Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. credite, produse bancare, finanate publice, bani publici, buget, PIB

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
Controlul exercitat de trezoreria statului asupra incasarilor, veniturilor sectorului public


Controlul exercitat de trezoreria statului asupra incasarilor, veniturilor sectorului public



Controlul exercitat de trezoreria statului asupra incasarilor, veniturilor sectorului public

Controlul execrictat de Trezoreria Statului asupra executarii bugeturlui de stat, bugetul asigurarilor sociale de stst, bugetelor locale, bugetele fondurilor speciale si a disponibilitatilor din mijloacele extrabugetare se asigura, pe de-o parte prin organele Directiei Generale a Trezoreriei Statului, iar pe de alta parte prin trezoreriile teritoriale care functioneza in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice judetene si a municipiului Bucuresti.

Aceste organe incep sa efectueze controlul asupra executiei bugetare imediat dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli, cu prilejul deschidereilor de credite.

Principala sarcia a controlului financiar preventiv e sa preantampine incalcarea dispozitiilor legale in vigoare si producerea de pagube.

diverse venituri cum ar fi: din aplicarea prescriptiei extinctive, amenzi, concesiuni de bunuri ale statului, din valorificarea bunurilor confiscate si abandonate, incasari din alte resurse

Veniturile din capital provin din valorificarea unor bunuri din institutiile publice, valorificarea stocurilor de la rezerva de stat si de mobilizare.

Odata cu legea anuala a bugetului de stat, se aproba si veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, cere buget este administrat de catre Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei.

Veniturile lasate la dispozitia bugetelor locale sunt aprobate prin legea anuala a bugetului de stt, insa in fiecare buget local sunt prevazute si aprobate de catre organele componente acele venituri care se realizeaza in nitatea administrativ teritoriala.

In toate cazurile, veniturile prevazute in bugetele locale trebuie sa se incadreze in lista aprobata prin legea anuala a bugetului de stat.

Veniturile sunt prevazute in buget pe capitole si subcapitole, conform subdiviziunilor clasificasiei bugetare, aprobata prin ordin al Ministerului Finantelor Publice.

Legile fiscale prevad pentru un numar important de impozite si taxe, obligatia platitorilor de a calcula sumele datorate si a le vira in conturile deschise la terzoreria finantelor publice de care aparsine fiecare agent economic, institutie publica sau alte persoane juridice.

Aceasta indatorire de a aveainitiativa platii, obliga contribuabilul la cunoasterea temeinica a actelor normative de natura fiscala concomitent cu insusirea tehnicii de lucru, in noile conditii create de organizarea si functionarea trezoreriilor.

Spre deosebire de situatia urmaririi executiei de casa a bugetului prin bancile comerciale, in noua forma de organizare fiecare trezorerie evidentiaza incasarile realizate de impozite si taxe de la fiecare agent economic iar pentru varsamintele efectuate de catre institutiile publice care, potrivit legii, ramane la dispozitia acestora, se elibereaza extrase de cont.

Un element de mare utilitate in organizarea trezoreriilor este codul fiscal atribuit fiecarui agent economic cat si celorlalte persoane juridice, cod ce se inregistreaza pe toate documentele prin care se efectueaza plata obligatiunilor fiscale.

Prin veniturile bugetare incasate de catre trezoreria statului se numara:

                                impozitul pe profit;

                                impozitul pe salarii;

                                taxele vamale;

                                diverse venituri bugetare.

Impozitul pe profit

Pentru ca venitul realizat sa fie calificat drept profit, trebuie ca activitatea economica aducatoare de venit sa fie desfasurata cu scopul obtinerii unui beneficiu.

Acest lucru este important deoarece in practica exista situatii in care o entitate desfasoara activitati producatoare de venituri, care nu sunt calificate drept profit, pentru ca nu exista intentia obtinerii unui beneficiu si veniturile sunt destinate sustinerii unei alte activitati proprie entitatii respective (de obicei activitatea de baza).

Acesta este cazul persoanelor fizice fara cop lucrativ.

Impozitul pe profit este un impozit direct care poarta asupra beneficiului obtinut din desfasurarea unei activitati economice.

Impozitul pe profit reprezinta una dintre principalele surse ale bugetului de stat.

Actualmente, impozitul pe profit este reglementat prin Codul de procedura fiscala al Romaniei care inmanuncheaza intr-un singur document reglementarile fiscale privind principalele venituri ale bugetului general consolidat.

Indiferent de forma de proprietate, agentii economici au obligatia legala ca pe baza datelor din contabilitate, sa calculeze si sa verse la buget impozitul pe profit, in cuantumul si la termenele prevazute de reglementarile in vigoare.

Portivit H.G. nr. 759/1995, sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:

                                trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice, derulate prin contul general al trezoreriei;

                                institutiile publice, pentru fondurile publice constituite inclusiv pentru veniturile extrabugeare si disponibilitatile realizate;

                                veniturile persoanelor juridice fara scop lucrativ. Ca exceptie, veniturile si cheltuielile aferente activitatilor economice desfasurate cu scopul obtinerii de profit, pot forma obiect al impozitului pe profit.

Privitor la unitatea de impunere, legea arata ca plata impozitului se face in lei.

De asemenea se au in vedere perceperea si termenul de plata.

Identificarea si evaluarea marimii profitului impozabil se stabileste pe baza declaratiei de impunere a contribuabilului.

Aceasta se depune odata cu depunere situatiei financiare anuale, respectiv trimestrial pana la data de 25 a luni urmatoare incheierii trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, in cazul contribuabililor mici.

Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea in termen a declaratiei de impunere.

Impozitul pe salarii

Salariul apare ca pret al fortei de munca, depusa in activitatile social-economice coensurata dupa anumite criterii de eficienta.

Salariul reprezinta obiect dar si cauza a contractului individual de munca.

Este obiect deoarece il constituie contra prestatia pentru munca efectuata de catre salariat; este cauza pentru ca in vederea obtinerii lui persoana fizice s-a incadrat in munca.

Contractul de munca este elementul esential ce deosebeste salariul de alte venituri obtinute de persoane fizice (veniturile liber profesionistilor, veniturile obtinute din diidende, profitul etc.).

In Romania, impozitul pe salarii reprezinta una dintre cele mai importante surse de venit ale bugetului de stat, datorita randamentului sau ridicat.

Aceasta este o situatie criticabila. Impozitul pe salarii este un impozit direct, personal.

El are un randament fiscal ridicat, deoarece este platit de catre toate persoanele ce obtin un venit din munca salariata si nu este susceptibil de fraude sau evaziune fiscala decat intr-o foarte mica masura fapt la care contribuie si modalitatea de percepere: stiopajul la sursa.

Impozitul pe salarii este un venit ordinar al bugetului administratiei centrale de stat.

Reglementarea impozitului pe salarii este facuta prin Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, cu modificarile ulteriore ce I s-au adus.

Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, modificata si completata prin O.G. nr. 61/1998; O.G. 62/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 75/1998 si O.G. nr. 6/1998.

Potrivit Codului de procedura fiscala al Romaniei, impozitul pe venit din salarii se calculeaza asupra totalitatii sumelor brute, sub forma de salariu si alte drepturi salariale primite in cursul unei luni, indiferent de perioada la care se refera.

Legea acorda anumitor categorii de persoane fizice scutiri de la plata impozitului pe salarii. De asemenea, debitorilor impozitului pe salarii li se acorda o serie de drepturi si inlesniri.

