Notiuni introductive privind bugetul comunitar

Notiuni introductive privind bugetul comunitar

Continutul si rolul bugetului comunitar

Bugetul reprezinta o componenta importanta a finantelor publice dar si controverse reale in ceea ce priveste resursele care il alcatuiesc precum si destinatiile acestora. Potrivit Regulamentului financiar al Comunitatii Europene

prin care defineste bugetul ca fiind "actul care prevede si autorizeaza in prealabil,

in fiecare an, cheltuielile si veniturile comunitatilor".

Bugetul se inscrie in cadrul de baza al finantelor publice moderne , cunoscand atat o abordare juridical, cat si una economica. Din punct de vedere juridic bugetul cuprinde in structura sa totalitatea veniturilor si cheltuielilor publice viitoare pentru o durata limitata, de regula aceasta perioada nu poate fi mai mare de un an calendaristic. Din punct de vedere economic, bugetul materializeaza

acele corelatii determinate de evolutia si nivelul produsului intern brut.

Prin buget se deruleaza resursele financiare publice ce ia forma unui plan financiar, in care sunt cuprinse veniturile si cheltuielile unei perioade determinate de timp(an) avand drept scop indeplinirea unor sarcini si obiective stabilite de entitatile publice care fac obiectul bugetului comunitar.

Concluzionand cele prezentate anterior se poate spune ca bugetul poate si prezentat ca:

• Document , in sensul de act cuprinzand, in fiecare an veniturile si cheltuielile publice
• Lege , in sensul de document juridic, unde bugetul apare ca un act de autorizare
• Lucrare de preziziune, deoarece pe baza acestuia se pot estima veniturile si cheltuielile anului bugetar viitor
• Lucrare financiara, deoarece bugetul cuprinde un system de fluxuri financiare publice ,dar si de realizare a acestora
• Instrument de politica economica, deoarece fiscalitatea cat si politica de repartizare a cheltuielilor bugetare pe destinatii constituie mijloace importante de interventie in economie si in domeniul social.

Sistemul bugetar comunitar a rezultat in urma unui proces indelung si complicat nelipsit de divergente.

Bugetul comunitar este mult mai redus decat bugetele nationale si trebuie sa asigure un echilibru general la nivelul Uniunii.

Functionarea Uniunii Europene necesita o serie de resurse proprii necesare atingerii scopului pentru care a fost creata si a obiectivelor sale. Aceste resurse sunt puse la dispozitia sa de catre statele membre. In cadrul carora sunt prezentate pe de o parte, "resursele proprii traditionale", care detin si ponderea cea mai semnificativa, iar pe de alta parte categoria "alte resurse". Ele sunt fixate intr-un cadru legal ratificate de catre Autoritatile legislative ale fiecarui stat membru.

Bugetul comunitar a fost instituit prin tratatul de la Roma din 1957, prin care se puneau bazele Comunitatii Economice Europene(CEE) si se fundamenta principiul solidaritatii financiare.

1.2. Principiile bugetului comunitar

Fundamentarea bugetului comunitar se realizeaza pe baza unor principii cu aplicabilitate generala care participa la o buna desfasurare a procesului bugetar. Ca orice act important la nivel comunitar, bugetul reprezinta acel domeniu care asigura independenta Comunitatii deoarece prin intermediul sau se finanteaza toate domeniile de interes ale Uniunii, de la functionarea acesteia, pana la politicile promovate de aceasta. Elaborarea si executia bugetului trebuie sa respecte cele patru principii fundamentale ale dreptului bugetar(unitate,universalitate,specializare,anualitate) dar si principiile exactitatii bugetare,echilibrului,unitatii monetare,bunei gestiuni financiare si transparentei. Astefel in Titlul II al Regulamentului Consiliului nr.1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatii Europene se gasesc reglementate aceaste principii.

Principiile unitatii si exactitatii bugetare

Bugetul este un instrument care pentru fiecare exercitiu financiar prevede si autorizeaza toate veniturile si cheltuielile necesare pentru Comunitatea Europeana. Astfel veniturile si cheltuielile Comunitatilor cuprind:

• Veniturile si cheltuielile Comunitatii Europene , inclusive cheltuielile administrative ale institutiilor , rezultate din dispozitiile Tratatului privind Uniunea Europeana, cat si cheltuielile de functionare, generate de punerea in aplicare a dispozitiilor respective, atunci cand acestea sunt effectuate de la buget.
• Cheltuielile si veniturile Comunitatii Europene a Energiei Atomice

Principiul anualitatii

Potrivit acestui principiu creditele inregistrate in buget se autorizeaza pentru un exercitiu financiar care incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. Bugetul contine credite diferentiate, formate din credite de angajament si credite de plata, precum si credite nediferentiate. Creditele de plata acopera plati efectuate pentru onorarea angajamentelor legale asumate in cursul exercitiului financiar curent si / sau exercitiul financiar anterior. Veniturile unui exercitiu financiar se inregistreaza in contabilitate pe baza sumelor incasate in cursul exercitiului financiar. Totusi, resursele proprii ale lunii ianuarie din exercitiul financiar urmator pot fi platite in avans, conform regulilor proprii ale Comunitatilor.

Principiul echilibrului

Acest principiu reprezinta o regula bugetara de baza. Astfel, trebuie sa existe un echilibru intre veniturile si creditele de plata din buget. Soldul fiecarui exercitiu financiar se inscrie in exercitiul bugetului urmator ca venit sau credit de plata , in functie de situatie(exedent sau deficit bugetar). Estimarile acestor venituri sau credite de plata se inregistreaza in buget in cursul procedurii bugetare si printr-o scrisoare rectificativa. Acestea se stabilesc in conformitate cu regulamentul Consiliului de punere in aplicare a Deciziei privind sistemul resurselor proprii ale Comunitatilor. Dupa prentarea conturilor pentru fiecare exercitiu financiar, diferentele fata de estimarile facute se inregistreaza in bugetul exercitiului urmator sunb forma de buget rectificativ destinat exclusiv acestor diferente.

Asadar, proiectul preliminar al bugetului respective este prezentat de Comisie in termen de 15 zile de la prezentarea conturilor provizorii.

Principiul unitatii monetare

In conformitate cu art. 277 din primul paragraf din Tratatul CE si cu art.181 primul paragraf din Tratatul Euratom este necesar sa se stabileasca unitatea monetara in care intocmeste bugetul si care ajuta de asemenea la prezentarea si executia conturilor. Bugetul se intocmeste si se executa in euro, totusi pentru fluxurile de numerar mentionate in art.61 in Tratat contabilul , in cazul conturilor de avans si administratorii conturilor de avans sunt autorizati sa efectueze operatiuni in monede nationale in conformitate cu conditiile prevazute in regulamentul de stabilire a normelor de a plicare.

Principiul universalitatii

Veniturile totale acopera creditele totale de plata conform art.18 din Tratat. Toate veniturile si cheltuielile se inregistreaza integral fara a fi regularizate intre ele, cu exeptia urmatoarelor venituri ce se utilizeaza pentru finantarea unor cheltuieli specifice:

• Contributiile financiare ale statelor membre la anumite programe de cercetare in temeiul regulamentului Consiliului de punere in aplicare a deciziei privind sistemul resurselor proprii ale Comunitatilor
• Dobanzile la depozite si amenzile prevazute de regulament pentru accelerarea si clarificarea punerii in aplicare a procedurii privind excesul de deficit
• Veniturile din vanzarea publicatiilor si filmelor, inclusive a celor pe support electronic

Principiul specializarii

Potrivit acestui principiu creditele sunt defalcate pe titluri si capitole, capitolele sunt subdivizate in articole si alineate. Astfel, fiecare institutie poate efectua transferuri de la un titlu la altul avand o limita totala de pana la 10 din creditele exercitiului, de la un capitol la altul si de la un articol la altul. Cu trei saptamani inaintea trasferurilor , institutiile informeaza autoritatea bugetara cu privire la intentia de a efectua transferal.

