Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Programul bugetar in Olanda - Buget si Trezorerie


Programul bugetar in Olanda - Buget si Trezorerie


Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Academia de Studii Economice

Programul bugetar in Olanda



= Buget si Trezorerie =

Aceasta lucrare prezinta reformele care au avut loc in Olanda de la inceputul anilor 1980 pentru a imbunatati transparenta si eficienta programelor guvernamentale: programul bugetului, orientarile si reviziile politice. Este descris impactul asupra structurii bugetului si a procesului acestuia.

Programul bugetar in Olanda

In anii 1980 si '90, in Olanda au fost executate doua operatiuni majore in ceea ce priveste structurarea bugetului de stat. Prima reforma a fost cea a unui sistem de contabilitate (asa-numita 'Operatie Comptabel Bestel') efectuata in 1985-1993 si mai tarziu o performanta pe orientarea reformei (asa- numita 'VBTB-Operation') declansata in 1999.

Sistemul contabil operational a fost realizat pe fondul anilor' 80. Cheltuielile au fost scoase de sub control precum si deficitele mari, cresterea permanenta a sarcinilor fiscale pentru persoane fizice si companii. Mai mult, un timp au fost decalaje intre bugetul de stat si conturile finale inregistrandu-se o crestere in fiecare an. La sfarsitul acestei perioade, decalajele ar fi ajuns la 7 ani. Era timpul pentru o 'schimbare', restructurarea aceastei tendinte. Pentru aceasta operatiune contabila au fost executate o serie de masuri:
* descentralizarea la nivelul ministerelor;

* sporirea responsabilitatilor de finantare .

Scopul era sa tina sub control cheltuielile guvernamentale. Ca urmare a tuturor acestor masuri a Curtii de Audit s-a implementat la final o specificare a conturilor, noua luni mai tarziu la inchiderea exercitiului bugetar in septembrie anul urmator.

Pentru ca ordonanta managementului financiar este o conditie absoluta pentru reusita de control a cheltuelilor de catre guvern, bugetul pentru infrastructura era reinnoit. In scopul de a rezolva aceasta problema a fluxului de inalta evaluare a informatiiei, trebuie sa fie stabilita intelegerea intre Ministerul de Finante si a cheltuielilor de catre acestea.

Accentul trebuie pus in special pe pregatirea prealabila a acestui buget, si punerea in aplicare a acestuia. In aceasta perioada s-a infiintat un sistem computerizat pentru consultarea intregului buget de stat, facilitindu-se o mai buna cooperare intre ministere si a Ministerul de Finante. Mai mult decat atat, s-a efectuat un schimb de informatii intre Guvern si Parlament mai modernizat.

In plus, in 1992 peste 90% din cheltuielile au fost legale in contrast cu numai 68% in 1987. In momentul de fata 99% din cheltueli de la bugetul central sunt legale. Pentru un control bine definit este necesara legatura stabila dintre propuneri in buget si realizarea acestora la un nivel detaliat, desi aceste informatii ar putea fi generate pe o baza lunara.

Baza contabila in sistemul bugetar din Olanda pentru intrari se foloseste de facturi si rapoarte pentru ministere si fonduri bugetare ambele in numerar. Bugetul contine o prognoza multianuala (politica si preturile neschimbate (prognozata pentru 2008-2011 in preturile din 2007)) pentru fiecare linie de buget . Parlamentul aproba bugetul pentru un an: se iau decizii despre cit de mult sa aloce pentru fiecare obiectiv. O linie a ministrului este responsabila pentru buget.

Dupa aceasta operatiune contabila in anii 1980, managementul financiar a parcurs o inovatie continua. S-a implementat o noua forma de autonomie pentru a imbunatati flexibilitatea manageriala. Cheltuelile pentru asigurarile sociale curente si ingrijirea sanatatii sunt acum tratate pe baze egale cu cheltuielile obisnuite.

In Olanda, performantele bugetare s-au efectuat pe scara larga incepand cu anul 1997. Asa numita operatiune VBTB a fost menita sa ofere Parlamentului o orientare si transparenta a legaturii intre cheltueli si venituri. Aceasta operatiune s-au dezvoltat la initiativa Camerei Deputatilor din Parlamentul Olandez. Ministerul Finantelor a jucat un rol de coordonare, monitorizare si incurajare a intregului proces. Dupa o intensa pregatire a procesului toate ministerele au adoptat noua structura bugetara pentru anul 2002 (' Marele Bum ').