Unitatea de impunere este leul, moneda nationala deoarece pe teritoriul Romaniei platile se fac in moneda nationala.

Perceperea si termenul de plata se stabilesc prin lege astfel:

                                impozitul pe salarii se realizeaza efectiv prin metoda retinerii si varsarii (a stopajului la sursa). Unitatile au obligatia sa calculeze, retina si sa verse in contul bugetului de stat sumle datorate de salariatii lor, acestora eliberandu-li-se numai venituri nete;

                                impozitul pe salarii se calculeaza deci de catre platitorii acestuia (unitatile in care sunt incadrati salariatii) si se retin lunar din sumele cuvenite, la a doua chenzina;

                                daca platitorul are cont bancar, impozitul se retine si se varsa odata cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine. Bancile sunt obligate sa verifice, cu ocazia ridicarii sumelor pentru plata salariilor in tara ori catre sau din strainatate, retinerea si varsarea la bugetul administratiei centrale a impozitului pe salarii.

Pentru anul 2005, in conformitate cu prevederile Legii finantelor publice locale, din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea platitoare vireaza la data platii salariului o cota de 48% la bugetul de stat si 35% la bugetul unitatilor administratiei teritoriale in a caror raza isi desfalsoara activitatea si 17% la bugetul judetului respectiv.

Taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect.

Acest impozit este stabilit nu pe averea, posesiunile ori venitul unui contribuabil, ci asupra bunurilor ori prestarii serviciilor.

Taxa pe valoare adaugata este un impozit asupra consumului, pentru ca nu este stabilit asupra averii (privite calitativ), si asupra gradului de consumare a ei.

Este un impozit unic, dar cu plata fractionata.

Taxa pe valoare adaugata se datoreaza o singura data, dar este platita pe toarte treptele circuitului economic, asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al acesteia.

Deci taxa pe valoare adaugata se calculeaza asupra "contributiei nete" a intreprinderilor la formarea produsului social final.

Prin urmare, acest impozit este un impozit indirect, unic dar cu plata fractionata, avand o cota fixa, stabilit asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic.

Acest impozit este reglementat prin Codul de procedura fiscala al Romaniei.

Cit priveste obiectul sau materia impozabila, actele normative in vigoare spun ca "taxa pe valoarea adaugata se stabileste asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii ".

Este necesar ca bunurile sa fie situate pe teritoriul Romaniei, respectiv serviciile sa fie utilizate pe teritoriul Romaniei.

Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile ti cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al cicuitului economic.

Ea masoara valoarea pe care intreprinderile au adaugat-o la elementele achizitionate (materii prime, materiale) in cadrul procesului de productie, in vederea realizarii unor bunuri.

Participantii la circuitul economic negociaza contractele independente de taxa pe valoare adaugata, pentru ca, desi agentii economici sunt platitori ai acesteia, nu ei o suporta.

Taxa va fi platita de beneficiar, ea fiind cuprinsa in pretul produsului final livrat consumatorului.

Taxa pe valoare adaugata este un venit al bugetului administratiei centrale de stat.

Baza de impoziteare asupra caruia se aplica cota taxei, afland astfel taxa exigibila, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor presate, exclusiv taxa.

Din taxa exigibile se va scadea taxa deductibila, iar rezultatul va reprezenta taxa pe valoare adaugata datorata de agentul economic, care taxa se face venit la bugetul de stat.

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului, la o anumita data, plata taxei.

Taxa este exigibila de regula, la data cand se realizeaza faptul generator.

Exigibilitatea nu trebuie confundata cu termenul de plata care este de 25 a lunii urmatoae intocmirii decontului lunar. Cele doua notiuni, exigibilitatea si termenul de plata au importanta diferita in cadrul aplicari unor prevederi legale ce fac trimitere la acestea.

Astfel, termenul de prescriptie curge de la data exigibilitatii platii, caci atunci se naste dreptul organului fiscal de a pretinde debitorului plata taxei.

Dinpotriva, dobanzile pentru fiecare zi de intarziere se calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de plata in ziua efectuarii platii datorate, inclusiv.

Deci, textul legal face trimitere expresa la termenul de plata (25 a lunii urmatoare intocmirii decontului).

In nici o situatie, in caz de neplata, nu s-ar putea calcula majorari de intarziere de la data exigibilitatii obligatiei de plata.

Impozitul pe dividende

Impozitul pe dividende este reglementat prin Codul de procedura fiscala al Romaniei.

Dividendul reprezinta o cota parte din profitul societatii pe actiuni care se cuvine unui asociat, proportional cu numarul si valoarea actiunilor detinute.

Conform dispozitiilor guvernamentale in materie "termenul dividend" include orice distribuire, in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil annual si a contului de profit si pierderi (contul de rezultate) proportional cu cota de participare la capitalul social.

Intre actionari, se imparte intotdeauna beneficiul net, care trebuie sa reprezinte un excedent al activului fata de pasiv, realizat de societate in cadrul exercitiului financiar, beneficiul net se stabileste prin deducerea din beneficiul brut a tuturor cheltuielilor utile ale societatii (in care intra si beneficiile cuvenite fondatorilor, administratorilor si personalului societatii, daca au fost prevazute prin actele constitutive sau au fost aprobate de adunarea generala extraordinara), si a cotei destinate fondului de rezerva.

Dividendele nu se vor elabora decat din eneficiile reale.

Beneficiul este real in cazul in care capitalul social al ramas intact. In caz contrar, capitalul social va trebui reintregit sau redus, (binenaeles sub limita legala) mai inainte de a se putea face o repartizare sau distribuire de beneficii.

Debitorii impozitului pe dividende sunt actionari sau asociatii carora le-au fost distribuite dividende din beneficiul net al intreprinderii, in conformitate cu prevederile din contractul de societate sau, in lipsa de prevedere, in proportie cu cota de participare la capitalul social.

Platitorii impozitului pe dividende sunt societatile comerciale, deoarece obligativitatea calcularii, retinerii si varsarii impozitului pe dividende le revine acestora. Plata se face in lei.

In legatura cu termenul de plata, legea nu prtevede un termen fix, o perioada ori un termen limita, ci prevede ca plata impozitului se va face odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati.

In cazuil in care impozitul pe dividendenu este platit la timp, persoana juridica va fi obligata la plata majorarilor de intarziere incepand cu ziua urmatoare expirari termenului de plata si terminand cu data platii efective a impozitului, inclusiv.

Plata la timp presupune plata impozitului pe dividende odata cu plata efectiva catre actionari sau asociati a dividendelor, ori plata pana la 31 decembrie, in caz ca dividendele au fost doar distribuite, nu si platite efectiv.

Impozitul pe dividende este un venit ordinar al bugetului administratiei centrale de stat.

Taxe vamale

Taxele reprezinta un impozit indirect, perceput decatre stat asupra marfurilor, in momentul in care trec granitele vamale ale tarii, in scopul importului, exportului sau tranzitului.

Taxele vamale de import reprezinta principala sursa de venituri provenite din activitatea vamala.

Potrivit reglementarilor legale in vigoare:

-         marfurile destinate exportului nu sunt supuse taxelor vamale. Deci in Romania, nu se aplica taxe vamale la export;

-         marfurile, mijloacele de transport si alte bunuri aflate in tranzit vamal nu sunt supuse taxelor vamale. Deci, pe teritoriul vamal al Romaniei nu se aplica nici taxe vamale de tranzit;

-         taxele vamale prevazute sunt exprimate in procente. Deci taxele vamale prevazute in tariful vamal de import, sunt taxe advalorem.