In cadrul propriei sectiuni a bugetului , Comisia poate efectua:

• Transferuri de credite in cadrul articolelor si de la un articol la altul in cadrul capitolelor
• Transferuri de credite de la un titlu la altul pentru cheltuieli de personal si cheltuieli administrative la o limita totala de 10% din creditele exercitiului financiar
• Transferuri de credite intre capitolele aceluiasi titlu pentru cheltuieli de functionare pana la o limita totala de 10% din creditele exercitiului financiar inscrise in linia din care se face transferul.

Principiul bunei gestiuni financiare

Acest principiu trebuie definit in raport cu principiile economiei, eficientei si eficacitatii , iar respectarea acestor principii trebuie asigurata prin urmarirea unor indicatori de performanta stabiliti pentru fiecare activitate , in asa fel in cat sa se poata evalua rezultatele obtinute. Principiul economiei prevede ca resursele utilizate de institutie pentru desfasurarea activitatilor sale sa fie puse la dispozitie in timp util, in cantitatea si la calitatea adecvate si la cel mai bun pret. Principiul eficientei vizeaza cel mai bun raport intre resursele utilizate si rezultatele obtinute. Principiul eficacitatii vizeaza indeplinirea obiectivelor specifice stabilite si obtinerea rezultatelor scontate. Pentru toate sectoarele de activitate inclusive in buget se stabilesc obiective specifice, masurabile, realizabile, relevante si datate.

Principiul transparentei

Bugetul se intocmeste si se executa si conturile se prezinta in conformitate cu principiul transparentei. In ceea ce priveste acest principiu este necesar sa se asigure o mai buna informare cu privire la executia bugetara si la contabilitate. De asemenea trebuie stabilit un termen strict pentru publicarea bugetului, fara a se impiedica publicarea provizorie de catre Comisie in perioada dintre constatarea adoptatrii definitive de catre presedintele Parlamentului European si publicarea in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. La ordinal presedintelui Parlamentului European bugetul si bugetele rectificative se publica , in forma finala in care au fost adoptate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Bugetul se publica in termen de doua luni de la data la care bugetul este declarat adoptat definitive. Situatiile financiare consolidate se publica in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Rapoartele de gestiune financiara intocmite de fiecare institutie publica se publica tot in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

1.3 Rolul statelor membre privind executarea bugetului comunitar

Statele membre trebuie sa adopte masuri efective si sa asigure cooperarea intre autoritatile nationale competente si Comisie, in vederea protejarii intereselor financiare ale Comunitatilor si combaterii fraudei.

Dupa adoptarea definitiva a bugetului comunitar fiecare stat membru este obligat sa inainteze catre Comisie platile prevazute in Regulamentul Consiliului CE si Euratom nr.1150 din 22 mai 2000 privind implementarea Deciziei CE si Euratom nr. 728/94 asupra sistemului de resurse proprii al Comunitatilor.

Resursele proprii traditionale sunt creditate intr-un cont special deschis in fiecare trezorerie nationala. Resursele bazate pe TVA si PIB sunt remise Comisiei in prima zi lucratoare a fiecarei luni, in proportie de 1/12 din suma estimata cuprinsa in bugetul Comunitatii.

Statele memebre trebuie sa informeze Comisia in legatura cu denumirea departamentelor sau agentiilor insarcinate cu stabilirea, colectarea, disponibilizarea si controlul resurselor proprii, cu prevederile legale, deciziile administrative, procedurile contabile si denumirile documentelor administrative si contabile in care sunt inregistrate resursele proprii.

Statele membre trebuie sa pastreze documentele justificative referitoare la stabilirea si disponibilizarea resurselor proprii, timp de trei ani calendaristici, calculati de la sfarsitul anului la care se refera documentele justificative. Documentele justificative referitoare la procedurile statistice si bazele de calcul ale PNB-ului, precum si cele referitoare la bazele de resurse TVA trebuie pastrate pana la data de 30 septembrie al celui de al patru-lea an ce a urmat anului respectiv. In cazul in care sunt necesare anumite modificari ale acestor documente, ele trebuie pastrate o perioada de timp suficient pentru realizarea si monitorizarea acestor modificari, chiar daca aceasta perioada depaseste termenul prevazut anterior.