Noul sistem nu avea fonduri sa efectueze ca punct de plecare cheltuelile, dar politica si-a propus sa realizeze acest pas. Problema majora in Olanda era de a face vizibile in rapoarte, plata facturilor de intretinere concentrandu-se pe chestiuni cum ar fi: 'Ce vrem sa realizam?', 'Ce sa facem pentru a realiza acest lucru?' si 'Ce ne va costa? '. Noul stil de buget a fost insotit de un nou stil de contabilitate, raportul anual, in care a fost amenajat imaginea in oglinda a bugetului:' Nu vom realiza ceea ce am intentionat? ',' Nu facem ceea ce am vrut sa facem pentru aceasta? 'si' Nu a costat atit cit ne-am gindit ca ar costa? "

In septembrie 2006, noul buget s-a prezentat la Camera Deputatilor pentru a sasea oara. Astfel, a fost de asteptat ca obiectivele de indeplinire a reformelor sa fie atinse in termen de sase cicluri bugetare. In cele din urma, privind punerea in aplicare ne-am asteptat la prea mult din partea liniei ministerelor si a directiei politice.

Partea buna ar putea fi structura bugetara, noile bugete sunt construite in jurul obiectivelor strategice legate si de domenii de politica efectuindu-se progrese substantiale privind transparenta. Cea mai importanta imbunatatire viza domeniul de accesibilitate a obiectivelor si rapoartelor anuale. A fost efectuata o reducere a numarului de linii a elementelor de mai mult de 75%. Inca din 2001, ministrul de finante prezinta anual in conturi si rapoarte realizarile din sectorul colectiv a rezultatelor financiare la Parlament.

Facturile pentru buget sunt destul de voluminoase (un grad ridicat de informatii in documente de politica) si greu de citit (facturile bugetare contin o multime de informatii tehnice ), acestea ajung la un nivel de 20% din numarul de pagini de buget.

Problema majora este ca intr-un lot de cazuri, aceasta informatie ofera o ilustrare a obiectivelor, dar nu este axat pe rezultate. Exista un mare accent pe masurabilitatea obiectivelor si calitatea costurilor.

Printre efectele neintentionate, realitatea poate fi reprezentata prea simplu sau gestionata necorespunzator (numarul de amenzi nu spune nimic despre siguranta de pe autostrada; sau numarul de studenti nu spune nimic despre know-how). Problema de baza este ca productia Guvernului nu este omogena si de aceea este greu de efectuat un calcul. Ideea ca performanta bugetara poate fi comparata cu eficienta de pe piata este din pacate neadevarata. Performanta data despre activitatile guvernului abia daca exista.

Pe linga cele de mai sus mentionate, masurarea problemelor VBTB-Operational era originala si nu intentiona sa imbunatateasca eficienta. Era o operatiune menita sa prezinte Parlamentului o mai mare transparenta bugetara. In timpul aplicarii procesului scopul principal era transparenta si eficienta programelor. Pentru unii oameni, ideea era ca prin publicarea datelor eficienta ar putea fi masurata.

Noul stil bugetar si concluziile FMI

FMI a publicat un raport privind respectarea standardelor si codurile asupra transparentei fiscale pentru Olanda. Noul buget este o reforma cu potential pentru transparenta, responsabilitate in alocarea deciziilor. FMI sugereaza sa foloseasca informatii corespunzatoare pentru nivelul de discutii, pentru a se integra mai bine in analiza politica si ciclul bugetului de stat in crestere calitatii si independentei de evaluare a politicii statului.

Bugetul de stat ar trebui sa fie utilizat pentru discutii privind principalele probleme politice. Bugetele ar trebui sa isi poata indeplini sarcinile fundamentale: autorizatia pe obiective si control. Mai usor si accesibil pentru buget ar fi fost o structurare clara si o folosire a informatiilor adecvate pentru nivelul de discutie. Mai multe informatii tehnice despre plauzibila legatura intre indicatori de performanta, obiectivelor operationale, find avizate in documente de politica, nu in buget .

Dupa o eventual recesiune, economia stabileste o crestere din comertul mondial. Cu toate acestea, cresterea va fi prea slaba pentru a preveni noi cresteri a ratei somajului, una dintre cele mai scazute in OECD, pana la sfarsitul anului 2010. Un stimul fiscal a contribuit la un deficit bugetar in jur de 4,5% din PIB in 2009. Guvernul a pus la cale al doilea pas: cresterea varstei de pensionare. Pentru cresterea fortei de munca se pune mai mare accent pe piata fortei de munca si politica de analiza a protectiei muncii ce va ajuta la stimularea si cresterea ocuparii fortei de munca.

