FINANTAREA INTREPRINDERII AGRO S.R.L. PRIN PROGRAMUL SAPARD

FINANTAREA INTREPRINDERII AGRO S.R.L. PRIN PROGRAMUL SAPARD

Proiectul prevede extinderea gamei sortimentale de produse si a pietelor de desfacere si crearea de produse noi pentru piete noi. Acest proiect include investitii noi in cladiri, instalatii, utilaje, echipamente si alte mijloace fixe pentru productia unei game sortimentale si pentru desfasurarea unei activitati economice diferita de cea desfasurata pana in prezent, pentru extinderea pietei de desfacere deservita in prezent, prin crearea de capacitati de productie suplimentare. Proiectul mai vizeaza imbunatatirea normelor de control intern si protectie in exploatare, inclusiv de protectia mediului, in scopul asigurarii si respectarii normelor minime de igiena, mediu inclusiv veterinare. Sunt preconizate in proiect, amenajari de spatii si achizitionarea de alte active fixe neproductive.

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:S.C. AGRO S.R.L.890111

A.2. Numarul de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului: J02/978/11.06.2002

A. Cod fiscal

A.4. Obiectul de activitate

Cresterea pasarilor-cod 0125,

Productia si prelucrarea carnii de pasare-cod 1512

Comertul cu ridicata al carnii-cod 5132

Comertul cu amanuntul al carnii-cod 5222

A.5. Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric:

Societatea comerciala AGRO a fost infiintata ca societate cu raspundere limitata in iunie 2002 de catre asociatul unic Danciu Andrei, care la momentul de fata a inchiriat teren, cladiri si hale in Arad, judetul Arad pentru cresterea curcanilor si a puilor de carne , conform contractului de inchiriere Nr.90/12.06.2002

A.6. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare

Conform inscrierii de mentiuni la Oficiul Registrul Comertului capitalul social subscris este de 500 RON, divizat in 50 de parti sociale, cu o valoare de 10 RON fiecare si apartine in totalitate si exclusiv asociatului unic Danciu Andrei.

A.7. Administratorii societatii:

A.8. Participatii la alte societati

Solicitantul nu detine actiuni la alte societati comerciale, de asemenea nici actionarul unic nu detine functii de administrator la alte societati.

A.9. Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului

Sediul firmei : Arad, jud. Arad

Sectia nr. 1 de productie : Ferma de crestere a curcanilor si puilor de carne, situata in Arad,

Sectia nr. 2 de productie : Abatorul de pasari din Comuna F. in judetul Arad , obiectiv de investitie in cazul prezentei cereri de finantare.

A.10. Drepturi de proprietate sau de folosinta

Teren sediu societate si ferma productie, detinute in Arad, judetul Arad cu contract de inchiriere nr. 8. din data de12.06.2002 de la S.C Prodagro S.R.L. Arad.

Teren 4000 de mp in perimetrul construibil al comunei F. concesionat de la Primaria Comunei F. prin contractul de concesiune nr. 212

Cladiri : Sediul firmei , hala de productie, atelierul precum si depozitul de furaje, care sunt inchiriate cu contractul de inchiriere nr. 8. din data de 12.06.2002 de la S.C Prodagro S.R.L. Arad, pe o perioada de 15 ani.

B. POLITICA RESURSELOR UMANE

B.1. Prezentarea organigramei solicitantului

B.2. Conducerea solicitantului:

B. Personalul existent

B.4. Politica de personal

B.5. Tendintele privind piata fortei de munca

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

C.1. Istoricul activitatii

SC AGRO S.R.L. s-a infiintat la data de 11.06.2002 la initiativa asociatului unic Danciu Andrei cu o vechime in sectorul agricol de peste 15 ani , considerand oportuna aceasta activitate din urmatoarele considerente :

-inchiderea furnizorului de baza de pe piata Aradului SC Avicola Arad

-lipsa totala a crescatoriilor de curca din Romania

-acoperirea deficitului de carne proaspata refrigerata de pe piata locala, piata fiind inundata de sortimente de carne de pui congelata din alte zone ale tarii, import Ungaria.

-aprovizionarea neritmica (din import) cu carne proaspata de curcan mult solicitata in zona

-existenta in zona Aradului a unei traditii in cresterea pasarilor motivata si de potentialul cerealier al zonei si experienta oamenilor.

Activitatea de baza a firmei fiind cresterea si ingrasarea curcilor pentru carne, sistemul de crestere si exploatare folosit este de tip industrial si se caracterizeaza printr-un grad ridicat de concentrare a efectivelor de pasari si aplicarea unor tehnologii de tip industrial, bazat pe mecanizarea completa a proceselor de munca si pe specializarea adancita a productiei. Toate acestea au determinat si eforturi economice importante, precum si un volum mare de investitii.

Pentru cresterea si ingrasarea curcanilor si a puilor se utilizeaza nutreturi concentrate, in retete bogate care asigura sporuri zilnice de crestere foarte buna si deci, scurtarea perioadei de obtinere a greutatii optime la livrare. Sistemul de crestere si exploatare cuprinde toate fazele ciclului de productie incluse intr-un ansamblu unitar.

In cazul acestei unitati se aplica sistemul de crestere si exploatare cu circuit deschis, reproductia realizandu-se prin cumparari.

Obiectivul urmarit prin organizarea reproductiei este stabilirea unui program de afluire a animalelor cat mai adecvat care sa asigure popularea si depopularea totala la anumite date, corelata si cu posibilitatile de obtinere a materialului biologic necesar.

Procesul de productie economica a efectivelor de curcani si pui din unitate este dirijat printr-un ansamblu de masuri organizatorice, in vederea asigurarii numarului de animale prin programul de activitate si prin sporirea potentialului productiv.

Planificarea corecta a evolutiei impune luarea in considerare atat a conditiilor biologice de reproductie, caracteristice speciei, cat si a conditiilor economico-organizatorice din unitate pentru a se ajunge la efectivele ce trebuie realizate la sfarsitul perioadei prin vanzarea surplusului sau cumparari (in cazul unor efective mici).

Sistemul de intretinere, ca element component al sistemului de crestere si exploatare, urmareste ca, prin crearea unor conditii adecvate de adapostire si ingrijire, sa permita manifestarea potentialului lor productiv, obtinerea unor productii mari cu cheltuieli cat mai reduse pe unitatea de produs.

Se practica sistemul de intretinere in stabulatie, care se caracterizeaza prin mentinerea pasarilor in soproane specializate tot timpul anului. Sistemul are o serie de avantaje biologice si economico-organizatorice cum sunt: crearea unor conditii de mediu favorabile, posibilitatea dirijarii proceselor de productie, utilizarea deplina a constructiilor si instalatiilor.

Organizarea bazei furajere este sigura, corespunzatoare pentru pasari si conduce la obtinerea unor productii mari si rentabile. Ea joaca un rol deosebit in reducerea costului productiei animalelor, intrucat furajele detin ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor (cca. 55%). De aceea apare necesitatea ca deciziile referitoare la asigurarea bazei furajere sa fie fundamentata din punct de vedere economic.

Organizarea utilizarii furajelor este actul care finalizeaza eforturile de producere si prelucrare a furajelor si priveste cateva probleme de baza:

-administrarea corespunzatoare a furajelor pentru a preveni pierderile de furaje prin administrare si grad de consumare

-pregatirea si prepararea corespunzatoare a furajelor pentru a mari gradul de consumabilitate si imbunatatirea continutului nutritiv

-tinerea unei evidente stricte a consumului de furaje

Mentinerea animalelor intr-o stare corespunzatoare de sanatate contribuie intr-o mare masura la obtinerea de productii ridicate, la reducerea si chiar inlaturarea pierderilor si mortalitatilor.

Datorita importantei sale activitatea sanitar-veterinara este reglementata prin Legea sanitar-veterinara nr.60/1974, modificata prin Legea nr.75/1991.

Intrucat in unitate se practica sistemul de crestere si exploatare de tip industrial riscul aparitiei imbolnavirilor este mult mai mare (datorita gradului ridicat de concentrare a efectivelor). De aceea sunt necesare masuri preventive mai energice si planuri privind depistare bolilor, imunizarile (vaccinarile), dezinfectiile, a caror indeplinire se controleaza si se analizeaza periodic.

C. Politica de produs. Procesul tehnologic.

Cresterea curcanilor si puilor are ca scop comercializarea pasarilor proaspat taiate. De aceea, desfacerea pasarilor trebuie asigurata dinainte de inceperea productiei, pentru ca odata cu depunerea oualor in incubatoare poate fi stabilita si saptamana taierii. Astfel, se poate prevedea chiar si cantitatea de carne pentru taiere ce poate fi contractata dinainte.

Pasarile vor fi crescute inclusiv de cele pregatite pentru taiere, care au trecut de saptamana a opta, deoarece si conditiile de amplasare si climatice din crescatorie trebuie sa difere. La curcani, productia optima (greutate, valorificarea hranei si calitatea carnii) se obtine aproape in exclusivitate in asa numitele crescatorii deschise.

Ritmul obisnuit de crestere la curcani este de 19 saptamani, in medie, adica 16 saptamani pentru curci si 21 de saptamani pentru curcani. Crescatorul trebuie sa aiba la dispozitie, intotdeauna, doua saptamani pentru curatarea si pregatirea crescatoriei pentru a instala aici alte pasari. Aceasta se realizeaza cu avizul medicului veterinar, conform principiului "all in, all out". Dupa caz, sunt posibile si alte ritmuri de instalare in crescatorie. Uneori poate aparea pe piata cererea de pui de curcani sau de curcani tineri (de noua-zece saptamani - depinde de greutatea solicitata).

Prin cresterea interesului consumatorilor fata de curcani transati, interesul pentru pui de curcan a scazut.

C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

Materiile prime utilizate in activitatea de baza sunt :

-puii de curcan importati din Ungaria de la firma MELEAGRYS KFT: reprezinta 40% din volumul valoric al achizitiilor

-porumb boabe livrat de SC Prodagro Bian SRL Arad: reprezinta 20% din valoarea achizitiilor

-grau furajer livrat de SC Prodagro Bian SRL Arad: reprezinta 10% din valoarea achizitiilor

-srot soia livrat de SC Ardealul Carei SA: reprezinta 20% din valoarea achizitiilor

-premix furajer achizitionat de la SC Vetalcom SRL Salonta: reprezinta 10% din valoarea achizitilor

Aprovizionarea se face pe cheltuiala firmei cu mijloace de transport inchiriate. Termenele de plata sunt intre 30 si 150 zile functie de furnizor .

Nu exista riscuri in aprovizionarea cu materii prime deoarece firmele furnizoare au in permanenta stocuri din produsele mentionate.

Exista riscul ca in primul an de activitate sa se poata acoperi decat 65% din capacitatea de procesare a abatorului.

C.5. Politica de pret

Preturile practicate de catre AGRO S.R.L. urmaresc acoperirea cheltuielilor in intregime si realizarea unui profit de minim 15%. Deoarece nu exista o concurenta bine definita pe piata romaneasca decat importuri sporadice de carne de curcan preturile sunt adaptate consumatorilor de carne de curcan .

Cat priveste riscul si limitarea in stabilirea preturilor la produsele proprii se poate mentiona ca momentan nu exista nici un risc de acest gen datorita lipsei totale a producatorilor de curcan din Romania. Eventualele presiuni asupra pretului ar putea fi facute de catre importurile din Ungaria dar se stie ca aceasta tara exporta foarte mari cantitati de carne de curcan in Europa de Vest si pana acum nu este prezenta pe piata romaneasca .

C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie.

Principala piata de desfacere o reprezinta reteaua alimentara a judetului Arad si a judetelor invecinate, Timis , Bihor, Hunedoara, precum si reteaua de supermagazine de tip Metro, Billa , Profi etc.. De asemenea un loc important (50%) il va avea piata externa cu conditia posibilitatii de abatorizare intr-un abator agreat de expertii Uniunii Europene.

Pana la construirea unui abator propriu si formarea unei retele logistice adecvate firma va opera in colaborare de prestari servicii cu alte abatoare din zona, vanzarea produselor facandu-se direct din aceste abatoare catre reteaua alimentara sau catre diferite firme specializate (S.C. Radan Impex Arad, S.C. Macromex S.A. Bucuresti , etc).

Plata produselor livrate se va face diferentiat in functie de cantitatile cumparate si preturile negociate cu fiecare beneficiar in parte. In vederea promovarii si dezvoltarii pietii de carne de curcan firma isi propune realizarea unui ambalaj personalizat cu insemnele firmei , reclame in reteaua mass-media, participarea la targurile de agricultura si industrie alimentara realizate in zona precum si realizarea unui magazin propriu de desfacere intr-o zona comerciala importanta a orasului Arad.

Putem afirma ca datorita dotarii cu instalatii produse de firma germana Big Dutchman, nu exista pericolul sezonalitatii in cresterea curcanilor, instalatiile fiind prevazute cu incalzire pe gaz. Deoarece furajul este preparat direct in ferma si aprovizionarea cu componentele acestuia se face ritmic de la firmele mentionate anterior putem afirma ca nu exista nici un risc in producerea carnii de curcan.

D. PREZENTAREA PROIECTULUI

D.1. Obiectivele proiectului.

Societatea AGRO S.R.L. si-a propus construirea unui abator propriu.

Unitatea urmareste realizarea unui sistem integrat: producator carne pasare in viu, procesator si distribuitor in reteaua comerciala, realizand un nivel de cheltuieli reduse si un profit foarte de mare, astfel incat sa se poata situa cu un procent de 10% sub pretul eventualilor competitorii comerciali.

D.2. Descrierea tehnica a proiectului :

Produse planificate a se realiza prin proiect:

Curcan:

carne curcan carcasa

pulpe superioare curcan

pulpe inferioare curcan

piept curcan

piept curcan dezosat

subproduse comestibile de curcan la tavita (ficat, pipota, inima, gat)

Pui:

carne pui carcasa

pulpe superioare pui

pulpe inferioare pui

piept pui

subproduse comestibile de pui la tavita (ficat, pipota, inima, gat

Carnea de pasare va fi valorificata (circa 40%) sub forma refrigerata (proaspata), care se pastreaza la 0-4sC.Avantaje carnii refrigerate: proaspata, gust mai bun, putand fi pregatita mult mai repede. Refrigerarea se va face printr-un sistem cu aer uscat, ceea ce da o garantie de opt zile produselor. Desigur, se va folosi si metoda congelarii, in cazul acesteia termenul de valabilitate fiind de 5 luni.

Abatorul va fi dotat cu utilaje Roxell din Belgia, generatia 2002.

La constructia abatorului se vor folosi panouri Marlit, de fabricatie S.U.A., care asigura in permanenta pereti curati si rasini expoxidice (din care va fi realizata podeaua). Toate acestea permit o igienizare rapida.

D. Managementul proiectului

Echipa de implementare a proiectului este formata din :

-Berindan Claudiu: coordonarea intregii activitati;

-Cocos Traian: urmarirea platilor si inregistrarilor contabile;

-Moldovan Horia: documentatii, promovare;

D.4. Materii prime si sursele de achizitii

Aprovizionarea abatorului cu materie prima va fi asigurata de fermele proprii de pasari (curcani, pui). Numarul de animale care va fi procesat este cu aproximatie  urmatorul:  300 de curcani pe zi respectiv, 1000 de pui pe zi. Se apreciaza ca nu vor fi intampinate dificultati in acoperirea necesarului de materie prima pentru abator, intrucat, in cadrul fermelor, instalatiile sunt prevazute cu sisteme de incalzire pe gaz, astefl incat nu exista pericolul sezonalitatii.

D.5. Desfacere si canale de distributie

Continutul foarte mic in colesterol al carnii de curcan si pui precum si posibilitatea pregatirii ei in numeroase moduri (supe, ciorbe, salate, snitel, gratar etc.) determina o cerere foarte mare atat din partea consumatorilor romani cat si straini. Putem concluziona ca este un foarte bun inlocuitor al carnii de porc si ca nu exista riscul acumularii de stocuri de marfa.

Consumatorii de carne de curcan si pui pot fi impartiti in trei categorii :

consumatori permanenti de carne de pasare in cantitati normale

consumatori ocazionali de carne de pasare (diverse sarbatori)

consumatori permanenti de carne de pasare in cantitati mici (pensionari, copii)

Produsele rezulate in urma implementarii proiectului vor fi valorificate atat pe pietele locale, judetul Arad si judetele invecinate. Firma AGRO isi propune realizarea de exporturi de carne de curcan, avand in acest sens discutii avansate cu o firma din Austria.

In ceea ce priveste canalul de distributie, in perioada imediat urmatoare implementarii proiectului se va apela la retelele de supermagazine (Metro, Profi, Billa etc.) si magazine alimentare din orasul Arad, iar pe viitor, se urmareste realizarea unui magazin propriu de desfacere intr-o zona comerciala importanta a orasului Arad.

Transportul produselor din carne de pasare va fi asigurat prin mijloace de transport echipate corespunzator specificitatii acestor produse.

D.6. Personal si instruire

Personalul nou angajat  va fi selectat dintre persoanele care au mai lucrat in industria prelucrarii carnii si care in prezent se afla in somaj fiind cuprinsi in evidenta Agentiei Judetene de Ocupare si Formare Profesionala Arad. Acestia vor beneficia de  instruire privind activitatea de productie.

D.7. Graficul estimat al proiectului

D.8. Impactul proiectului asupra mediului, dezvoltarii zonei si mediului de afaceri

Activitatea pe care o va desfasura societatea nu va duce la marirea nivelului fonic din zona si nici nu va utiliza substante care sa produca radiatii. Dejectiile rezultate de la animale care asteapta in staule, vor fi colectate, transportate pe platforme speciale pentru fermentare si apoi utilizate ca ingrasamant natural pe terenurile agricole proprii societatii

Activitatea va fi benefica prin stabilitatea locurilor de munca si desfacerea produselor realizate nu numai in zona, ci si altor beneficiari din tara.

Prin realizarea acestui proiect se are in vedere crearea a 60 de noi locuri de munca, personalul nou angajat  fiind selectat dintre persoanele care au mai lucrat in industria prelucrarii carnii, si care in prezent se afla in somaj.

E. BUGETUL PROIECTULUI SI PLANUL DE FINANTARE

Tabel nr.4.1.

Previziunea necesarului de numerar si a surselor de finantare Euro

Dupa cum putem observa in tabelul nr.4.1 totalul platilor necesare pentru realizarea proiectului de investitii este impartit pe trei trimestre, ponderea cea mai mare avand-o platile din trimestrul al doilea in valoare de 210000 Euro. In primul semestru platile reprezinta 26 % din totalul platilor necesare, crescand apoi la 45%, iar ponderea platilor din ultimul semestru se reduce la 29%.

Platile din primul trimestru -120000 Euro- sunt in mare parte (83%) plati eligibile in comparatie cu trimestrul al treilea cand platile neeligibile constituie partea predominanta a platilor (87%) . In al doilea trimestru platile eligibile si neeligibile au valori apropiate, 100000 Euro respectiv 110000 Euro.

Fig. 4.1. Ponderea fondurilor proprii si a platilor SAPARD in total plati proiect

Intreprinderea avand o situatie financiara foarte buna, poate sa acopere din fondurile proprii 76% din necesarul total de fonduri pentru realizarea proiectului de investitii (460.946), restul in valoare de 108.715 fiind acoperit prin plati SAPARD. Fondurile obtinute prin programul SAPARD vor fi folosite in trimestrul al doilea (in valoare de 91.284 Euro) si restul (17.431 Euro) in al treilea trimestru.

Contributia proprie se mentine la un nivel ridicat pe parcursul celor trei trimestre, urmand o tendinta usor descrescatoare. Astfel valoarea platilor din fonduri proprii in primul trimestru este de 120000 Euro acoperind in totalitate nevoile de finantare, in al doilea trimestru nivelul fondurilor proprii este mai redus -118716 Euro-, ajungand in ultimul semestru la 11515 Euro.

G.1. Prognoza vanzarilor (si evolutia utilizarii capacitatilor de productie)

Tabelul nr.4.2

Previzionarea vanzarilor (fara proiectul nou)

Tabel nr.4.3

Previzionarea vanzarilor (cu luarea in calcul a influentelor proiectului nou)

G.2. Prognoza cheltuielilor de exploatare

Tabel nr.4.4

Prognoza cheltuielilor de exploatare (fara proiectul nou)

In situatia previzionata a cheltuielilor de exploatare fara luarea in calcul a investitiei putem observa ponderea mare a cheltuielilor cu materiale care reprezinta mai mult de jumatate din totalul cheltuielilor. O pondere semnificativa o au si cheltuielile cu materiile prime a caror valoare anuala este de 180000 Euro.

Nu sunt cheltuieli cu amortizarea, mijloacele fixe utilizate fiind amortizate in totalitate pana in momentul contractarii proiectului.

Ponderea cheltuielilor cu personalul, cheltuielilor cu lucrari si servicii executate de terti si a altor cheltuieli, datorita domeniului de activitate al firmei este sub 10% din totalul cheltuielilor. Cheltuielile anuale cu personalul sunt de 67000 Euro, cele cu lucrari si servicii executate de terti 41000 Euro, iar nivelul altor cheltuieli este de 80000 Euro.

Cheltuielile anuale totale de exploatare fara luarea in calcul a investitiei ating valoarea de 909000 Euro, reprezentand 72% din totalul vanzarilor previzionate.

Tabel nr.4.5

Prognoza cheltuielilor de exploatare cu luarea in calcul a influentelor proiectului nou

In urma luarii in calcul a investitiei cheltuielile anuale totale de exploatare cresc la 1.791.000 Euro fiind cu 97% mai mari decat cheltuielile de exploatare previzionate fara luarea in calcul a investitiei. Ele urmeaza trendul crescator al veniturilor previzionate.

Datorita noilor activitati care apar la nivelul intreprinderii in urma investitiei, creste considerabil ponderea cheltuielilor cu materiile prime care ajung la valoarea anuala de 876.000 Euro reprezentand 49% din totalul cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile anuale cu materialele variaza foarte putin, crescand pana la 492.400 Euro.

Cheltuielile cu combustibili inregistreaza cresterea cea mai mare, de 189 de ori, fapt datorat noilor activitati prestate.

Fig. nr.4.2.Prognoza cheltuielilor fara investitii si a cheltuielilor cu investitii

Investitiile presupun noi mijloace fixe care trebuie amortizate, cheltuielile cu amortizare fiind estimate la 42.000 Euro pe an.

Datorita cresterii volumului activitatii firmei, au loc noi angajari care conduc la sporirea cheltuielilor cu personalul de la 67.000 Euro la 145.000 Euro, inregistrandu-se o crestere cu 116%.

Cheltuielile cu lucrari si servicii executate de terti si alte cheltuieli cresc intr-o masura moderata. Cheltuielile cu lucrari si servicii sporesc de la 41.000 Euro la 49.000 Euro, iar nivelul altor cheltuieli ajunge, in urma investitiei la 104.000 Euro.

G. Analiza pragului de rentabilitate

G.4. Proiectia contului de profit si pierdere

Tabel nr.4.6

Proiectia contului de profit si pierdere

In urma estimarii vanzarilor, se observa o crestere a nivelului estimat in urma realizarii investitiei. Valoarea anuala a vanzarilor creste cu 91% de la 1.254.880 Euro, fara investitii, la 2.397.730 Euro , cu investitii.

Urmand acelasi trend ca si vanzarile, cheltuielile pentru exploatare sporesc de la 909.000 Euro la 1.791.000 Euro. Aceasta crestere exprimata procentual este de 97%, cheltuielile crescand mai mult decat vanzarile, datorita cheltuielilor cu amortizarea.

Conform estimarilor facute, rezultatul net al exercitiului creste cu 75%. Sporirea profitului net in urma realizarii investitiei este mai mica decat a celorlalte elemente datorita cresterii mai mari a cheltuielilor si a impozitului pe profit. Profitul net anual estimat, realizat cu ajutorul investitiei, ajunge la valoarea de 45218 Euro.

CONCLUZII

Romania primeste sprijin financiar in vederea introducerii si implementarii politicilor ce ii vor permite participarea, dupa aderare, la fondurile structurale. Acest sprijin financiar contribuie astfel la dezvoltarea capacitatii de a intelege politica structurala a Uniunii Europene, de a infiinta si opera structurile administrative si procedurile bugetare necesare accesului, in viitor, la fondurile structurale. Pe termen lung, vor fi finantate programe regionale, de dezvoltare rurala, agricola si de mediu bazate pe politici nationale de dezvoltare regionala, care sa asigure, astfel, tranzitia Romaniei catre sistemul fondurilor structurale.

Cele trei instrumente financiare prin care Uniunea Europeana ajuta in prezent Romania sa parcurga acest proces de tranzitie sunt programele PHARE (Ajutorul pentru Reconstructia Economiei Poloniei si Ungariei), SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) si ISPA (Instrument pentru Politicile Structurale de Pre-Aderare).

Programul SAPARD a fost lansat in baza Reglementarii (CE) nr. 1268/21 iunie 1999 fiind destinat finantarii investitiilor din domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale. Obiectivul prioritar al Programului SAPARD il constituie consolidarea cadrului necesar implementarii masurilor de pre-aderare, pentru asigurarea unei agriculturi performante si dezvoltarea durabila a zonelor rurale in tarile candidate, urmarindu-se preluarea acquis-ului comunitar. Memorandumul de finantare este contractul incheiat intre Romania si Uniunea Europeana, prin Comisia Europeana, pe baza caruia se vor acorda finantari pe diferite prioritati si cu respectarea anumitor conditii.

Programul SAPARD este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeana pentru a ajuta Romania in procesul de pre-aderare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Aportul financiar alocat prin programul comunitar SAPARD reprezinta o provocare pentru Romania. Programul SAPARD are valente deosebite, fiind cel mai consistent program de finantare pentru spatiul rural in general si pentru agricultura in mod special.

Acest program SAPARD aduce un sprijin financiar nerambursabil deosebit de consistent pentru eforturile Romaniei de integrare in Uniunea Europeana.

Prin programul SAPARD sunt finantate proiecte din patru domenii considerate, in Romania, prioritare: imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole, dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, dezvoltarea economiei rurale (investitii in firmele cu profil agricol, diversificarea economica si silvicultura), dezvoltarea resurselor umane (imbunatatirea formarii profesionale, asistenta tehnica, inclusiv studii care sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).

Agentia SAPARD este autoritatea nationala responsabila de implementarea financiara si tehnica a programului SAPARD. Scopul Agentiei Sapard il constituie implementarea tehnica si financiara a Instrumentului Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Pentru perioada 2007-2009 Comisia Europeana a inaintat o propunere de pachet financiar pentru Romania si Bulgaria ce contine o evaluare care se cifreaza la 15,3 miliarde euro pe angajamente, respectiv 9,1 miliarde euro pe plati. Diferenta de 6,4 miliarde euro va fi cheltuita in perioada de dupa 2009.

Pentru agricultura se are in vedere introducerea graduala a platilor directe, pe o perioada de 10 ani, pornind de la 25% nivelul platilor directe alocat statelor membre. Suma propusa pentru platile directe pentru Romania in cei trei ani este de 881 milioane euro. Aceste sume nu necesita cofinantare de la bugetul national.

Suma acordata pentru masurile de piata in valoare de 732 milioane euro finanteaza masuri cuprinse in pilonul I al politicii agricole comune: preturi, restitutii la export, stocare si nu necesita cofinantare. Aceste sume vor fi acordate incepand cu anul 2007, proportional in fiecare an.

Suma aferenta dezvoltarii rurale reprezinta 2.424 milioane euro angajamente in cei trei ani si finanteaza masuri cuprinse in pilonul II al politicii agricole comune: pensionarea anticipata, agricultura ecologica, atragerea tinerilor in mediul rural, agro-turism, servicii, etc. Cofinantarea de la bugetul de stat este 25%.

Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate vizeaza orientarea productiei in concordanta cu tendintele previzibile ale pietei sau incurajarea dezvoltarii de noi piete pentru produsele agricole, mai ales pentru prelucrarea si marketingul produselor obtinute conform respectarii standardelor de mediu in vigoare. De asemenea se urmareste imbunatatirea calitatii produselor prelucrate si controlul calitatii produselor alimentare prin respectarea cerintelor minime de securitate alimentara in conformitate cu standardele Uniunii Europene precum si imbunatatirea si controlul conditiilor sanitare, infiintarea si intarirea procesatorilor privati de produse agro-alimentare si piscicole.

Pentru realizarea obiectivelor referitoare la imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate sunt prevazute urmatoarele doua masuri: prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole si imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor.

Uniunea Europeana a propus o alocare orientativa a fondurilor pentru fiecare stat candidat avand in vedere urmatoarele criterii: suprafata agricola, populatia ocupata in agricultura, produsul intern brut, situatia teritoriala speciala - zone defavorizate. Astfel, aproximativ 153 milioane Euro vor fi alocate anual Romaniei de catre Uniunea Europeana pe o perioada de sapte ani (2000 - 2006), asistenta financiara nerambursabila, pentru a facilita adoptarea legislatiei comunitare din domeniu si pentru a imbunatati competitivitatea sectorului agricol. Sumei alocate de Uniunea Europeana i se va adauga o cofinantare nationala din bugetul de stat de 25% (circa 50 milioane Euro anual). Adaugand si contributia privata, costul total al punerii in practica a programului romanesc de dezvoltare rurala este aproximativ 300 milioane euro in fiecare an. Sprijinul financiar va fi utilizat pentru a se atinge standardele Uniunii Europene din domeniul politicii agricole, al sigurantei alimentare si protectiei mediului inconjurator.Sprijinul va fi utilizat si pentru a investi in infrastructura, dezvoltarea climatului de afaceri, diversificarea activitatilor economice si dezvoltarea resurselor umane.

Succesul in implementarea acestui program va dovedi Uniunii Europene ca Romania este pregatita sa administreze, dupa aderare, viitoarele fonduri de tip structural de care beneficiaza statele membre. Dupa cum se stie, fondurile structurale sunt mult mai consistente decat actualele instrumente de pre-derare pentru tarile candidate (PHARE, ISPA, SAPARD), dar procedurile de gestionare si raportare sunt asemanatoare cu cele pentru programele descentralizate de asistenta, cum este programul SAPARD.

Din acest motiv, nu este o exagerare afirmatia expertilor europeni ca Agentia SAPARD se afla in avangarda procesului de pregatire pentru aderare, ca o institutie pilot.

Derularea programului SAPARD presupune un proces complex, dar absolut necesar pentru ajustarea relatiilor functionale si institutionale din Romania cu cele din Uniunea Europeana.

Acest proces complex vizeaza armonizarea legislativa si institutionala, precum si insusirea aquis-ului comunitar referitor la politica agricola comuna (inclusiv politica de dezvoltare rurala).

Anexa 1

Lista documentelor solicitate

Anexa 2

Structura finantarilor agricole

Anexa 3

Domenii si activitati finantate

BIBLIOGRAFIE

1. Buglea A., Eros-Stark L., Investitiile si finantarea lor, Ed. Universitatii de Vest, Timisoara, 2002

Cristea, H., Talpos, I., Corduneanu Carmen, Labunet Aurora, Pirtea, M., Gestiunea financiara a societatilor comerciale, vol. 1, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

Dervaux B., Politica financiara de intreprindere, Ed. Economica, Paris, 1990

4. Gosa V., Management financiar in agricultura, Ed. Mirton, Timisoara, 2003

5. Hoanta N., Finantele firmei, Ed. Continent, Sibiu, 1996

6. Romanu I., Vasilescu I., Managementul investitiilor, Ed. Margaritar, Bucuresti, 1997

7. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1994

8. Toma M., Finante si gestiune financiara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

*

9. Acordul Multianual de Finantare

10. Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala 2002-2006

www.ccir.ro

www.europa.eu

1 www.finantare.ro

www.infoeuropa.ro

15. www.maap.ro

www.mie.ro

www.mimmc.ro

www.sapard.ro