Fiecare stat membru trebuie sa realizeze anual o dare de seama cu privire la resursele proprii, asa cum reies acestea din situatia contabila pe care trebuie sa o transmita Comisia pana cel tarziu la data de 1 aprilie a anului ce urmeaza anului financiar in cauza.

Statele membre vor remite resursele proprii intr-un cont deschis in numele Comisiei in Trezorerie sau in cadrul altei institutii desemnata de statul membru. Acest cont nu va fi supus nici unor taxe sau comisioane. Aceste sume vor fi convertite in Euro si vor intra in contul Comisiei, in conformitate cu prevederile Regulamentului CE,CECO si Euratom nr.3418/93, care stabileste reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului Financiar.

1.4 Etapele procesului bugetului comunitar

În practica, calendarul bugetar cuprinde diferite faze, dupa cum urmeaza:

1. elaborarea proiectului de buget de catre Comisie si transmiterea catre Autoritatea bugetara pana cel tarziu la 15 iunie. Dupa dezbaterile cu privire la prioritatile politice si bugetare pentru exercitiul urmator, Comisia colecteaza datele necesare intocmirii bugetului procedand la un arbitraj intern. Dupa aceea regrupeaza toate elementele in proiectul de buget care constituie previziunea globala a veniturilor si cheltuielilor pentru exercitiul viitor. Proiectul de buget poate fi modificat ulterior de Comisie printr-o adresa rectificativa.

2. stabilirea proiectului de buget de catre Consiliu: Consiliul citeste pentru prima data proiectul de buget si adopta, inainte de 31 iulie, pe baza proiectului initial si dupa discutii cu o delegatie a Parlamentului, un proiect pe care-1 transmite Parlamentului in prima jumatate a lunii septembrie.

3. prima lectura in Parlament Parlamentul, pe baza proiectului Consiliului, procedeaza la prima lectura in cursul lunii octombrie, a bugetului iar amendamentele asupra cheltuielilor trebuie votate de majoritatea absoluta a membrilor.

4. a doua lectura a Consiliului Consiliul efectueaza a doua lectura in noiembrie, dupa ce in prealabil a avut discutii cu o delegatie a Parlamentului European. Proiectul de buget poate fi modificat in functie de amendamentele sau de propunerile de modificare votate de Parlament. Rezultatul deliberarilor Consiliului duce la fixarea sumelor definitive pentru cheltuielile obligatorii, Consiliul avand "ultimul cuvant' pentru aceasta categorie de cheltuieli. Proiectul de buget amendat este retransmis Parlamentului pana in 22 noiembrie.

5. a doua lectura a Parlamentului Parlamentul va consacra sesiunea din decembrie pentru examinarea cheltuielilor neobligatorii, pentru care poate accepta sau refuza propunerile Consiliului. Parlamentul voteaza bugetul, Presedintele Parlamentului constata votul, iar din acest moment el devine executoriu.

În cazul unor circumstante exceptionale, neprevazute, Comisia poate sa propuna, in cursul exercitiului, modificarea bugetului votat pe baza unor rectificari.

Calendarul procedurii bugetare este redat in figura 1.1.

A doua lectura Decizia finala asupra cheltuielilor neobligatorii Bugetul este votat

1.4.1 Elaborarea propiectului de buget

Ca in toate statele membre, procesul bugetar al UE cuprinde mai multe etape: elaborarea bugetului; adoptarea; executia; controlul executiei; descarcarea de gestiune.
Pana la 1 iulie al fiecarui an, Comisia Europeana elaboreaza proiectul preliminar al bugetului UE, pe baza estimarii cheltuielilor, facuta de catre fiecare institutie a UE. Consiliul trebuie sa ia o decizie cu privire la proiectul preliminar al bugetului pana la 5 Octombrie. Din acest moment, proiectul pereliminar devine proiect de buget. În acest scop,Consiliul are consultari cu Parlamentul European asupra cheltuielilor obligatorii care deriva direct din Tratat si actele normative adoptate pe baza Tratatului.
Tratatul de constituire a CEE, modificat prin Tratatul de la Amsterdam (art. 268- , este cel care reglementeaza procedurile de alcatuire si adoptare a bugetului. Astfel, Comisia Europeana trebuie sa elaboreze un draft de proiect bugetar, pornind de la estimari ale nevoilor economice si prioritatilor politice ale Uniunii pentru anul care urmeaza. Acest document este prezentat Consiliului Uniunii, care il adopta dupa eventualele amendamente, devenind astfel un proiect de buget. Acest proiect este transmis Parlamentului European. Puterile acestuia din urma asupra bugetului depind de natura cheltuielilor: pentru cheltuielile obligatorii (aprox. 40% din total), parlamentul poate doar propune modificari, iar stabilirea nivelului final al fondurilor alocate pentru acest domeniu revine Consiliului; pentru celelalte cheltuieli, neobligatorii, Parlamentul poate modifica proiectul de buget. Trebuie observat insa faptul ca parlamentului ii revine rolul cel mai important, devenind astfel 'autoritatea bugetara' a Uniunii.
În termen de 45 de zile, Parlamentul examineaza proiectul de buget si sunt posibile trei situatii:
Parlamentul nu initiaza nici o actiune, iar bugetul se considera aprobat
- Parlamentul aproba bugetul;
- Parlamentul decide sa aduca modificari.
În termen de 15 zile, consiliul examineaza propunerile facute de catre    Parlament. În cazul cheltuielilor neobligatorii, Consiliul este imputernicit sa faca modificari iar textul modificat este trimis inapoi la Parlament. În cazul cheltuielilor obligatorii, pot apare doua situatii
- propunerile Parlamentului duc la cresterea bugetului total. Daca consiliul este de acord cu o majoritate calificata, atunci propunerile sunt acceptate. Fara aceasta majoritate, propunerile sunt respinse
- propunerile Parlamentului nu maresc volumul total al bugetului. În acest caz, Consiliul poate respinge propunerile cu majoritatea calificata.
În final, Parlamentul are dreptul sa modifice cheltuielile neobligatorii cu votul majoritatii absolute a membrilor sai si a trei-cincimi din voturile exprimate. Bugetul poate fi respins cu votul majoritatii absolute a membrilor sai si a trei-cincimi din voturile exprimate.
Pentru ca elaborarea si adoptarea bugetului UE sa decurga in bune conditii, a fost institutionalizata concertarea cu privire la prioritatile bugetului prin trialogul dintre Parlament, Consiliu si Comisie, concretizat in acorduri interinstitutional, precum si prin sedinte de lucru comune, cu participarea persoanelor responsabile de buget din cele trei institutii, urmate de concilieri intre Parlament si Consiliu, la care sunt de fata si reprezentati ai Comisiei.

In elaborarea bugetului comunitar trebuie sa se tina seama de veniturile si cheltuielile ce pot fi prevazute in acest document.

În prezent, bugetul Uniunii Europene este finantat integral din resurse proprii, fara a aduce atingere altor categorii de venituri ale statelor membre.

La ora actuala resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene se impart in doua categorii:

a) resurse proprii traditionale, cunoscute si sub denumirea de resurse proprii prin natura in masura in care se refera la incasari percepute in cadrul politicilor comunitare.

În aceasta categorie se includ:

- taxele vamale, care provin din aplicarea tarifului vamal comun la valoarea marfurilor importate din tarile terte (comertul intre tarile UE fiind scutit de taxe vamale);

- taxele agricole, care sunt taxe asupra importurilor de produse agricole, introduse ca urmare a politicii agricole comune si cotizatiile asupra zaharului si izoglucozei, prevazute in cadrul organizatiei comune de piata a zaharului.

b) resurse proprii provenind direct de la statele membre ale Uniunii Europene.

În aceasta categorie se includ:

- resursele proprii din TVA, ce rezulta dintr-o cota unica aplicata asupra incasarilor din TVA facute de fiecare stat membru. Cu toate acestea, Uniunea lasa la latitudinea statelor membre decizia privitoare la sursele din care se face plata TVA catre bugetul general comunitar.

Baza de calcul a TVA pentru fiecare stat membru se determina dupa relatia:

BcTVA (Eit - K it) / Sit(t-3) ) + Uit, unde:

BcTVA - baza de calcul a TVA;

Eit - nivelul incasarilor din TVA ale statului "i" in perioada "t";

Kit - veniturile din TVA ale statului "i" in perioada "t" care in virtutea dreptului comunitar nu constituie elemente supuse impozitarii conform bazei de calcul armonizate;

Sit(t-3) - cota medie de TVA a statului "i" din anul (t-3) pana in anul t;

Uit - valoarea produselor ce in virtutea dreptului comunitar ar trebui sa fie supuse impunerii in statul "i" si perioada "t", dar care nu se impun.

În final, veniturile bugetare din TVA ale Uniunii se obtin prin aplicarea la baza de calcul a unei cote identice pentru toate tarile membre.

- resurse bazate pe PNB. Aceasta resursa se calculeaza in functie de diferenta dintre cheltuieli si estimarea celorlalte resurse proprii, prin aplicarea unei cote egale asupra marimii PNB tuturor tarilor membre(cota aceasta se fixeaza in fiecare an in cadrul procedurii bugetare). Aceeste resurse sunt cunoscute si sub denumirea de resurse complementare, fiind resurse de echilibrare a

bugetului comunitar. Cota care se aplica asupra PNB se determina astfel incat resursele obtinute sa finanteze diferenta dintre cheltuielile anuale si nivelul celorlalte resurse proprii.

Pe langa resursele proprii, bugetul mai este finantat si din alte surse, de mai mica importanta, cum ar fi diverse taxe si contributii, venituri provenite din operatiunile administrative ale institutiilor, dobanzi la plati intarziate si amenzi precum si surplusurile din anii bugetari anteriori.

Cheltuielile din bugetul comunitar sunt grupate in sase mari categorii:

- cheltuieli agricole, al caror rol este cel de a asigura cresterea competitivitatii agriculturii, de asigura un nivel de viata echitabil populatiei ocupate in activitatile agricole, de a garanta securitatea aprovizionarii cu produse agricole sialimentare, de a asigura preturi rezonabile cumparatorilor, etc.;

- cheltuieli structurale, ce au in vedere reducerea inegalitatilor de bogatie intre regiuni, ameliorarea folosirii fortei de munca, favorizarea dezvoltarii armonioase a diverselor regiuni europene, protejarea si ameliorarea mediului;

- cheltuieli ale altor politici comunitare, in categoria carora se inscriu cheltuielile efectuate in vederea realizarii pietei interne si intre care se disting cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea tehnologica, cheltuielile cu retelele transeuropene de transporturi, de energii si de telecomunicatii, cheltuielile din domeniile educatiei, formarii profesionale, a tineretului, cheltuielile de mediu, etc.;

- cheltuieli privind actiuni exterioare Uniunii, prin care se asigura finantarea actiunilor de politica externa a Uniunii Europene, cum ar fi actiuni umanitare de solidaritate cu victimele din tari lovite de dezastre naturale, actiuni de sustinere a tarilor est-europene de refacere economica, de sustinere a procesului de pace in diferite zone ale planetei, actiuni de cooperare economica si sociala cu tarile din America Latina sau Asia,etc.;

- cheltuieli administrative, prin care se asigura functionarea institutiilor europene, incluzand in aceasta categorie cheltuielile de personal, cele materiale si servicii si cele de capital necesare pentru aceste institutii;

- cheltuieli cu pregatirea extinderii Uniunii

1.4.2 Dezbaterea si aprobarea bugetului comunitar

Bugetul Uniunii se executa in conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Statele membre si Uniunea coopereaza pentru a face posibila utilizarea alocarilor inscrise in buget, in conformitate cu acest principiu.

Parlamentul European si Consiliul, hotarand in conformitate cu o procedura legislativa speciala, adopta bugetul anual al Uniunii, in conformitate cu urmatoarele dispozitii:

Fiecare institutie, cu exceptia Bancii Centrale Europene, intocmeste, inainte de 1 iulie, o situatie estimativa a cheltuielilor sale pentru exercitiul bugetar urmator. Comisia grupeaza aceste situatii intr-un proiect de buget ce poate contine previziuni divergente.

Acest proiect cuprinde veniturile si cheltuielile estimate. Propunerea care cuprinde proiectul de buget se prezinta de catre Comisie Parlamentului European si Consiliului pana la data de 1 septembrie a anului care precede anul executiei bugetului. Comisia poate modifica proiectul de buget in cursul procedurii pana la convocarea comitetului de conciliere.

Consiliul adopta pozitia sa asupra proiectului de buget si o transmite Parlamentului European pana la data de 1 octombrie a anului care precede anul executiei bugetului. Acesta informeaza pe deplin Parlamentul European asupra motivelor care l-au condus la adoptarea pozitiei respective.

În cazul in care, in termen de patruzeci si doua de zile de la transmitere, Parlamentul European:

(a) aproba pozitia Consiliului, bugetul este adoptat;

(b) nu a luat o hotarare, bugetul este considerat aprobat;

(c) adopta amendamente cu majoritatea membrilor care il compun, proiectul astfel modificat se transmite Consiliului si Comisiei. Presedintele Parlamentului European, in consens cu presedintele Consiliului, convoaca fara intarziere comitetul de conciliere. Cu toate acestea, comitetul de conciliere nu se intruneste in cazul in care, in termen de zece zile, Consiliul informeaza Parlamentul European ca aproba toate amendamentele sale.

Comitetul de conciliere, ce reuneste membrii Consiliului sau reprezentantii acestora si tot atatia membri reprezentand Parlamentul European, are misiunea de a ajunge, pe baza pozitiilor Parlamentului European si ale Consiliului, la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificata a membrilor Consiliului sau a reprezentantilor lor si cu majoritatea membrilor reprezentand Parlamentul European, in termen de douazeci si una de zile de la data convocarii sale.

Comisia participa la lucrarile comitetului de conciliere si adopta toate initiativele necesare pentru promovarea apropierii pozitiilor Parlamentului European si ale Consiliului.

În cazul in care, in termenul de douazeci si una de zile comitetul de conciliere ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Parlamentul European si Consiliul dispun fiecare de un termen de paisprezece zile calculat de la data acordului pentru aprobarea proiectului comun.

În cazul in care, in termenul de paisprezece zile:

(a) Parlamentul European si Consiliul aproba fiecare proiectul comun sau nu iau o hotarare, ori in cazul in care una dintre aceste institutii aproba proiectul comun iar cealalta nu ia o hotarare, bugetul este considerat adoptat definitiv in conformitate cu proiectul comun, sau

(b) Parlamentul European, hotarand cu majoritatea membrilor care il compun, si Consiliul resping proiectul comun, ori in cazul in care una dintre aceste institutii respinge proiectul comun iar cealalta nu ia o hotarare, Comisia prezinta un nou proiect de buget, sau

(c) Parlamentul European, hotarand cu majoritatea membrilor care il compun, respinge proiectul comun, iar Consiliul il aproba, Comisia prezinta un nou proiect de buget, sau

(d) Parlamentul European aproba proiectul comun dar Consiliul il respinge, Parlamentul European poate decide, intr-un termen de paisprezece zile de la data respingerii de catre Consiliu si hotarand cu majoritatea membrilor care il compun si a trei cincimi din totalul voturilor exprimate, confirmarea tuturor sau doar a anumitor amendamente prevazute la litera (c). În cazul in care unul dintre amendamentele Parlamentului European nu este confirmat, se retine pozitia aprobata in cadrul comitetului de conciliere referitoare la linia bugetara care face obiectul acestui amendament. Pe aceasta baza, bugetul este considerat adoptat definitiv.

În cazul in care, in termenul de douazeci si una de zile comitetul de conciliere nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Comisia prezinta un nou proiect de buget.

La incheierea procedurii descrise mai sus, presedintele Parlamentului European constata ca bugetul este adoptat definitiv

1.4.3 Executia bugetului comunitar

Executia bugetului Uniunii Europene se afla, in conformitate cu prevederile Tratatelor de constituire ale CEE si UE, in responsabilitatea Comisiei Europene.

În practica, execusia se realizeaza de catre ofiterii de autorizare(autorizeaza efectuarea cheltuielii) si ofiterii de contabilitate(efectueaza platile).

De asemenea, Comisia se bazeaza pe statele membre in executia bugetului comunitar. Astfel, resursele proprii ale bugetului comunitar sunt colectate de statele membre in numele comunitatii, iar statele membre pot retine 10% din suma resurselor proprii traditionale pentru a-si acoperi costurile de colectare.

Odata ce bugetul a fost definitiv adoptat, fiecare stat membru este obligat sa realizeze catre Comisie anumite plati.

Astfel, resursele proprii traditionale sunt creditate intr-un cont special deschis in fiecare trezorerie nationala. Resursele bazate pe TVA si PIB sunt remise Comisiei in prima zi lucratoare a fiecarei luni, in proportie de 1/12 din suma estimata cuprinsa in bugetul Comunitatii.

Totodata, cheltuielile referitoare la agricultura in statele membre sunt supervizate de organisme nationale autorizate special, ce actioneaza in concordanta cu prevederile normative comunitare. În privinta Fondurilor Structurale, sumele acordate si conditiile de implementare sunt stabilite la nivelul institutiilor comunitare, dar deciziile asupra proiectelor ce vor fi finantate revin

administratiei statelor membre (la nivel national sau local) care isi asuma responsabilitatea managementului programelor de finantare. Datorita acestui fapt, statele membre trebuie sa adopte masuri efective in vederea protejarii intereselor financiare ale Comunitatilor si combaterii fraudei si sa asigure cooperarea intre autoritatile nationale competente si Comisie pe aceste aspecte.

Avand in vedere aceste aspecte, fiecare stat membru trebuie sa realizeze anual o dare de seama cu privire la resursele proprii, asa cum reies acestea din situatia contabila pe care trebuie sa o transmita Comisiei pana cel tarziu la data de 1 aprilie a anului ce urmeaza anului financiar in cauza.

Controlul executiei bugetare este intern sau extern.

Astfel, fiecare institutie exercita, prin intermediul controlorilor si auditorilor financiari, un control asupra modului in care se desfasoara operatiunile bugetare. De asemenea, Comisia are dreptul ca, prin intermediul functionarilor insarcinati cu prevenirea si combaterea fraudelor, sa efectueze verificari locale.

Uniunea Europeana a infiintat si un organism cu rolul de a preveniri si combate frauda care apare in legatura cu fondurile proprii: Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAF). Obiectivele OLAF sunt: protejarea intereselor Uniunii Europene, lupta impotriva fraudei, coruptiei sau oricarei alte activitati ilegale, inclusiv impotriva celor aparute in cadrul institutiilor europene. Comisia va

realiza anual, in colaborare cu statele membre, un raport privind eforturile realizate in domeniul combaterii fraudei si protejarii intereselor financiare ale UE, pe care il inainteaza Parlamentului European.

În decursul anului bugetar, Comisia Europeana trimite rapoarte lunare Parlamentului si Curtii Europene de Conturi asupra executiei veniturilor si cheltuielilor bugetului Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia Europeana va intocmi si prezenta Consiliului Uniunii Europene, dupa finalizarea anului bugetar, doua documente obligatorii de inchidere a executiei bugetare:

- conturile exercitiului bugetar incheiat privind operatiunile de buget in conformitate cu clasificatia acestora: veniturile in functie de sursa de provenienta si pentru fiecare din statele membre, iar cheltuielile pe destinatii, divizate pe fiecare stat membru si pentru fiecare institutie comunitara;

- bilantul financiar, document care reflecta date si informatii cu privire la activul si pasivul Uniunii.