In Olanda, urmatoarele activitati se realizeaza pentru a imbunatati accesibilitatea bugetului:

  1. Functionarii publici sunt formati pentru a adresa intrebarile potrivite, pentru a forma scrisori bine structurate. Cursul actiunii este executat in doua zile.
  2. noua tehnologie, precum internetul, este folosit pentru a usura bugetul. Spre exemplu, informatii tehnice si foarte detaliate despre garantiile guvernamentale sunt accesibile pe site-ul bugetului ( www.rijksbegroting.nl/garanties )
  3. Parlamentul si Ministerul de Finante au o intelegere spre a folosi 3 bugete care vor fi folosite pentru a intocmi un document mult mai cuprinzator si intelegator.

Pentru a spori eficienta este necesara imbunatatirea altor instrumente in afara de buget. Intrebarile de baza precum "care este problema? " , "care este rolul guvernului? " ar trebui sa poata fi raspunse.

Revizii politice in Olanda

Olanda- ca multe alte tari - este intr-o lupta continua pentru a distribui banii de la contribuabili intr-o maniera mult mai eficienta. Inca din anii '70, au avut loc mai multe initiative. Initiative precum sistemul de planificare a programei de buget, reconsiderarea procedurii si dezvoltarea reviziilor politice din 1995. In anii '90, Government Account Act a fost schimbat iar in 2002, RPE ( second level legislation ) a fost introdusa pentru a oferi regulile pentru realizarea si pregatirea evaluarii si a indicatorilor de performanta.

Inca din anul 1975 apare asa- numita procedura a reconsiderarii care este un succes pentru a declansa discutii despre insasi optiunile politicii - eficienta la scara larga - decat discutii despre managementul din cadrul politicii - eficienta la scara redusa - . Primii ani de aplicare a procedurii au fost un esec, motivul fiind ca diferitele regiuni politice nu vroiau sa o inceapa. Dar in 1981 acest motiv este corectat printr-un memorandum de buget si procedura este aplicata de catre toate regiunile politice.

Principalele caracteristici ale procedurii reconsiderarii sunt:

control si de echilibru;

fiecare revizuire ar trebui sa produca alternative care sa conduca la o scadere cu 20% a cheltuielilor peste 4 ani;

fara drept de veto ( pentru a preveni aparitia de opinii minoritare);

structura uniforma a revizuirii si intrebari standard (cum ar fi descrierea politicii, obiective si instrumente, etc).

De asemenea la inceputul anilor '70 apare si Planificare, Programare, Sistem Bugetar (PPBS) .PPBS consta in 3 elemente: programare, performanta si sistem bugetar multi-anual.

In acest sistem, revizuirile politicii bugetare sunt realizate cu scopul de a dezvolta alternative pentru a oferii economii de preferat pe baza masurilor eficiente dar, daca este necesar, pe baza reducerii nivelurilor serviciilor. Fiecare revizuire trebuie sa ofere cel putin o alternativa care sa conduca la o reducere cu 20% a cheltuielilor peste 4 ani comparativ cu estimarea curenta a anului precedent.

S-a incercat o organizare financiara bazata pe responsabilitate(obligatia de a munci si nevoia de a preveni frauda).

Aceasta responsabilitate a fost implementata la nivelul judetelor si nu la nivel guvernamental. Prin aceasta s-a incercat reducerea numarului de someri incepand cu judetele.

Acest act de asistenta sociala este creat pentru a divide bugetul central la nivel de municipii pe baza unui set de parametrii( numar de locuitori, venit mediu,). Acele judete care prezinta cereri de intrare/revenire in campul muncii vor cheltui mai putin decat era prognosticat. Ei pot pastra surplusul si il pot cheltui in functie pe prioritatile lor. Insa acele judete care prezinta gauri in buget, trebuie sa-si acopere pierderea din propriile resurse. In fiecare an, numarul total de someri se reduce si astfel si bugetul de stat. Majoritatea municipiilor sunt incantate de aceasta metoda de descentralizare si delegare a responsabilitatilor.Municipiile astfel se conduc singure la nivel financiar si iau deciziile care pe care ei pe considera optime la nivelul local,indiferent de situatiile din alte regiuni vecine.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate