimul loc in optiunea pentru utilizarea unui serviciu/produs bancar. De asemenea, 10% din populatia Bucurestiului si 15% din populatia localitatilor urbane in care s-a efectuat studiul nu stiu de existenta unui serviciu bancar ce permite efectuarea cumparaturilor din magazine prin card. Cu toate astea lucrurile nu stau asa de simplu mai ales cu intrarea in vigoare a Normei 15 BNR din februarie 2004, privind creditul de consum, care a complicat obtinerea unui card de credit si, mai mult, a scazut din atractivitatea produsului prin limitarea liniei de credit la de trei ori veniturile lunare nete, certe si cu caracter permanent obtinute de solicitant. Cum era de asteptat, emiterea cardului bancar de credit are de suferit. Conjunctura a fost imediat exploatata de companii non-bancare de credit care au trecut la emiterea agresiva si nestingherita a cardurilor de credit intrucat aceste institutii nu se supun autorizarilor si normelor BNR. Asa se face ca o singura astfel de companie (Euroline) a emis in anul 2004 (aproximativ 80.000) mai multe carduri de credit decat tot sistemul bancar intr-un an. Modelul face deja epigonii in piata astfel ca lantul magazinelor de electrocasnice Domo si-a creat propria companie care va gestiona creditele de consum prin intermediul cardurilor ce vor fi emise de Estima Finance. La randul sau Flanco a declarat ca intentioneaza sa faca acelasi lucru. Finantarea programelor nu este nici o problema pentru ca sunt atrase in schema fonduri de investitii puternice. In aceste conditii, se poate spune ca daca nu se intervine cumva, creditul pe card va migra vizibil de pe cardul bancar pe cel non-bancar. Bancile sufera in acest caz de o concurenta neloiala. Emitentii de carduri de credit non bancari profita de reglementarea prudentiala a BNR vanzand doar cu buletinul pe cand bancile, pentru un card de credit cu limita de 40 de milioane, de exemplu, alcatuiesc un dosar stufos, a carui constructie si procesare dureaza cel putin o luna, conform normelor BNR, pe cand la non bancari 2-3 zile. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca datorita acelorasi norme prudentiale limitele sunt mult mai mici, comparativ cu cardurile de credit non bancare. Bancile pot da o limita egala cu maxim o treime din diferenta dintre veniturile nete dovedibile si suma tuturor obligatiilor lunare rezultate din alte credite. Nici macar trei salarii, decat prin diverse scheme de echilibristica intre juristi, auditul intern si proiectantii produsului, la care se adauga aplicarea structurii de scoring care mai reduce si ea din limita, in cazul in care clientul are ,,verde' de la biroul de credit. Este interesant ca acesti emitenti non bancari nu se plang de restante spectaculoase la datorii, ceea ce confirma ceea ce stim deja cu totii si anume ca economia subterana face populatia mult mai solvabila decat aceasta poate dovedi cu acte, situatie de care emitentii non bancari profita iar bancile nu pot.

Dupa parerea mea ar fi intelept si chiar mai prudent ca BNR sa redreseze situatia astfel incat riscul de creditare al populatiei sa fie gestionat in mai mare masura de banci si nu sa fie nici intermediat si nici externalizat in zone de umbra (spre asiguratori sau fonduri de investitii), asa cum incepe sa se intample din cauza normelor in vigoare. Aceasta naste un risc operational indirect prin lipsirea bancilor de o sursa de venit stabila care li s-ar cuveni de drept pe deplin si nu intermediata (impartita).

Incepand cu 1 martie 2005, Romania a intrat intr-o noua etapa pe drumul spre denominare: afisarea duala a preturilor, atat in lei noi cat si lei vechi. De la franzela si pana la cursul de schimb, totul se exprima in ambele variante de pret. Un prim efect l-a constatat deja chiar BNR, care prin guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca 90% dintre comerciantii vizitati de o echipa a bancii centrale au rotunjit preturile in favoarea cumparatorilor. Chiar si asa, preturile in lei noi sunt cu doua zecimale dupa virgula, ceea ce va reclama o utilizare sporita a subdiviziunii leului: banul. Denominarea poate influenta pozitiv utilizarea cardurilor la comercianti ca urmare a dorintei de a ,,scapa' de maruntis. Aceasta va fi posibila numai in masura in care bancile vor sesiza aceasta nevoie a clientilor si vor promova cardul ca solutie. Totusi per total nu cred ca va fi o evolutie spectaculoasa pentru ca ,,dorinta' de plata cu cardul trebuie stimulata cu beneficii reale. La o adica se poate cumpara un portmoneu si se rezolva problema maruntisului, tendinta de altfel confirmata in ultimele zile de mass-media. Cred ca denominarea va creste freventa utilizarii cardurilor pentru plati la comercianti in cazul persoanelor care in momentul de fata il folosesc mai rar la plati prin POS, dar au prins gustul, in schimb asupra acelora care folosesc cardul exclusiv pentru retrageri de numerar din bancomat in momentul de fata nu cred ca va avea vreo influenta.

In viitor, BRD - GSG ar putea sa-si diversifice portofoliul de carduri in lei si in valuta, care sa ofere cat mai multe facilitati in functie de preferintele si posibilitatile anumitor segmente de clienti. Faptul ca Banca Comerciala Romana a inceput deja sa puna bazele cardurilor cu chip (smart-cardurile), BRD - GSG trebuie sa se orienteze cat mai repede spre aceasta categorie de carduri care vor fi cu siguranta viitorul cardurilor in Romania, pentru a avea un cuvant de spus pe piata romaneasca de carduri.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Mihai Ion; Bancile si operatiunile bancare. Editura Economica Bucuresti 2005

Cezar Basno; Moneda si credit. Editura Didactica 2006

Dardac Nicolae; Moneda si credit. Editura Didactica 2006

Paun Roxana; Drept monetar european. Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti 2006