PROIECT Comert exterior Studiu de caz la firma SC.SERSTILL.SA

UNIVERSITATEA CRESTINA "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

BRASOV

PROIECT

Comert exterior

Studiu de caz la firma SC.SERSTILL.SA

Cuprins:

Cap.I:

Consideratii teoretice privind activitatea de comert exterior.

Cap.II:

Prezentarea firmei de comert exterior:

I.1.-prezentarea generala

II.2.-exporturile in cadrul societatii

III.3.-structura organizatorica (organigrama)

IV.4-organizarea departamentului de contabilitate (organigrama)

Cap.III:

I.Studiu de caz privind operatiuni de comert exterior

II.Intocmirea documentelor aferente a operatiilor de mai sus

Concluzie

Bibleografie

I . Considerati teoretice privind activitatea de comert exterior

Comertul exterior, respectiv exportul si importul, reprezinta, prin volumul si ponderea sa, principalul flux economic international. In structura balantelor de plati ale statelor, ponderea cea mai mare - pana la 75%-85% - o detine capitolul care vizeaza circulatia marfurilor pe piata externa.

Amplificarea celorlalte fluxuri economice internationale, inclusiv aparitia si dezvoltarea unor importante fluxuri noi, nu a micsorat rolul comertului mondial atat datorita faptului ca unele dintre fluxurile respective imbraca, pana la urma, in buna parte, forma de fluxuri de marfuri si servicii, cat si influentei lor stimulatoare asupra comertului exterior. Astfel, de exemplu, cooperarea economica dintre state se materializeaza, in buna masura, in schimburile internationale de marfuri, tehnologii, licente etc., influentand deci volumul, structura si dinamica exportului si importului de marfuri si servicii. De asemenea, fluxul de capital influenteaza puternic fluxul de marfuri, iar fluxul international al fortei de munca determina o intensificare a schimbului de marfuri, mai ales dinspre tarile care ofera locuri de munca spre cele de unde provine forta de munca.

Dat fiind faptul ca ponderea principala a schimbului de activitati dintre statele lumii o detine comertul exterior, acesta, prin volum, dinamica, structura etc., va determina in mare masura, starea ciclului economic mondial, dinamica si principalele sale tendinte, urmarile participarii la acest circuit asupra dezvoltarii economice a tarii.

Comertul exterior cuprinde atat fluxurile de marfuri corporale, cat si comertul invizibil, respectiv fluxurile de marfuri incorporate (brevete de investitie, know-how, proiecte, tehnologii, leasing, consulting-enginering etc.) si prestari de servicii (transport si telecomunicatii internationale, turism, asigurari, servicii bancare, servicii profesionale in domeniul medical, juridic, invatamant etc.), asa cum rezulta din figura de mai jos:

Fig. 1. Structura fluxurilor comerciale internationale

Denumirea de comert invizibil apare din punct de vedere al reglementarilor vamale. Astfel, in timp ce exportul si importul de marfuri corporale pot fi sesizate vizual si certificate la punctele vamale prin care marfurile respective intra sau ies din tara (deci sunt inscrise in tarifele vamale), in cazul comertului invizibil, componentele sale nu apar in tarifele vamale.

In volumul exportului si importului nu sunt cuprinse marfurile de provenienta straina, aflate in tranzit peste teritoriul national, marfurile exportate sau importate gratuit, mostrele sau marfurile pentru expozitii, targuri, probe etc.

Caracterizarea activitatii din domeniul comertului exterior are la baza date care evidentiaza volumul valoric al exportului si importului, exprimat in preturi curente si in preturi constante, in moneda nationala sau intr-o valuta de larga circulatie internationala .

Deoarece comertul exterior constituie, in conditiile economiei contemporane, o componenta a sistemului economiei nationale, la nivel macroeconomic, el trebuie caracterizat in raport cu rezultatele finale din sfera productiei interne.

Relatiile economice

Schimburile comerciale romano-saudite se desfasoara direct cu firme saudite si indirect, prin intermediul unor firme din Liban, Iordania, Kuwait, Siria, Emiratele Arabe Unite.

Evolutia schimburilor comerciale: - in mil.dolari -

Cu exceptia anului 1992, cand au fost efectuate importuri de titei din Arabia Saudita, balanta comerciala a fost permanent excedentara. Principalele produse exportate in Arabia Saudita au fost: lemn si produse din lemn, produse metalurgice, marmura, hartie si carton, becuri, motoare electrice, cabluri, ingrasaminte, tesaturi, confectii, produse alimentare, animale vii, anvelope, contoare electrice, echipamente si accesorii petroliere, boilere industriale.

Importurile din Arabia Saudita au constat in uleiuri minerale, sulf, produse chimice, mobilier, covoare si curmale. O delegatie saudita, condusa de Presedintele Camerei de Comert si Industrie Riad, a facut o vizita in Romania in iunie 1996, iar o delegatie a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei a vizitat Arabia Saudita in 1997.

In septembrie 1998, mai 2000 si martie 2003, s-au aflat in Romania delegatii ale Consiliului Camerelor de Comert si Industrie din Arabia Saudita, insotite de importante grupuri de oameni de afaceri.

In luna martie 2003 o importanta misiune economica, condusa de Abdulaziz A. Al-Athel vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie Riad, a vizitat Romania, ocazie cu care a fost semnat Memorandumul de Intelegere intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si Consiliul Saudit al Camerelor de Comert si Industrie, in vederea infiintarii unui Consiliu Bilateral al Oamenilor de Afaceri.

In perioada 31 octombrie - 3 noiembrie 2006, ministrul saudit al  comertului a vizitat Romania, insotit de o delegatie de oameni de afaceri.

In noiembrie 2007 a fost organizata o misiune economica romaneasca in Arabia Saudita, care a vizitat principalele centre comerciale din Regat (Jeddah, Riad si Dammam). Rezultatele misiunii economice au fost pozitive si au contribuit la dezvoltarea relatiilor comerciale dintre cele doua tari.

Dupa aceasta vizita, a crescut interesul mediului de afaceri local fata de dezvoltarea legaturilor comerciale si de investitii cu Romania.

Relatiile economice romano - saudite se desfasoara in baza Acordului General de cooperare intre guvernul roman si cel saudit in domeniile economiei, comertului, investitiilor, stiintei, tehnicii, culturii, tineretului si sportului, semnat la Riad la 3 iunie 2002 si intrat in vigoare la 8 februarie 2004 (odata cu schimbul instrumentelor de ratificare). Urmare aderarii tarii noastre la UE si a necesitatii armonizarii acordurilor bilaterale cu legislatia europeana, MEc/DCE a inaintat, prin intermediul MAE, o propunere de amendare a acordului. Negocierile au fost finalizate, urmand ca in perioada urmatoare sa fie convenita data si locul semnarii Protocolului de amendare a Acordului.

Sunt in curs de negociere Conventia pentru evitarea dublei impuberi, Acordul de promovare si protejare reciproca a investitiilor, Acordul de cooperare economica, Acordul de cooperare in domeniul combaterii terorismului, crimei organizate, traficului de narcotice si substante psihotrope.

Dezvoltarea schimburilor comerciale a fost favorizata de o serie de elemente, precum: crearea unui cadru juridic adecvat, inaugurarea liniei maritime regulate Constanta - Dubai (in aprilie 1992), semnarea unui Protocol de colaborare intre cele doua Camere de Comert si Industrie (1991), lucrarile primului Forum economic romano - emiratez, cu participarea CCI, MAE si MIC.

De asemenea, au avut loc Forumuri economice romano - emirateze la Bucuresti in octombrie 1993 si la Abu Dhabi in octombrie 2000 (cu participarea a cca. 45 oameni de afaceri romani) si februarie 2002.

In iulie 2003, Ion Tiriac, presedintele Consiliului Strategic al Agentiei Romane pentru Investitii Straine, a efectuat o vizita in EAU, avand intalniri cu seicul Hamdan Bin Zayed al Nahyan, viceprim-ministru si ministru de stat pentru afaceri interne, si cu presedintele Camerei de Comert federale.

In martie 2004, Eugen Dijmarescu, ministru delegat pentru comert, a efectuat o vizita la Abu Dhabi si Dubai, in fruntea unei delegatii economice si de oameni de afaceri. Cu aceasta ocazie, au fost desfasurate intalniri cu ministrii emiratezi ai economiei si comertului, petrolului si resurselor minerale, precum si cu presedintele Federatiei Camerelor de Comert si Industrie a EAU si au fost organizate trei forumuri de afaceri in emiratele Abu Dhabi, Dubai si Sharjah.

In februarie 2006, s-a deplasat la Dubai o misiune economica organizata de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si municipiului Bucuresti.

In ianuarie 2007, reprezentantii Bancii Mashreq din EAU s-au intalnit la Bucuresti cu specialisti din BNR. S-au abordat teme legate de dezvoltarea sistemului bancar din Romania si de reglementarile in vigoare, in eventualitatea deschiderii in tara noastra a unei sucursale a bancii mentionate.

Prima sesiune a Comisiei mixte de cooperare economica si tehnica a avut loc la Bucuresti (31 august-2 septembrie 1992), prilej cu care au fost examinate posibilitatile de cooperare pe linie financiar-bancara, de realizare de investitii in Romania si de obiective economice in EAU. Dupa 8 ani, in perioada 28-30 mai 2000, a doua sesiune a Comisiei Mixte a avut loc la Abu Dhabi, delegatia romana fiind condusa de un secretar de stat.

Dinamica schimburilor comerciale cu strainatatea este urmarita in preturi curente atat pe total, cat si separat, pe fiecare flux comercial. Comparand acesti indicatori cu cei care caracterizeaza evolutia celorlalti indicatori sintetici ai economiei nationale (PNB, productie industriala, productie agricola etc.), rezulta o serie de coeficienti de devansare, care exprima antrenarea tot mai accentuata in circuitul economic mondial, adancirea interdependentelor economice internationale. O importanta deosebita o reprezinta coeficientii de elasticitate a exportului / importului fie fata de ritmurile cresterii economice interne, fie fata de dezvoltarea pietei mondiale. Asemenea coeficienti sunt expresii ale performantelor din comertul exterior, pe baza dinamismului economiei nationale, in conditiile inaspririi concurentei si competitivitatii pe piete externe.

Tinand seama de faptul ca exportul si importul au roluri diferite in desfasurarea activitatii economice din fiecare tara, cele doua fluxuri se raporteaza, de regula, separat, la PNB. Indicatorii care rezulta reflecta dependenta economiei nationale fata de pietele externe, respectiv circulatia productiei autohtone: raportul dintre export si PNB arata cat de mare este ponderea productiei nationale care se realizeaza, ca marfa, pe alte piete decat cea interna, iar raportul dintre import si PNB reflecta masura in care propria productie este completata cantitativ si structural, prin import.

Intensitatea participarii la comertul exterior se evidentiaza cu ajutorul indicatorului export pe locuitor, determinat ca raport dintre export si numarul de locuitori ai unei tari.

Distributia geografica a schimburilor cu strainatatea reflecta nemijlocit gradul de dependenta a unei tari de pietele externe. Acest aspect este relevat printr-un coeficient de concentrare teritoriala, intalnit frecvent si sub denumirea de indice al distributiei geografice (IDG) a exportului, respectiv a importului de marfuri. Extinderea geografica a schimburilor externe reduce riscul dependentei economiei nationale fata de comportamentul partenerilor comerciali de peste hotare.

Un aspect distinct este relevat de raportul in care se afla exportul fata de importul unei tari. In marime absoluta, el se evidentiaza in soldul balantei comerciale (S), exprimat in valuta,S = E · M

iar in marime relativa in gradul de acoperire a importului prin export (GA), calculat ca raport procentual dupa relatia:

O intensificare si diversificare importanta au cunoscut schimburile economice externe in deceniile postbelice, sub impactul dezvoltarii cantitative si calitate a activitatilor economice. Trasaturile generale ale acestei evolutii evidentiaza atat rolul important al comertului exterior in economia mondiala pentru realizarea interdependentelor economice, precum si necesitatea inlaturarii restrictiilor si barierelor numeroase care exista inca in calea schimburilor economice dintre state..

De asemenea, concomitent cu cresterea rapida a volumului si ponderii comertului invizibil, o insemnatate sporita o au, in cadrul acestuia, comertul cu brevete, fluxurile si tehnologii moderne, servicii tehnico - stiintifice etc.

Asupra dezvoltarii comertului international, cu trasaturile aratate mai sus, si-au exercitat influenta mai multi factori:

a) Un factor cu rol determinant si cu multiple implicatii asupra comertului mondial in perioada postbelica este revolutia tehnico - stiintifica (inclusiv cea informationala) care a parcurs mai multe etape si forme concrete de manifestare.

Prin consecintele ei profunde asupra nivelului ei tehnic, complexitatii si diversificarii productiei in general, a industrii lor de varf in special, evolutia stiintifica si tehnologica a determinat o larga specializare internationala in cadrul ramurilor si subramurilor.

Tarile lumii, preocupandu-se pentru dezvoltarea complexa a economiilor lor, a ramurilor moderne, s-au specializat in fabricarea unor grupe, familii si tipodimensiuni de produse in cadrul ramurilor si subramurilor, avand loc pe aceasta baza o rapida evolutie a schimburilor economice externe.

b) Evolutia puternica si in modalitati specifice a procesului integrarii economice internationale atat in Europa, cat si in alte zone ale lumii, precum si perfectionarea politicilor comerciale, a metodelor, tehnicilor si instrumentelor de comercializare.

c) Ascensiunea societatilor transnationale care a avut, printre alte consecinte, si cresterea ponderii fluxurilor comerciale intrasocietate (intre filialele acestora amplasate in tari diferite), in ansamblul exporturilor si importurilor.

d) Discrepantele in repartizarea pe glob a capitalului, a resurselor naturale, a fortei de munca, discrepante care au la baza factori de ordin economic, social-istoric, natural si geografic, au determinat tarile ca, in conditiile adancirii diviziunii internationale a muncii, sa participe tot mai intens la schimburile economice externe, pentru a face fata cerintelor tot mai diversificate ale productiei si consumului.

e) Progresele realizate in domeniul transporturilor si al telecomunicatiilor, si tehnicilor bancare si valutar - financiare.

Deci, factori importanti au determinat puternica interconditionare dintre comertul exterior si cresterea economica, in conditiile contemporane.

I.1. Relatiile comerciale ale Romaniei cu alte state

Cu cat ai puternic apare aceasta interconditionare pentru Romania. La multe dintre cele mai importante resurse, tara noastra dispune de o baza proprie de materii prime si dimensiuni restranse in raport cu nevoile, avand deci o insemnatate cu totul aparte completarea ei prin schimburile economice externe.

De asemenea, dimensiunile pietei interne, capacitatea de absorbtie a acesteia in raport cu cerintele optimizarii seriilor de fabricatie care sa asigure o eficienta economica inalta, dar si desfasurarea unei game largi de activitati la nivel optim, presupun ca ponderi mari din productia multor ramuri si subramuri ale industriei si economiei nationale sa fie destinate exportului.

In acest mod, se valorifica pe piata externa resursele nationale si se obtin mijloace de plata necesare procurarii de pe aceasta piata a bunurilor de productie si de consum pe care nu le produc sau le produc in cantitati insuficiente agentii economici interni.

Totodata, este simultan realizarea exigentelor de calitate, eficienta si reinnoire pe care le pune concurenta in cadrul relatiilor economice externe, cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie si a fortei de munca, creandu-se premise tot mai favorabile ca dezvoltarea comertului exterior sa devina un factor al cresterii economice, al sporirii venitului national.

In acelasi timp, cerintele mari si variate ale economiei romanesti de tehnica si tehnologii moderne, precum si valorificarea pe piata externa a rezultatelor cercetarii stiintifice nationale arata insemnatatea cu totul deosebita a schimburilor economice internationale pentru progresul rapid al economii Romaniei, pentru modernizarea structurilor ei de productie atat prin efecte directe, cat si prin cele de antrenare in intreaga economiei nationala.

Toate acestea evidentiaza cauzele pentru care, desi s-au amplificat si celelalte fluxuri economice externe, comertul exterior al Romaniei se manifesta, prin volum si pondere, ca fluxul economic cel mai important. In consecinta, dinamica, structura si nivelul de eficienta ale schimburilor comerciale cu strainatatea au implicatii de profunzime asupra intregii vieti economice a tarii. De aceea, problemele fundamentale ale dezvoltarii economiei Romaniei, in prezent si in perspectiva, pot fi rezolvate, in conditiile integrarii complexe in sistemul relatiilor economice externe, atat pe plan european, cat si mondial.

Eficienta comertului exterior

Data fiind legatura tot mai stransa care se manifesta in economia mondiala contemporana intre cresterea economica in fiecare tara si comertul ei exterior, o insemnatate deosebita capata realizarea cu o eficienta economica cat mai ridicata a raporturilor economice externe.

Eficienta comertului exterior, ca una din formele de baza ale eficientei economice, exprima raportul dintre ansamblul efectelor acestei activitati inregistrate in economia nationala si eforturile, respectiv cheltuielile, ocazionate pentru realizarea lor.

In aprecierea continutului eficientei relatiilor economice internationale, efectele obtinute pot fi grupate, dupa natura si modul transmiterii lor, in: directe, care actioneaza nemijlocit asupra profitului obtinut din comertul exterior; indirecte sau propagate, care influenteaza alte activitati la nivel macro si microeconomic atat cele legate de afacerile economice respective, cat si economia nationala in ansamblu. Efectele directe se manifesta, de regula, dupa un interval de timp relativ scurt, pe cand cele propagate isi exercita influenta pe termen mediu si lung.

Schimbul de marfuri realizat pe piata externa este un proces economic, al carui efect consta deci in faptul ca economia nationala isi intregeste, pe seama importului, necesarul de bunuri pentru consumul national productiv si individual, oferind in schimb, la export, marfuri pe care le poate produce in cantitati mai mari decat cele necesare consumului intern si in conditii de competitivitate. In functie de natura marfurilor exportate si importate, fiecare tara poate sa-si sporeasca sau sa-si diminueze potentialul economic, respectiv posibilitatile de valorificare a resurselor sale materiale si umane, in directia dezvoltarii fortelor productive, valorificarii superioare a resurselor naturale, crearii de produse noi, cresterii productivitatii factorilor de productie etc. Schimbul international de marfuri contribuie, de asemenea la realizarea unei structuri moderne a productiei sociale.

Alaturi de economia de munca sociala realizata direct din schimbul international de marfuri si servicii, reflectata prin rentabilitate, eficienta economica a comertului exterior oglindeste si economia de munca ce se obtine in unitatile beneficiare ale importului de masini, instalatii, echipamente tehnologice, licente si know-how, precum si in intreprinderile fuzionare de marfuri si servicii exportate, prin posibilitatea valorificarii unor capacitati de productie excedentare, prin posibilitatile de a crea unitati de productie la dimensiuni optime etc.

Prin urmare, eficienta economica a comertului exterior are o sfera mai larga de cuprindere decat rentabilitatea, insumand ansamblul efectelor economice ale schimbului international de marfuri si servicii, concretizate in sporirea venitului national, in timp ce rentabilitatea in activitatea de comert exterior evidentiaza doar efectele directe si imediate inregistrate pe masura derularii operatiilor comerciale externe. Insa, in practica, calculele economice se refera, mai ales, la rentabilitatea comertului exterior. In cazul exportului, pretul intern reflecta efortul, iar pretul extern reflecta efectul. Cu cat este mai mic raportul dintre preturile interne si preturile externe, cu atat exportul este mai eficient. In cazul importului, pretul cu care se vinde marfa respectiva pe piata interna reprezinta efectul, iar pretul platit pe piata externa reprezinta efortul. Cu cat este mai mare raportul dintre pretul intern si pretul extern, cu atat importul este mai eficient. In consecinta, pentru a realiza o economie de munca sociala pe ansamblul schimburilor economice cu strainatatea, pentru ca activitatea de comert exterior sa contribuie la cresterea venitului national, se impune necesitatea ca preturile incasate pe pietele externe la export sa acopere cheltuielile efectuate cu realizarea marfurilor exportate si sa asigure obtinerea de profit. In acelasi timp, preturile platite pe pietele externe pentru marfurile importate trebuie sa fie mai mici decat costurile realizarii lor in cadrul economiei nationale.

II. Prezentarea firmei de comert exterior S.C. SERSTILL S.A.

ii.1 Prezentare generala

In 1994 ia nastere S.C. SERSTILL S.A. intr-un spatiu de 150 mp inchiriat, in urma hotararii judecatoresti din data de 17.02.1996, fiind inregistrata la Registrul Comertului,cu numarul J13/2687/1996, avand ca obiect de activitate vanzare vopselelor decorative, auto si a produselor pentru intretinerea curateniei.

In 2005-2009 incepe extinderea si dezvoltarea la nivel national si international; se descchid puncte de lucru.

S.C. SERSTILL S.A. este un important actor pe piata comertului, romanesc atat in ceea ce priveste exportul, cat si importul, ocupand, alaturi de celelalte firme de comert exterior din Romania un loc important, bucurandu-se de un mare succes si respect din partea partenerilor de afaceri straini. S.C. SERSTILL S.A. este organizata pe produse pentru finisaje in constructii, in intreprindere existand servicii ce se ocupa de derularea operatiunilor comerciale - export sau import - sau cu vanzarea la intern.

Societatea este condusa de catre Consiliul de Administratie aleasa de Adunarea Generala a Actionarilor, ce reprezinta in cadrul firmei organul suprem de decizie. Sedintele consiliului de administratie se tin lunar, conducerea efectiva este realizata de catre comitetul de sedinte (sedintele au loc saptamanal), iar conducerea operativa zilnica este efectuata de catre Directorul General, Directorul Economic. Sediul social al societatii este in Brasov.

Modificarea sediului social, precum si infiintarea de filiale, reprezentante, birouri, sucursale, agentii si altele, in Romania sau in strainatate, se va putea face, pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor.

"S.C. SERSTILL S.A.", ca societate de comert exterior, are prevazut prin statutul societatii sale urmatoarele obiecte de activitate:

Ø      operatiuni de export-import in lohn si barter; schimb de marfa;

Ø      prestari de servicii in lei si/sau valuta in tara si /sau in strainatate;

Ø      operatiuni de switch aller-retour, leasing, bursa, operatiuni de know-how;

Ø      infiintarea de filiale, birouri de comert in tara si strainatate pentru operatiuni de comert si in vederea prospectarii pietei externe;

Ø      organizarea de retele de desfacere in strainatate pentru comercializarea in nume propriu a produselor;

Ø      desfacere de marfuri prin magazine proprii si en gross;

Ø      intermedieri in calitate de agent general pentru activitatea de comert exterior;

II.2. Exporturile in cadrul S.C. SERSTILL S.A.

Principala activitate a societatii este cea de export realizata, in principal, pe cont propriu. Actionand pe cont propriu, marfurile sunt achizitionate in lei de la diversi clienti interni si livrate pe masura depistarii acestora.

Principalele marfuri exportate de S.C. SERSTILL S.A. sunt demarate importul si distributia locala de produse sanitare: baterii, cazi si cabine dus, obiecte sanitare din Finlanda, finisaje, sanitare si scule pentru constructii.Contractele privind vanzarile internationale se particularizeaza, in mare masura, in functie de specificul tehnicilor de comert exterior utilizate. Cu toata diversitatea lor, totusi, ele contin un anumit numar de reguli generale care constituie elemente eventuale ale actului de vanzare-cumparare.

Contractul de export reprezinta punctul de plecare in cadrul operatiunii de livrare a marfurilor la extern, de aceea este importanta structura acestuia:

Ø      partile contractante: vanzator / cumparator;

Ø      obiectul contractului, care il reprezinta in contractul extern transferul proprietatii unor marfuri romanesti catre cumparatori - clienti externi;

Ø      denumirea marfurilor contractante la export;

Ø      cantitatea marfurilor;

Ø      calitatea acestora;

Ø      pretul de vanzare unitar, precum si valoarea totala a marfurilor;

Ø      moneda de contract;

Ø      modalitatea de plata, cuprinzand termenul de plata si garantiile de plata;

Ø      conditiile de livrare, conform regulamentului INCOTERMS 2000 (cuprinzand specificatia livrarii);

Ø      termenul de livrare;

Ø      destinatia;

Ø      modul de transport (auto, feroviar, naval, aerian);

Ø      clauze de forta majora;

Ø      modul de solutionare a eventualelor reclamatii; si instanta competenta;

Ø      clauze finale.

Activitatea de derulare a tranzactiilor internationale incepe practic, in cadrul oricarei firme, din momentul in care contractul extern a fost incheiat si a intrat in vigoare. Practic, derularea presupune realizarea a doua mari obiective: pe de o parte, livrarea marfii, pe de alta parte, in casarea contravalorii acesteia, respectiv plata pretului.

Livrarea marfii in functie de clauzele contractuale, de conditia de livrare in special si de modalitatea de plata delimiteaza declansarea executarii contractului si partajarea responsabilitatilor partenerilor.

Continutul livrarii marfii, ca proces, consta intr-un ansamblu de activitati, documente, uzante si formalitati care influenteaza operativitatea tranzactiilor, derularea lor reciproc avantajoasa, eficienta acestora

Pretul reprezinta in operatiunile de comert exterior unul din obiectivele principale ale participantilor la comertul exterior, mai ales pentru ca acesta se concretizeaza in final in cifra de afaceri, ajutata fiind de politica pe care firma o abordeaza, reusind astfel sa-si depaseasca concurentii.

In contractul de vanzare internationala pretul este un element esential, fiind concretizat in suma de bani care trebuie sa revina exportatorului ca urmare a livrarii marfii importatorului, determinat prin inmultirea cantitatii cu unitatile de produse. In cadrul S.C. SERSTILL S.A., pretul unitar se exprima, pe unitatea de produs, de regula, in moneda tarii cumparatorului.

Pretul de contract se inscrie in contract in functie de conditiile de livrare, acestea putand fi, in conformitate cu INCOTERMS 2000 si in conformitate cu metodele practicate de S.C. SERSTILL S.A.

In negocierea pretului extern cu cumparatorii, lucratorii S.C. SERSTILL S.A. urmaresc ca nivelul pretului obtinut sa acopere costurile producatorului, exprimate in valuta, asigurarea unui profit rezonabil si realizarea comisionului cuvenit firmei romanesti.

In situatiile in care preturile sunt foarte mari, de regula, se renunta de la inceput la operatiune. In schimb, cand diferentele respective sunt rezonabile, se insista asupra doua cai de apropiere a lor.

II.3. Structura organizatorica(ORGANIGRAMA)

II.4.Organizarea departamentului de contabilitate(orgnigrama)

In cadrul departamentului de contabilitate circuitul documentelor se face de la stanga la dreapta avand o forma circulara

III.Studiu de caz privind operatiuni de comert exterior

Pentru efectuarea acestui studiu de caz dispunem de urmatoarele:

Stocul initial la inceputul operatiilor, se prezinta sub forma urmatoare:

Pentru evidentierea acestui tip de export studiem urmatoarea monografie contabila:

1) In data de 12.12.2009 s-au achizitionat 49 de mobiliere de baie, de la furnizorul intern SC SERSTILL SRL. Tranzactia s-a efectuat pe baza de factura fiscala.

Pretul de cumparare a fost de 4.657 lei echivalentul sumei de 160 USD/buc. Acest pret nu include TVA. Plata partiala pentru jumatate din valoarea facturii fiscale se va evidentia prin ordin de plata in aceeasi zi. Restul sumei se va incasa in luna urmatoare.

Comisionul bancar aferent tranzactiei de 250 lei. Cursul de schimb valutar aferent acestei tranzactii economice este de 1 USD = 3.110 lei.

Metodologia contabila aferenta acestui tip de tranzactie:

1. Achizitia marfurilor in baza facturii fiscale:

% = 401 271.584 lei

371 Furnizori 228.222 lei

Marfuri

4426 43.362 lei

TVA - deductibila

2. Achitarea partiala a facturii fiscale prin OP:

401 = 5121 135.792 lei

Furnizori Conturi la banci in lei

3. Plata comisionului bancar aferent tranzactiei:

627 = 5121 250 lei

Cheltuieli cu serviciile Conturi la banci in lei

bancare si asimilate

Stocul dupa achizitie, se prezinta sub forma urmatoare:

2) In data de 16.012.2009 se exporta in baza unei intelegeri contractuale societatii Pro Team Corporation din Germania:

Ø      60 buc mobilier de baie la pret de 200 USD/buc;

Ø      50 buc cazi la pret de 375 USD/buc;

Ø      100 buc baterii la pret de 180 USD/buc.

Achitarea integrala se va face in termen de 30 zile de la primirea facturii externe. Conform intelegerii contractuale trebuie achitata 1/5 din valoarea totala in termen de 10 zile de la primirea acesteia. Livrarea marfurilor la extern se face in conditia C.A.F. Cheltuielile externe de transport se calculeaza la facturare pentru suma de 1.000 USD. Comisionul vamal este in valoare de 7.500 lei, iar comisionul bancar aferent tranzactiei bancare este in valoare de 150lei. Cursul de schimb valutar al datei respective este 1 USD = 3.872 lei.

In conditia de livrare C.A.F, pretul extern cuprinde costul marfii si transportul pe parcurs extern.

Metodologia contabila:

1. Livrarea marfurilor la extern in baza facturii externe:

= % 1.435.782 lei

Clienti 707 1.407.510 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

708 28.272 lei

Venituri din activitati diverse

Iesirea din gestiune pentru cele trei produse:

Descarcarea de gestiune se face la pretul de achizitie si se calculeaza astfel:

Ø      pentru mobilierul de baie:

(20 x 4.321) + (40 x 4.657) = 86.436 + 186.304 = 272.740

Ø      pentru cazi:

50 x 7.203.000 = 360.150

Ø      pentru baterii:

100 x 5.000 = 500.034.

Total descarcare de gestiune: 272.740 + 360.150 + 500.034 = 808.789

2. Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute la costul de achizitie:

607 = 371 808.789 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

3. Factura de cheltuieli externe si transport maritim:

= 401 28.272 lei

Cheltuieli cu transportul Furnizori

de bunuri si personal

4. Plata facturii de cheltuieli externe si transport maritim, prin OP:

= 5124 28.272 lei

Furnizori Conturi la banci in devize

5. Plata comisionului vamal prin OP:

635 = 447 7.500 lei

Cheltuieli cu alte impozite Fonduri speciale - taxe

taxe si varsaminte si varsaminte asimilate

447 = 5121 7.500 lei

Fonduri speciale - taxe Conturi la banci in lei

si varsaminte asimilate

6. Plata comisionului bancar aferent platii comisionului vamal:

627 = 5121 150 lei

Cheltuieli cu serviciile Conturi la banci in lei

bancare si asimilate

3) In data de 16.02.2009 au loc urmatoarele tranzactii: achizitia a 200 de accesorii pentru baterii, in suma de 150 USD si 100 de sisteme de scurgere, in valoare de 275 USD, de la furnizorul intern SC ARTIZAN PROD SRL. Tranzactia s-a efectuat pe baza de factura fiscala, care se achita partial pentru 1/6 din valoarea totala, prin ordin de plata in aceeasi zi. Restul sumei se va incasa in transe lunare egale aferente lunilor urmatoare. Comisionul bancar aferent tranzactiei este de 250.000 lei. Cursul de schimb valutar aferent acestei tranzactii economice este de 1 USD = 3.872 lei.

Metodologia contabila este asemanatoare celei din data de 12.02.2009:

Dupa achizitia de marfa, stocul se prezinta in structura urmatoare:

1.Achizitia marfurilor in baza facturii fiscale:

% = 401 1.975.566 lei

371 Furnizori 1.660.140 lei

Marfuri

4426 315.426 lei

TVA - deductibila

2.Achitarea partiala a facturii fiscale prin OP:

401 = 5124 329.261 lei

Furnizori Conturi la banci in devize

3. Plata comisionului bancar aferent tranzactiei:

627 = 5121 250 lei

Cheltuieli cu serviciile Conturi la banci in lei

bancare si asimilate

4) In data de 20.12.2004 s-au vandut la extern, societatii Alexander Corporation 75 de obiecte sanitarede 215 USD pe bucata. Conform intelegerii contractuale, societatea importatoare se obliga sa achite jumatate din suma totala in termen de 10 zile de la primirea facturii. Livrarea marfurilor la extern se face in conditia FOB.

Comisionul vamal este in valoare de 14.850 lei, iar comisionul bancar aferent tranzactiei este in valoare de 250.000lei. Cursul de schimb valutar al datei respective este 1 USD = 3,0978 lei.

Datorita faptului ca livrarea marfurilor se face in conditia FOB, societatea exportatoare S.C. SERSTILL S.A. a suporta cheltuielile cu transportul pana la incarcarea marfurilor pe vas, in portul de expeditie, stabilit prin contract - portul F.O.B. Constanta.

Metodologia contabila:

1. Livrarea marfurilor la extern in baza facturii externe:

411 = 707 467 lei

Clienti Venituri din lucrari executate

si servicii prestate

2. Descarcarea gestiunii marfurilor vandute la costul de achizitie:

Calculul valorii stocului care se va scoate din gestiune si care se calculeaza la costul de achizitie:

75 x 4.330 = 324.750

607 = 371 324,750 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

3. Inregistrarea cheltuielilor cu transportul pana la chei:

a)      Costul transportului pana la chei si costul incarcarii:

% = 401 34.483 lei

624 Furnizori 28.878 lei

Cheltuieli cu transportul

de bunuri si personal

4426 5.505 lei

TVA deductibila

4. Inregistrarea cheltuielilor aferente comisionului vamal:

635 = 447 14.850 lei

Cheltuieli cu alte impozite Fonduri speciale - taxe

taxe si varsaminte si varsaminte asimilate

5. Inregistrarea cheltuielilor aferente comisionului bancar:

627 = 5121 250 lei

Cheltuieli cu serviciile Conturi la banci in lei

bancare si asimilate

5) In ziua de 22.04.2009 societatea S.C. SERSTILL S.A. livreaza societatii Lucky Star din Italia in conditia CIF:

Ø   200 de mobilier de baie de 26 $/ bucata

Ø   70 sisteme de scurgere la valoarea de 20 $/bucata.

Inregistrarile contabile specifice sunt:

1. Livrarea marfurilor la extern in baza facturii externe:

411 = % 2.072 lei

Clienti 707 1.874 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

708 197 lei

Venituri din activitati diverse

2. Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute la costul de achizitie:

Descarcarea de gestiune pentru marfurile vandute, la pretul de achizitie, este:

Ø      pentru mobilier de baie:

(75 x 5) x (125 x 5) = 1.124

Ø      pentru sisteme de scurgere:

70 x 5.000 = 397.712

Total descarcare de gestiune: 1.124 + 397 = 1.521

607 = 371 1.521 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

3. Factura de cheltuieli externe si transport maritim:

624 = 401 47.412 lei

Cheltuieli cu transportul Furnizori

de bunuri si personal

4. Plata decontului de cheltuieli de asigurare:

613 = 401 149.994 lei

Cheltuieli cu primele de asigurare Furnizori

5. Plata comisionului vamal:

635 = 447 45.280 lei

Cheltuieli cu alte impozite Fonduri speciale - taxe

taxe si varsaminte si varsaminte asimilate

447 = 5121 45.280 lei

Fonduri speciale - taxe Conturi la banci in lei

si varsaminte asimilate

6) In 28.12.2004 se incaseaza 11 USD in BCR, reprezentand plata partiala a facturii externe emise catre societatea din Germania, Pro Team Corporation aferenta datei de 16.04.209. Cursul de schimb valutar din ziua respectiva este de 1USD = 3,0966 lei.

Inregistrarea contabila este:

5124 = % 318.626 lei

Conturi la banci in devize 411 317.592 lei

Clienti

765 1.034 lei

Venituri din diferente

de curs valutar

7) In 28.12.2004 se incaseaza 25 USD in BCR, reprezentand plata partiala a facturii externe emise catre societatea Lucky Star din Italia din data de 22.12.2004, si 10 USD, reprezentand plata partiala a facturii externe emise catre societatea din Germania, Pro Team Corporation aferenta datei de 01.05.2009. Cursul de schimb valutar aferent este de 1USD = 3,0966 lei.

5124 = % 724.150 lei

Conturi la banci in devize 411 710.200 lei

Clienti

765 13.950 lei

Venituri din diferente

de curs valutar

5124 = % 289.660 lei

Conturi la banci in devize 411 288.720 lei

Clienti

765 940 lei

Venituri din diferente

de curs valutar

III.2. Intocmirea documentelor aferente operatiunilor de mai sus

Prin urmare, voi prezenta in continuare teurile contabile aferente conturilor utilizate in operatiunile anterior prezentate.

Debit

Credit

S.I=0

S.F.=201.659