Domeniul taxelor vamale beneficiaza de o reglementare foarte larga, cuprinse in norme de drept intern sau in conventiile internationale la care Romania este parte.

Cele mai importante reglementari sunt:

-         Legea nr. 141/1993 privind Codul vamal al Romaniei;

-         O.G. nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al Romaniei.

-         Codul de procedura fiscala al Romaniei.

Cat priveste obiectul sau materia impozabila, Codul vamal arata ca marfurile ce se importa sunt supuse taxelor vamale prevazute in tariful vamal de import.

La importurile de marfuri din tarile cu care se intretin relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale, aplicarea taxelor vamale se face potrivit prevederilor acestora.

In absenta unor acorduri ce determina aplicarea de taxe vamale conventionale sau preferentiale, se vor aplica taxe vamale stabilite prin Codul de procedura fiscala al Romaniei. Taxele vamale aplicabile sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de impunere a marfurilor.

Declaratia vamala trebuie sa cuprinda incadrarea tarifara, valoare in vama a marfurilor si bunurilor, coeficientul tarifar, cuantumul taxelor vamale precum si felul, numarul si data instrumentului de plata.

Declaratia vamala va fi insotita de dovada platii taxelor vamale.

Obiectul taxelor vamale il reprezinta bunurile importate dar baza de calcul a acestora o reprezinta valoarea in vama.

Platitorii ai taxelor vamale sunt persoane fizice si persoanele juridice ce executa operatiuni supuse taxelor vamale.

Taxele vamale sunt taxe advalorem, stabilite asupra valorii in vama a produsului. Unitatea de impunere este leul. Valoarea in vama se exprima in lei. De asemenea, plata taxelor vamale se face in lei.

Referitor la termenul de plata, taxele vamale se datoreaza la momentul introducerii in tara a bunurilor vamuite, mai exact la data inregistraririi declaratiei vamale de import.

Diverse venituri bugetare

In afara de aceste venituri, mai exista si alte categorii de impozite si taxe ce se fac venit la buget si se incaseaza prin trezorerie. Putem exemplifica aici:

-         taxele de timbru;

-         impozitul pe cladiri;

-         impozitul pe teren;

-         impozitul asupra mijloacelor de transport;

-         impozitul asupra veniturilor rezultate din activitatea liber-profesionistilot;

-         taxele de autorizare, potrivit O.G. nr. 50/1998;

-         venituri din cesiuni;

-         venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, otrviit dispozitiilor legale.

2. Fluxurile financiare determinate de incasarea veniturilor bugetare si extrabugetare prin virament

Fluxurile de incasarea veniturilor bugetare si a fondurilor speciale pe calea viramentului reprezinta principalul mijloc prin care agentii economici si institutiile publice isi achita datoriile din impozite si taxe, amenzi si alte obligatii pe care le au catre bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale.

Incasarea veniturilor bugetare si fondurilor speciale prin decontarile fara numerar se realizeaza prin doua fluxuri financiare importante si anume:

-         prin platile de impozite, taxe si alte datorii pe care le fac agentii economici;

-         prin platile care le fac institutiile publice.

Fluxurile financiare determinate de incasarea impozitelor, taxelor si altor venituri de la agentii economici sau persoane fizice autorizate care au conturi deschise la banci, modifica volumul resurselor reflectate in contul curent al Trezoreriei judetene deschis la Banca Nationala a Romaniei, sucursala judeteana.

Legislatia actuala stabileste obligatia agentilor economici si a celorlalti contribuabili economici si a celorlalti contribuabili de a-si achita din proprie initiativa obligatiile pe care le au catre bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor cu afectatie speciala. In caz contrar, organele Ministerului Finantelor Publice urmaresc in mod silit aceste datorii aplicand contribuabililor restantieri penalitati de intarziere aferente si gradele, de urmarire silita prevazuta de lege.

Pe baza datelor si informatilor pe care le detin din contabilitatea proprie, agentii economici depun la unitatile bancare la care au deschis contul, dcumentele de plata privind datoriile pe care le au catre bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale.

Platile prin decontari fara numerar al agentilor economici si celorlalti contribuabili care au deschise conturi la banci, pentru achitarea datoriilor lor se pot face in trei moduri:

-         din proprie initiativa direct catre trezoreriile operative teritoriale in raza carora se afla domiciliul contribuabilului (agent economic), dupa ce documentele de plata au parcurs traseul - Banca Comerciala (unde isi are contul agentul economic platitor) - sucursala judeteana a bancii comerciale - Banca Nationala a Romaniei, Sucursala judeteana -Directia Generala de Trezorerie si Contabilitate Publica,Serviciul Decontari- Directia Judeteana a Trezoreriei - Trezoreria operativa de domiciliu al contribuabilului, la care este arondat din punct de vedere fiscal contribuabilul. Stingerea obligatiilor agentilor economici si a celorlalti contribuabili, in acest mod se face pentru datorii de genul impozitului pe profit, T.V.A., accize, taxa pentru titei, impozitul pe salarii, impozitele si taxele locale, C.A.S., ajutorul de somaj, conributia pentru aigurari sociale de sanatate si altele;

-         din proprie initiativa direct catre unitatile vamale, in cazul operatiunilor de import, mai ales, pentru obligatiile pentru bugetul statului de natura taxelor vamale, accize, T.V.A, etc; dupa ce instrumentele de decontare au parcurs traseul Banca Comerciala a platitorului - Sucursala judeteana a Bancii Comerciale - Banca Nationala a Romaniei - Directia Generala de Trezorerie si Contabilitate Publica,Serviciul Decontari- Trezoreria judeteana - Trezoreria operativa unde isi are deschis contul colector - vama in cauza. Dupa incasarea de unitatile vamale a acestor impozite si taxe de la agentii economici importatori, zilnic (bisaptamanal - saptamanal), acestea vireaza (depun) aceste incasari in nume propriu bugetului statului, detaliat pe feluri de venituri (T.V.A.; accize etc.) in conformitate cu subcapitolele clasificatiei bugetare prin trezoreria operativa unde isi are deschis contul;

-         din initiativa organelor fiscale sau vamale prin urmarirea silita asupra conturilor sau bunurilor agentilor economici.

Agentii economici isi pot achita datoriile pe care le au catre stat din proprie initiativa folosindu-se urmatoarele instumente de plata: ordinul de plata de trezorerie. Ordinul de plata pentru trezoreria statului pe suport de hartie (O.P.T.H) a fost introdus cu data 1 august 1996 (Normele Metodologice comune ale Ministerului Finantelor Publice nr. 16144/06.12.1996) fiind instrumentul de decontare la si de la trezoreria statului. Ordinul de plata, hartie suport trezorerie a preluat elementele dispozitiei de plata fiind dispuse intr-un alt mod. Noutatea consta in aceea ca platitorii de venituri bugetare care au acelasi termen de plata si le varsa la acelasi buget (de stat, local) se cuprind intr-un singur O.P.T.H., care pe fata cuprinde suma totala, iar pe verso obligatiile de plata, suma datorata, codul, numarul si data documentului prin care s-a sabilit suma datorata, termenul de plata, codul contului in care se vireaza suma achitata in lei si bani si totalul sumelor virate care trebuie sa corespunda cu suma de pe fata. In acest caz, operarea pe calculator se face dupa verso - ul O.P.T.H-ului. Elementele enumerate au in vedere sa urmareasca plata la termen si calculul majorarilor de intarziere pe calculator.

O.P.T.H. -ul este tiparit pe hartie autocopiativa si se pune la dispozitia agentilor economici de catre bandile comerciale, iar la dispozitia institutiilor publice de catre trezorerie. Ca urmare dinspre trezorerie si catre trezorerie circula O.P.T.H.-ul, fac exceptie de la aceasta regula plata contributiei pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si restituirile de la bugetul asigurarilor sociale de stat care se fac in continuare cu dispozitii de plata specifice pentru contributia de asigurari sociale.

Ordinul de plata ca principal instrument de decontare folosit de agentii economici pentru plata datoriilor catre stat contine: denumirea agentului economic care face plata, codul fiscal al acestuia, banca comerciala unde isi are deschis contul contul beneficiarul sumei, contul de venit bugetar conform clasificatiei bugetare, trezoreria operativa beneficiara si stampila agentului economic si stampila si data decontarii a bancii comerciale care se ia in considerare la inregistrarea datoriilor virate. Acestea se depun la banca comerciala unde agentul economic isi are deschis contul si unde incepe fluxul operatiunii.

Exemplarul 1 - galben al odrinului de plata ramane ca act justioficativ pentru operatiunea efectuata la banca comerciala a platitorului care se claseaza la documentele zilei.

Exemplarul 2 - cel roz, dupa ce a fost vizat de organele bancare in drept, evidentiat si imborderat in conformitate cu reglementarile B.N.R., este expediat la Sucursala judeteana a B.N.R., care opereaza la iesiri suma totala a actelor de plati (pe baza de ordin de plata centralizator si banda anexa) din disponibilul contului curent al banci comerciale respective si la intrari in contul curent al trezoreriei judetene.

Din acest moment aceste intrari - fluxuri financiare - modifica volumul resurselor banesti aflate in contul curent al trezoreriei judetene. Organele trezoreriei judetene, pe baza extrasului de cont si a documentelor anexe primite de la B.N.R., defalca incasarile pe trezorerii operative si le transmite acestora pe baza de extras si nota contabila si in cadrul acestora pe categorii de venituri, pana la nivel de capital si in continuare pe platitori la principalele impozite si taxe (impozit pe profit, T.V.A, impozit pe salarii, impozit pe dividende, etc.).

Exemplarul 3 - cel verde, vizat de organele bancare se elibereaza agentului emitent, adica platitorului, ca document justificativ ca a initiat plata datoriilor catre stat.

Odata cu primirea extrasului de cont si, a documentelor anexa pentru sumele incasate prin Banca Nationala, reprezentand venituri bugetare, extrabugetare, fonduri speciale, etc.; trezoreriile judetene si a municipiului Bucuresti efectueaza urmatoarea operatiune contabila pe baza notelor contabile;

60

=

61

Cont curent al trezoreriei la Banca Nationala

Cont corespondent al trezoreriei analitic pe fiecare trezorerie din subordine

Iar in contabilitatea fiecarei trezoreri operative pe baza documentelor de plata (exemplarul roz al O.P.T.H.-ului) acestea efectueaza inregistrarea:

61 "Cont corespondent al trezoreriei

=

%

20 "Veniturile bugetului de stat"

21 "Veniturile bugetelor locale"

22 "Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat"

50 "Conturi de disponibil al institutiilor publice

Prin evidentierea incasarilor in conturile de venituri, conturile de disponibil, contabilitatea trezoreriei, prin documentele ei specifice, furnizeaza zilnic sau periodic, datele necesare cu privire la derulearea procesului de colectare a veniturilor pe bugete sau in conturile de disponibil pentru fondurile publice.

Incasarea veniturilor bugetare prin intermediul organelor vamale implica fluxuri financiare determinate de plata taxelor vamale, accize, T.V.A., in principal si sunt datorate pentru operatiuni de import de materii prime, produse, marfuri, utilaje, etc. Obligatia si totodata dreptul de a calcula aceste datorii de la agentii economici importatori catre bugetul statului o au organele vamale.

Organele vamale pe baza documentelor de import determina cuantumul acestor taxe si impozite, care pot fi platite cu anticipatie prin virament, sau pe loc inainte de introducerea bunurilor in tara.

Plata cu anticipatie a accizelor, taxelor vamale, TVA etc. se efectueaza de catre agentii economici prin virament, folosind ca instrument de plata ordinul de plata de trezorerie, parcugand urmatorul circuit: banca comerciala a platitorului - sucursala judeteana a bancii comerciale in cauza - BNR - Directia Generala de Trezorerie si Contabilitate Publica,Serviciul Decontari- trezoreria judeteana- trezoreria operativa, unde unitatea vamala isi are deschis contul colector. La terminarea acestui circuit, suma platita de agentul economic nu a ajuns inca in bugetul statului, ea mai sta inca o perioada de timp in contul colector al unitatii vamale.

Aceasta presupune urmatoarea inregistrare contabila in cadrul trezoreriei operative :

61 "Cont corespondent al trezoreriei

=

50.01 "Disponibil din fonduri cu destinatie speciala ale ministerelor si institutiilor subordonate"

Pentru aceste venituri ale bugetului de stat desfasurate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, dar nu si pe platitori, urmeaza al doilea circuit provocat de unitatea vamala care le vireaza in nume propriu pe adresa Ministerului Finantelor Publice.

Daca primul circuit include in traseul sau si Banca Nationala,deci cu intrari in contul curent al trezoreriei,cu o modificare pozitiva de resurse financiare, dar paradoxal acesti bani nu au ajuns la buget, al doilea circuit se realizeaza in interiorul trezoreriei statului care nu produce o modificare n contul curent al aceteia ci doar finalizeaza inregistrarea la bugetul de stat a cestor venituri, nenominalizate pe agenti economici care le-au platit.

Inregistrarile contabile in contabilitatea trezoreriei judetene si a trezoreriei operative sunt aceleasi ca si in cazul fluxului deschis la incasarea datoriilor ficale prin organele fiscale.

Inregistrarile contabile in cadrul celui de-al doilea circuit din cadrul acestui flux, vama - bugetul statului, vizeaza doar tretoreria operativa unde isi are deschis contul colector vama. Inregistrarea contabila cu prilejul acestor varsaminte catre buget este :

50.05 "Disponibil din fonduri cu destinatie speciala ale ministerelor si institutiilor subordonate"

=

20 "Venituri ale bugetului de stat"

Se crediteaza doar contul de venituri ale bugetului de stat, deoarece aceste varsaminte constituie numai venituri ale bugetului de stat (taxe vamale, acciye, TVA).

Incasarea veniturilor bugetare si extrabugetare din initiativa organelor fiscale sau vamale prin unrmarirea silita asupra conturilor presupune introducerea de organele fiscale, vamale sau a Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei a ordinelor de incasare (blocareaconturilor) asupra conturilor de disponibil a datornicilor, in baza carora bancile comerciale, unde agentii economici isi au deschis contul, sunt obligate a da curs operatiunii de plata a obligatiilor pe care acestea le au catre bugetul de stat, buetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale.

Ordinul de incasare emis de organele fiscale, vamale sau organele Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei este expediat de acestea bancilor comerciale detinatoare a conturilor agentilor economici restantieri, dupace in prealabil acestea au fost somate pentru plata cu minim cinci zile inaintea introducerii instrumentelor de incasare. (Ordonanta nr.11 din 23.01.1996 cu completarile ulterioare - O.G. nr.15 din 18.09.1998 aparuta din 22.09.1998).

Intre ordinul de plata si ordinul de incasare nu exista deosebiri esentiale, el contine in principiu aceleasi date ti informatii ca si ordinul de plata numai ca la semnaturile emitentului in locul agentului economic semneaza organul fiscal, vamal sau al Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei .

Odata cu declansarea operatoinii de incasare a impozitului sau a taxei datorate din contul agentului economic, parcursul exemplarelor ordinului de incasare si a fluxului financiar pana la destinatie in contul bugetului de stat, este acelasi cu cel al ordinului de plata initiat de agnetul economic, cand acesta isi achita datoriile finale din propria initiativa.

Fluxurile financiare privind incasarea impozitelor si a altor venituri bugetare sau fonduri speciale de la institutiile publice nu determina schimbarea resurselor trezoreriei judetene din soldul contului curent al trezoreriei judetene de la Banca Nationala; ele detrmina numai modificari in structura resurseleor ca de exemplu prin incasarea unor impozite pe salarii de la o institutie publica finantata de la bugetul de stat rezulta o plata de casa (cheltuiala) in acelasi buget (din impozitul pe salarii) sau o cheltuiala in bugetul local a unui venit la bugetul de stat, in cazul platii unor impozite pe salarii de catre o institutie publica de subordonare locala.

In procesul de incasare a veniturilor bugetare si extrabugetare de la institusiile publice, distingem doua situatii:

- cand institutiile publice isi au conturile deschise in cadrul aceleasi trezorerii operative cu bugetl la care se face plata ;

- cand institutiile publice isi au conturile la o trezorerie operativa diferita de cea la care se afla bugetul la care se face plata, dar in cadrul aceluiasi judet.

Cu exceptia fluxurilor de incasare a veniturilor bugetare sau a fondurilor speciale din cadrul aceleasi trezorerii operative, la realizarea fluxurilor de incasare a veniturilor intre trezorerii operaive, dar in cadrul aceluiasi judet, participa si Directia Trezorerie, in cadrul directiilor generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, prin serviciul Contabilitate - Decontari, acesta operand incasarile in creditul contului corespondent al trezoreriei operative beneficiare si in cadrul contului corespondent al trezoreriei operative beneficiare si in debitul contului corespondent al trezoreriei operative platitoare (contul corespondent al trezoreriei este cont bifunctional).

In situatia in care fluxuri de incasare a veniturilor bugetare sau a fondurilor speciale se deruleaza in cadrul aceleati trezorerii operative, indeosebi la trezoreria operativa municipala resedinta de judet, acestea sunt legate de plata impozitului pe salarii, retinut de la salariati, contributia la asigurari soliale si alte impozite virte la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale.

Prin efectuarea incasarilor fara numerar in contul veniturilor bugetare a fondurilor speciale de la institutiile publice, apar trei categorii de fluxuri si anume:

-         fluxuri financiare in cadrul aceluisi buget:

-          fluxuri financiare intre bugete;

-          fluxuri financiare intre bugete pe deoparte si mijloacele extrabugetare pe de alta parte.

Fluxurile financiare in cadrul aceluiasi buget sunt determinate de:

a) Plata cotei de 50 % din impozitul pe salariile angajatilor unei institutii finatate din bugetul de stat in conformitate cu Legea 189/1998 a finantelor publice locale,in speta Inspectoratul Scolar al Judetului Arad.

Pentru ridicarea numerarului in vederea achitarii drepturilor banesti din salarii cuvenite personalului propriu, institutia mentionata depune o declaratie pentru eliberarea salariilor, la care anexeaza ordinul de plata privind plata impozitului pe salarii retinut prin statele de plata.

Ordinul de plata folosit de institutiile publice pentru plata impozitului pe salarii, detine urmatoarele informatii principale: numarul ordinului de plata, suma de plata, platitor, codul fiscal al acesteia, numarul contului de unde se face plata, banca platitorului, ce reprezinta plata, beneficiarul, contul acestuia, banca beneficiarului, trezoreria si semnaturile autorizate.

Cum institutia care face plata impozitului este o institutie finantata din bugetul de stat, iar 50% din impozitul pe salarii este un venit al bugetului de stat, operatiunea contabila privind acest flux este urmatoarea

23.57.01.02.3861838 cont de plati pentru cheltuieli de personal al Inspectoratului Scolar Arad

=

20.02.01.3861838 cont de venituri al bugetului de stat - impozit pe salarii achitat de D.G.F.P.C.F.S. Arad

In care:

23 - cont de cheltuieli al bugetului de stat

57.01 - invatamant buget de stat

02 - cheltuieli de personal

3861838 - cod fiscal al Inspectoratului Scolar Arad

20 - veniturile bugetului de stat

2.01 - impozitul pe salarii

3861838 - cod fiscal al Inspectoratului Scolar Arad

Ambele conturi sunt analitice.

b) Incasarea unor venituri de stat de la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a Judetului Arad, urmare valorificarii citre o institutie de invatamant a unor materiale procurate de Ditectia Generala a Finantelor Publice si Contolul Financiar de Stat a Judetului Arad in anii recedenti sau a incasarii unor debitori inregistrati in bilantul de la finele anului precedent.

Pentru a nu se influenta finansarea bugetara din anul curent, respectiv pentru a obliga institutia (D.G.F.P.C.F.S- ARAD) de a efectua plati numai in limita prevederilor bugetare pe anul curent, sumele incasate, de felul celor aratate mai sus, se varsa la bugetul din care este finantata institutia in cauza.

In contabilitatea trezoreriei, operatiunile contabile sunt urmatoarele:

-         incasarea contavalorii materialelor vandute:

23.51.20. cod fiscal

contul de plati al unei institutii de invatamant, de exemplu care a cumparat aceste materiale

=

23.51.01.20.3519704

contul de plati pentru cheltuieli materiale al D.G.F.P Arad, care a incasat contra valoarea materialelor

-                     inregistrarea varsarii sumei la bugetul de stat ca restituire din anii precedenti se face astefel:

23.51.01.20.3519740

contul de plati pentru cheltuieli materiale al D.G.F.P Arad

=

20.22.01.05

contul de venituri al bugetului de stat din finantarea anilor precedenti (fara analitic pe platitor)

Incasarea conravalorii materialelor vandute sau a denitprilor din anii precedenti de catre Directia Generala a Finnstelor Publice a Judetului Arad prin contul de cheltuieli diminueaza platile de casa dar prin virarea aceleasi sume de la bugetul de stat, soldul contului de plati se majoreza revenind la nivelul normal al platilor de casa efective facute an anul curent din finantarea bugetara a anului curent.

Fluxuri financiare si operatiuni contabile similare sunt si in cazul institutiilor publice finantate de bugetele locale, cum ar fi in cazul platilor unor impozite si taxe locale citre bugetul local, ci care ocazie e vor utiliza conturi de cheltuieli si venituri specifice acestui buget.

Fluxurile financiare intre bugete, in cadrul aceleasi trezorerii sunt:

a) Plata cotei 50% din impozitul pe salarii retinut de la salariatii unei institutii finantate din bugetul local unde virarea sumei reprezinta o plata de casa pentru bugetul local si un venit pentru bugetul de stat;

24.51.02. cod fiscal primarie

cont plati pentru cheltuieli de personal, administratia publica locala de la primarie

- cont analitic

=

20.02.01. cod fiscal primarie

veniturile bugetului de stat din impozite pe salariile angajatilor primariei

- cont analitic

Deoarece in conformitate cu prevederile noii Legi a finantelor publice locale nr.189/1998, incepand cu 01.01.1999 o cota de 35% din impozitul pe salarii se varsa la bugetul unitatilor administrativ-teritorile in a caror raza isi desfasoara activitatea iar 17% la bugetul judetului respectiv.

b) Plata contributiei pentru asigurarile sociale de stat:

         - in cazul unei institutii finantate din bugetul de stat cheltuiala cu plata acestei contributii o suporta bugetul de stat, iar venitul se inregistreaza la bugetul asigurarilor sociale de stat, in contabilitatea trezoreriei efectuandu-se urmatorul articol contabil:

23.51.01.02. cod fiscal al institutiei in cauza

cheltuielile bugetului de stat pentru cheltuielile de personal din administratia centrala

=

22.09.04.01. veniturile bugetului asigurarilor sciale C.A.S. - fara cont analitic

        

         - in cazul unei institutii finantata din bugetul local cheltuiala cu plata acestor contributii se suporta din bugetul local, iar venitul este al bugetului asigurarilor sociale de stat, iar inregistrarea contabila este:

24.51.02.02. cod fiscal al institutiei financiare in bugetul local

cheltuielile bugetului local pentru cheltuielile de personal din administratia locala - primarie - cont analitic

=

22.09.04.01

veniturile bugetului asigurarilor sociale din C.A.S. - fara cont analitic

c) Potrivit Legii finantelor publice locale incepand cu anul 1999 din bugetul de stat pentru asigurarea echilibrului bugetelor locale, prin legile anuale de aprobare a bugetului de stat, se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care pentru bugetul de stat reprezinta diminuari de venituri, iar pentru bugetele locale- venituri. De asemenea, pentru realizarea de investisii din imprumuturi externe la a caror realizare contribuie si Guvernul, consiliile locale pot beneficia de transferuri din partea bugetului de stat, care pentru acesta reprezinta o cheltuiala iar pentru bugetele locale - venit.

Fluxul financiar pentru inregistrarea acestor venituri la bugetele locale se realizeaza in cadrul aceleasi trezorerii operative deoarece atat executia bugetelor locale cat si cea a bugetului de stat se infaptuieste in trezoreria respectiva.

In cazul sumelor defalcate operatiunea financiara se efectueaza printr-o nota contabila intocmita de personalul trezoreriei in baza sumelor trimestriale aprobate de ministerul Finantelor, iar in cazul transferurilor pentru investitii tot printr-o nota contabila, dar pe baza aprobarilor exprese ale Ministerului Finantelor Publice pentru fiecare caz in parte, concomitent urmarindu-se si incadrarea acestui flux in volumul creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie.

Inregistrarile contabile pentru aceste operatiuni in trezorerie sunt:

-         in cazul sumelor defalcate din impozitul pe salarii;

24.51.02.02. cod fiscal al institutiei financiare din bugetul local cheltuielile bugetului local pentru cheltuielile de personal din administratia locala - primarie - cont analitic

=

22.09.04.01

veniturile bugetului asigurarilor sociale din C.A.S. - fara cont analitic

Operatiunea se face prin nota contabila de catre personalul tretoreriei prin diminuarea veniturilor bugetului de stat la venitul din "impozitul pe salarii" si concomitent majorarea veniturilor bugetului local la venituri din sume defalcate din impozitul pe salarii.

- in cazul transferului pentru investitii, inregistrarea contabila este:

23.85.01.02. cod fiscal primarie

cheltuielile bugetului de stat pentru transferuri pentru investitii - cont analitic

=

21.37.02.02. cod fiscal primarie

veniturile bugetului local din subventii pentru investitii - cont analitic

Pentru bugetulde stat acest transfer reprezinta o cheltuiala desi in aceasta faza din punct de vedere economic nu este (va fi bugetul local la finantarea investitiei propriu-zise), iar pentru bugetul local un venit.

Cand o institutie finantata din mijloace extrabugetare face plata impozitului pe salarii pentru personalul propriu, fluxul financiar reprezinta o cheltuiala pentru bugetul mijloacelor extrabugetare si un venit pentru bugetul de stat. Inregistrarea in contabilitatea trezoreriei a acestui flux este urmatoarea:

50.04 cod fiscal primarie

cont de disponibil din mijloace extrabugetare ale primariei pentru activitate culturala

=

%

20.02.01. cod fiscal primarie

veniturile bugetului de stat din cota de 50% impozit pe salariile angajatiilor - cont analitic

21.32.02. cod fiscal consiliul local

21.32.02. cod fiscal consiliul judetean

Fluxuri financiare privind incasarea de venituri intre trezorriile operative din cadrul aceluiasi judet apar de regula, cu ocazia transferului la trezoreria municipala resedinta de judet, a sumelor pentru constituirea fondurilor cu destinatie speciala provenite de la institutiile publice care au conturile deschise la trezoreriile din orase si comune.

Pentru constituirea fondului de sanatate sau pentru asigurarile de sanatate si fondul de somaj, institutiile publice, deservite de trezoreriile operative teritoriale, intocmesc ordinele de plata catre trezoreria municipala resedinta de judet iar pe baza acestora in contabilitatea trezoreriilor au loc urmatoarele inregistrari:

- la trezoreria oraseneasca din judet, spre exemplu la cea de la Lipova:

%

=

61

23.58.01.02. cod fiscal Spitalul din Lipova

24.51.02.02. cod fiscal Primaria Lipova conturi analitice de plati de casa pentru cheltuieli de personal deschise pe numele institutiilor in cauza

Cont corespondent al trezoreriei Lipova in contabilitatea proprie

- la Directia de Trezoreria, Serviciul Contabilitate Decontari, pe baza ordinului de plata centralizator emis de trezoreria Lipova in favoarea Trezoreriei Municipale Arad, se procedeaza numai la operarea in contul corespondent;

- la trezoreria municipala Arad, pe baza extrasului de cont, a ordinului de plata ale institutiilor platitoare din Lipova se inregistreaza:

61

=

%

Cont corespondent din contabilitatea proprie

26 cont venit fond special pentru sanatate - titular Casa Judeteana de Sanatate

28 venituri din fondul pentru plata ajutorului de somaj - titular Directia Muncii si protectiei Sociale

.

3. Fluxurile determinate de incasarea veniturilor bugetare si extrabugetare in numerar

In cadrul trezoreriilor operative din municipiu, orase si perceptiile fiscale (comune sau grupuri de comune) fluxul operatiunilor de incasari si eventuale restituiri, in numerar a veniturilor bugetare si a fondurilor speciale se realizeaza in functie de modul in care este organizata trezoreria in cauza si anume:

1)      prin casa de incasari, casa de plati si pastrarea numerarului in casieria tezaur;

2)      prin casa de incasari, necesitand casa de plati si casierie tezaur pentru pastrarea numerarului. In acest caz pastrarea numerarului si eventualele rstituiri de impozite si taxe achitate in plus efectueaza printr-o banca comerciala agreata de obicei din localitatea in care isi are sediul trezoreria respectiva.

Pentru buna si corecta functionare a activitatii de casierie de tezaur si a casei de incasari, este obligatorie conducerea corecta si la zi a evidentelor operative si contabile in scopul reflectarii in orice moment si cu exactitate a existentei si miscarii numerarului si a celorlalte valori getionate de catre trezorerie. De asemenea este necesar sa se specifice si sa se respecte cu rigurozitate regulile cu privire la pastrarea, transportul si paza numerarului si a celorlalte valori petru a se asigura integritatea acestora.

Datorita comisioanelor tot mai mari pe care, le percep bancile comerciale pentru operatiunile care le fac in contul agentilor economici, o parte tot mai insemnata a acestora prefera sa-si plateasca datoriile fiscale direct la casieria trezoreriei.

Depunerea numerarului de catre agentii economici si institutiile publice se face pe baza de foaie de varsamant cu chitanta, care se complecteaza in 3 exemplare (negru, rosu si verde) astfel:

-         exemplarul negru ramane la casierie la trezorerie si se preda zilnic la serviciul contabilitate.

-         exemplarul rosu se preda la serviciul "control si evidenta veniturilor" care se prezinta la compartimentul de prelucrare automata a datelor.

-         exemplarul verde se elibereaza agentului economic depunator sau institutiei publice, pentru a avea dovada depunerii numerarului.

Foaia de varsamant cu chitanta trebuie in mod obligatoriu sa cuprinda: trezoreria la care se face opratiunea, data la care se face operatiunea, depunatorul codul lui fiscal si beneficiarul sumei si contul acesteia, suma si ce reprezinta aceasta.

Platitorul de impozite si taxe se prezinta cu foaia de varsamant chitanta, la serviciul "Controlul si evidenta veniturilor" punter control.

Se va efectua o verificare detaliata a acesteia urmarindu-se:

- temeiul legal prin care ns-a stabilit obligatia varsarii impozitelor si taxelor;

- respectarea reglementarilor in vigoare privind varsarea impozitelor, taxelor pe buget si incadrarea corecta a acestora pe subdiviziunile clasificatiei bugetare;

- stabilirea corecta a conturilor sintetice de tipuri de venituri, precum si a celor analitice de platitori.

Daca documentele de depunere a numerarului sunt de regula, se pune viza serviciului control si evidenta veniturilor si semnatura persoanei care le-a verificat, dupa care se inregistreaza in jurnalul incasarilor in numerar din ziua respectiva, dupa care pe baza unui borderou le vor expedia pe cale intrna la casierie. Este interzisa transmiterea acestora la casierie prin intermediul platitorului.

Cu primirea documentelor la incasare in numerar, casierul verifica daca suma trecuta in document corespunde cu monetarul inscris, primeste numerarul de la platitori , il numara si semneaza si pune stampila de decontare pe cele trei exemplare, si elibereaza exemplarul ce se cuvine platitorului.

In contabilitatea Trezoreriei incasarea se evidentieaza astfel:

10

Casa

=

20.02.01.01. codul fiscal al agentului economic

"Veniturile bugetului de stat din impozitul pe salarii"

O alta categorie de platitori de impozite si taxe sunt: persoanele fizice si asociatiile familiale. Acestea efectueaza plata datoriilor fiscale astfe.:

- la casele speciale de incasari, organizate pe langa trezoreriile operative (in special la municipii si orase).

- la agentii fiscali sau casierii incasatorii si remizierii care la randul lor isi depun incasarile la trezoreriile operative pe langa care sunt arondate comunele si orasele pe care le deservesc.

Punter incasarea impozitelor si taxelor de la populatie si asociatii familiale in municipii si marile orase in cadrul organului fiscal, care are in evidenta sa contribuabilii platitori, este organizata o casa de incasari de la populatie, separat de celelalte case de incasari ale trezoreriei.

Platitorul se prezinta la salariatul de la ghiseul punter populatie, ghiseu care joaca rolul serviciul de control si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei operative, unde aceasta constata sumele pe care le datoreaza in contul impozitelor si taxelor plus eventualele majorari punter neplata in termen si solicita intocmirea chitantei de plata care contine date referitoare la: debitul datorat, ziua in care se face incasarea, suma datorata si eventualele majorari, debite restante.

Dupa verificarea datoriilor din fisa platitorului in cauza, se intocmeste chitante in doua exemplare, pe care o imbordereaza si expediaza pe cale interna la casierie intre timp, contribuabilul se prezinta la casa de incasari punter populatie in vederea platii efective. Casier incasator, pe baza borderoului si a datelor din notele de plata, chitantle insotitoare, verifica numerarul si elibereaza contribuabilului exemplarul doi al notei drept chitanta. La sfarsitul zilei, casierul definitiveaza borderoul cu notele de plata-chitante, totalul acestora vis-à-vis de numerarul incasat si pe baza acestora intocmeste o foaie de varsamant cu chitanta, despre care s-a mai mentionat, pe care impreuna cu numerarul incasat le depune la casa de incasari a trezoreriei verificare concordanta a numerarului cu suma consemnata in foaia de varsamant cu chitanta si elibereaza casierului incasator chitanta.

Dupa efectuarea varsamintelor, la casieriile trezoreriilor operative de catre casele speciale, organizate punter populatie, pe baza confirmarii varsamintelor acestora, expediaza compartimentului din cadrul organului fiscal care tine evidenta datoriilor pe platitori persoane fizice si asociati familiale in vederea notarii si solidarii debitelor.

Punter incasarea impozitelor si taxelor si a altor datorii bugetare sau speciale pe care le au contribuabilii - persoane fizice si asociatiile familiale situate in evidenta datoriilor contribuabililor pe calculator - incasarea lor se face prin intermediul agentilor fiscali, casieri incasatori sau remizieri. In aceste cazuri sumele datorate rezulta din extrasele de rol, evidenta conduca chiar de organul incasator si care trebuie sa coincida cu evidentele nominale pe platitori (roluri matricole etc.) conduse la sediul perceptiilor si circumscriptiilor fiscale.

Incasarea efectiva se face pe baza unor chitantiere "tip stat" care contin urmatoarele informatii: platitorul, adresa, felul impozitului si suma achitata, semnaturile casierului si a platitorului. Varful chitantei, exemplarul unu, se elibereaza platitorului iar exemplarul doi ramane ca document de casa.

Pe baza exemplarului doi al chitantelor eliberate, organele de incasare intocmesc zilnic sau periodic un borderou centralizator defalcat pe feluri de venituri si categori de bugete, precum si foaia de varsamant, chitanta punter numerarul incasat pe care le depune la trezoreria operativa pe langa care sunt arondate locaitatile pe care le deservesc. In aceasta situatie agentul incasator se prezinta la Serviciul Control si Evidenta Veniturilor, punter ca aceasta sa exercite controlul specific. Dupa exercitarea verificarii privind corectitudinea modului de intocmire a borderoului si evidentierii corecte a incasarii veniturilor pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, expediaza documentele, pe cale interna casei de incasari din cadrul trezoreriei. Dupa primirea borderoului, casiera de incasari solicita agentului incasator numerarul care trebuie sa fie egal cu totalul din borderouri, casiera de incasari solicita agentului incasator numerarul care trebuie sa fie egal cu totalul din borderouri, verifica banii si elibereaza acestuia exemplarul numaru trei - chitanta punter suma depusa.

4. Fluxurile financiare determinate de restituire veniturilor bugetare si extrabugetare prin virament si numerar

Cu ocazia incasarii veniturilor bugetaresi extrabugetare se constata ca agentii economici precum si persoanele fizice platesc statului impozite si taxe mai mult decat datoreaza in realitate, din care cauza in evidentele fiscale se inregistreaza suprasolviri. Agentii economici si persoanele fizice din aceste situatii sunt indreptatite fie sa solicite compensarea acestor solviri cu alte datorii pe care le au catre bugetul de stat,, bugetul local sau bugetul asigurarilor sociale, fie sa ceara restituirea acestora.

Restituirea impozitelor si taxelor achitate in plus de catre agentii economici determina fluxuri financiare inverse celor determinate de incasarea impozitelor si taxelor, si in toate cazurile are loc o diminuare a resurselor financiare in contul curent al trezoreriei judetene la Banca Nationala a Romaniei.

Compensarea suprasolvirilor inregistrate la anumite impozite si taxe, cu alte datori pe care le au agentii economici nu determina modificarea resurselor financiare in contul curent al trezoreriei judetene la BNR, ci numai modificari in structura resurselor. Aceste compensari cauzeaza fluxuri financiare in interiorul aceluiasi buget sau intre bugete (bugetul de stat si bugetele locale sau intre acestea si bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor cu destinatie speciala).

Restituirea sau compensarea suprasolvirilor cu alte datorii pe care le au agentii economici se face pe baza cererilor adresate organelor fiscale in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul, ori unde s-a facut plata, dupa caz:

a) Compensarea se poate face din oficiu sau le cerere respectandu-se ordinea de vechime a datoriilor astfel:

1. obligatiile de plata restante in ordinea scadentei si majorarile de intarziere aferente acestora;

2. obligatiile de plata curente datorate punter primul termen de plata urmator;

3. obligatiile de plata cu termene de plata viitoare.

Punter efectuarea compensarii sunt necesare urmatoarele documente:

- cererea platitorului semnata personal sau de un imputernicit care are procura legalizata sau nota de constatare a organului de specialitate, in cazul compensarii din oficiu;

- in cazul contribuabililor persoane fizice, este necesar ca documentatia de compensare sa cuprinda o copie dupa rolul pe anul in curs si dupa rolul in care a aparut plusul punter veniturile cu debit sau documentul din care sa rezulte operatiunea de virare a sumei, in cazul celor fara debit;

- cand in procesul de compensare intervin plusuri din accize sau din TVA de rambursat, dosarul de compensare trebuie sa cuprinda si nota de constatare a organului de control finaciar cu rezumatul verificarii acestuia.

Pe baza verificari documentelor aratate mai sus, vizate si de compartimentul de control si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei, constatarea se notifica pe cererea platitorului si se aproba organul de specialitate competent in baza careia se intocmeste documentul intitulat "Nota privind compensarea impozitelor si taxelor varsate in plus la buget".

b) Restituirea sumelor platite in plus se face numai daca:

- contribuabilul nu are alte obligatii bugetare restante;

- s-a procedat la efectuarea compensarii si inca mai raman sume achitate in plus iar contribuabilul nu mai are datorii de achitat si nici nu solicita compensarea acestor sume cu obligatii bugetare viitoare;

- plata s-a efectuat eronat la alt organ fiscal.

Pentru a se da curs cererii de restituire de sume de la buget, acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie prezentata in cadrul termenului legal de prescriptie si sa contina expres suma platita in plus;

- existenta argumentului potrivit caruia suma solicitata nu se cuvine bugetului;

- dovada prin documente ca suma a fost achitata in contul veniturilor bugetare.

Dupa aprobarea restituirii sumelor solicitate de contribuabil, aceleasi organe ca si in cazul compensari, organul fiscal (vamal) dispune trezoreriei operative restituirea sumelor in cauza.

Pe baza referatului aprobat in drept, trezoreria operativa intocmeste o nota contabila prin care se debiteaza contul de venituri sintetic al bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurarilor sociale de stat, dupa caz, analitic contribuabilul la care s-a inregistrat initial suma de incasare si se crediteaza contul corespondent al trezoreriei.

Trezoreriile locale vor ordona si grupa documentul de restituire pe:

- valori mici pana la 500 mil. lei, cu desfasurarea pe banci comerciale, cu cate un entralizator pe fiecare banca in parte;

- valori mari, peste 500 mil. lei, pe banci comerciale. Dupa aceasta operatiune trezoreriile operative (locale) transmit directiei de trezorerie judeteana intreaga documentatie.

In continuare directia de trezorerie grupeaza documentele de restituire in functie de valoarea lor sub / sau peste 500 mil. lei si in cadrul acestora grupate pe banci. Pentru fiecare banca comerciala se intocmeste ordin de plata centralizator pe care il depune impreuna cu documentele anexe la BNR, care le opereaza in contul corespondent al bancii comerciale beneficiare si le transmite data cu extrasul acesta. Banca comerciala opereaza suma la incasari in contul agentului economic care a solicitat restituirea venitului bugetar.

Restituirea impozitelor si taxelor platite in plus de catre agentii economici si persoanele fizice se poate face si in numerar. Cererea de restituire in numerar se depune la serviciul din cadrul directiei administrari veniturilor statului, administratia financiara, circumscriptia fiscala si cuprinde aceleasi elemente ca in cazul restituirilor prin virament in cazul in care solicitantul prefera restituirea platilor in numerar, serviciul (compartimentul) control si evidenta veniturilor, pe baza documentelor aprobate de organele in drept, intocmeste un ordin de plata punter restituire care se transmite pe cale intera casei de plati din cadrul Serviciul Casierie - Tezaur.

La primirea ordinului de plata casierul platitor verifica daca ordinul de plata a fost complectat cu toate elementele necesare, actul de identitate si imputernicirea reprezentantului unitatii care solicita restituirea si dupa semnarea acestuia de catre solicitantul restituirii, casierul elibereaza solicitantului suma inscrisa in document.

Ordinul de plata in cauza se inregistreaza apoi in "jurnalul de casa", la plati, punter restituirea veniturilor in numerar care sunt separate de jurnalele de casa punter alte categorii de plati in numerar.

In situatia in care restituirea in numerar punter impozitele platite in plus se solicita la o trezorerie la care nu este organizata o casa de plati (trezoreria nu a reorganizat tezaur), documentele aprobate se retin la compartimentul de control si evidenta veniturilor, emitandu-se catre banca comerciala, cecul punter ridicarea numerarului corespunzator. Dupa ridicarea numerarului de casierul trezoreriei, aceasta il expediaza prin posta celor in drept. Similar se procedeaza destituirilor in numerar punter impozitele si taxele incasate in plus prin agentii fiscali, casieri, incasatori si remizieri.



Finante banci


Comert
Finante banci
Merceologie

Evolutia imprumuturilor in lei in contextul crizei financiare internationale
Bancile si institutiile de credit specializate
RAMBURSAREA CREDITELOR BANCARE
BNR. DEFINITIE SI ATRIBUTII.
FACTORII CARE DETERMINA CEREREA DE PRODUSE BANCARE
STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI PRIVATI DE CATRE BANCA X
LUCRARE DE DIPLOMA Operatiuni privind creditarea persoanelor fizice. Studiu de caz la Credit EuropeBank Romania SA
COORDONATELE POLITICI FISCALE ALE STATELOR DIN UNIUNEA EUROPEANA
MECANISMUL FINANCIAR - PARTE INTEGRANTA A MECANISMULUI DE FUNCTIONARE A ECONOMIEI NATIONALE
Functiile creditului

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate