Universitatea de Nord Baia Mare

Colegiul Universitar Economic

si de Administratie

Conducerea Unitatilor Comerciale

si de Turism

LUCRARE DE ABSOLVIRE

"PROGRAM DE EVIDENTA A PERSONALULUI

SI CALCUL AL SALARIILOR"

CAPITOLUL 1

GENERALITATI

In aceasta lucrare va fi prezentat un 'Program de evidenta a personalului si de calcul al salariilor si totodata si avantajele acestui program si ale utilizarii lui.

Aceasta aplicatie dupa cum ii spune si numele va fi apta sa tina evidenta personalului si sa calculeze salariile acestora, putand sa arhiveze datele pe o perioada de pana la un an.

Programul este astfel conceput si construit incat sa poata fi utilizat cu usurinta si de catre un nespecialist in domeniul informaticii, necesitand doar un bagaj minim de cunostinte in domeniul utilizarii calculatoarelor personale si poate cateva ore de 'antrenament'. Singura obligatie a utilizatorului nu este alta decat aceea de a introduce datele necesare evidentierii personalului cum ar fi: nr.sectie, nr.ordine, nume, localitate, adresa, etc si datele necesare calcularii salariilor cum ar fi: salarul de baza sau negociat; sporul de vechime in %, etc., dupa care utilizatorul in orice moment poate sa listeze la monitor sau la imprimanta datele de care are nevoie, intr-un timp foarte scurt, dupa diferite criterii cum ar fi in cazul evidentierii personalului, listarea tuturor persoanelor care lucreaza in sectia X sau acelor care locuiesc in localitatea Y. Dar totodata la capitolul salarii acest program pe langa faptul ca este in stare sa calculeze salariile personalului, adica sa intocmeasca un stat de plata; el mai poate obtine informatii privind personalul care au rate CEC; CAR; chirii. Poate lista diferite rapoarte; centralizatoare ale statelor de plata pe sectii; pe total intreprindere. Mai poate efectua fluturasi de plata pentru chenzina I-a, sau chenzina a II-a.

Datele o data introduse si salvate ori de cate ori dorim se pot actualiza adica: adauga, modifica sau sterge.

Prin acest program nu se urmareste concedierea personalului care facea aceste operatii manual; ci sporirea productivitatii muncii acestora prin reducerea timpului de lucru la acest sector si concentrarea atentiei si muncii in alte probleme care cer mai multa munca fizica din partea acestui personal.

CAPITOLUL 2

SISTEME DE CALCUL

In general prin notiunea de calculator sunt desemnate mai multe lucruri ce nu poseda decat asemanari vagi:

-calculatorul de buzunar;

-calculatorul de birou;

-calculatorul personal.

Dupa cum ne sugereaza si denumirea sa, un calculator personal reprezinta un bun de larga folosinta putand fi accesibil in principiu oricarei persoane.

Functionarea unui PC este de tip algoritmic; un calculator personal stie exact in ce punct se afla la un moment dat si ce are de facut in acel moment. Dupa ce executa ceea ce avea de executat ajunge intr-un nou punct pe care-l cunoaste cu exactitate si are iarasi de realizat o operatie bine determinata. Un calculator personal odata programat poate ajunge singur la destinatia dorita.

Un PC poseda obligatoriu un monitor foarte asemanator cu un televizor cu ajutorul caruia transmite utilizatorului ceea ce are de transmis si de asemenea poseda o tastatura, asemanatoare celei de la masina de scris cu ajutorul careia transmite calculatorului informatiile necesare.

Deci calculatorul este un ansamblu de dispozitive si circuite foarte diverse. Constructia unui calculator este determinata de tehnologia disponibila la un moment dat, dar si de domeniul de aplicatie, de performantele cerute si de costul echipamentelor, fiind diferita de la un model la altul, de la o serie la alta sau de la o generatie de calculatoare la alta.

Astazi exista in exploatare trei mari categorii de calculatoare:

1.Calculatoarele mari, la noi in tara: FELIX, care sunt uzate moral datorita spatiului mare ocupat de acestea, ele necesitand o climatizare corespunzatoare si nu in ultimul rand datorita faptului ca au un pret de cost mare, avand un sistem de programe neprietenos. Au un mod de operare de tipul 'batch', neinteractiv adica functioneaza pe baza cartelelor.

2.Minicalculatoarele (RSX) sunt utilizate si ele din ce in ce mai putin datorita faptului ca au si ele un gabarit mare si au o capacitate de lucru apropiata de cea a microcalculatoarelor de azi.

3.Microcalculatoarele (PC) sunt de dimensiuni mici cu o capacitate de lucru satisfacatoare. Calculatoarele compatibile IBM-PC formeaza o familie de calculatoare construite cu procesoare INTEL. Acestea sunt foarte populare la noi si au un pret de cost scazut.

2.1. TIPURI DE CALCULATOARE.

COMPONENTE.

Productia calculatoarelor IBM-PC a inceput in 1981, in scurt timp ele devenind foarte raspandite. Calculatoarele compatibile IBM-PC, pe care pot fi rulate toate programele elaborate pentru IBM-PC, constituie in prezent cea mai mare parte din parcul de calculatoare electronice profesionale din lume, iar resursele program elaborate pentru ele cuprind toate sferele de activitate.

Din punct de vedere arhitectural un calculator IBM-PC se compune din:

a).Unitatea centrala este menita sa gestioneze activitatea intregului sistem. Unitatea centrala a unui calculator de tip IBM-PC se compune din:

*Microprocesorul central destinat controlului functionarii calculatorului si efectuarii operatiunilor de calcul. Microprocesorul central determina viteza de lucru a calculatorului. Memoria ROM sau memoria operativa care contine componentele sistemului de operare necesare la un moment dat, precum si programul utilizatorului cu datele acestuia, program care este lansat in executie la momentul respectiv.

Unitatile de comanda (cuploarele)

Sunt dispozitive electronice care controleaza activitatea unitatilor periferice.

a).Porturile de intrare-iesire: prin care unitatea centrala

realizeaza schimbul de date cu unitatile periferice. Exista porturi specializate prin care are loc schimbul de informatii intre unele unitati interne ale calculatorului si porturi cu destinatie generala la care se pot conecta diferite dispozitive periferice suplimentare.

Porturile cu destinatie generala sunt de doua tipuri:

-paralele;

-seriale asincrone.

Porturile paralele efectueaza operatiile de intrare-iesire

cu o viteza mai mare decat porturile seriale dar necesita un numar mai mare de circuite pentru schimbul de date.

b).Monitorul este unitatea destinata afisarii datelor alfanumerice si grafice. Exista monitoare color si monocrome. Ele pot functiona in doua moduri: alfanumeric si grafic.

In regim alfanumeric ecranul este impartit in zone conventionale numite zone caracter. De obicei aceste zone alcatuiesc 25 de linii cu 80 caractere pe linie.

Pe monitorul color fiecare zona caracter poate avea o culoare pentru caracter si o culoare pentru fond. Pe monitoarele monocrom se foloseste afisarea textului cu intensitate sporita subliniere, afisarea textului in video invers, etc..

c)Tastatura este unitatea destinata introducerii datelor sau programelor. Este caracterizata de un parametru esential fiabilitatea. Ea reprezinta pentru un calculator personal "calciiul lui Ahile".

Exista in mai multe variante constructive: contact mecanic sau contact bazat pe senzori. Sunt de preferat cele din ultima familie.

Denumirea tastaturilor se diferentiaza dupa numarul de taste, de obicei 101 sau 102 taste dupa asezarea pe tastatura a literelor alfabetului.

d)Unitati de stocare pe discuri magnetice flexibile.

Discurile flexibile (dischete) permit transportarea informatiei de la un calculator la altul, pastrarea informatiei care nu se foloseste permanent, pastrarea copiilor de arhiva a informatiei de pe discul Winchester, etc..

Cele mai raspindite in prezent sunt:

-dischetele cu diametru de 5,25" inch (13,3 mm) cu capacitatea de 360 KO notate cu DS/DD (Double Side / Double Density) si de 1,2 MB notate DS/HD (double Side/High Density).

-dischetele cu diametrul de 3,5' inch (89 mm) cu capacitatea de 1,44 MO. Aceste dischete sunt incorporate intr-un plic de masa plastica, ceea ce le mareste fiabilitatea si durata lor de utilizare.

Inainte de prima utilizare dischetele trebuie initializate intr-un mod special, acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui program special de operare MS-DOS, denumit: FORMAT.

Alte tipuri de dispozitive de stocare:

-CD-ROM (Compact Disk-Read Only Memory) este un disc identic ca forma si mod de intrebuintare cu discul flexibil. Diferentele sunt esentiale: are capacitatea de cateva sute de Mb si viteza de lucru de numai 2-3 ori mai lenta decat a discului fix. Dezavantajul esential: nu poate fi decat citit si nu scris.

-Discul optic. Unica diferenta fata de CD-ROM este ca poate fi si scris.

-Streamerul. Caseta magnetica asemanatoare ca forma unei casete video. Poate fi scrisa sau citita, intr-un dispozitiv special. Capacitatea de memorare este de sute de Mb (120,250). Viteza de lucru mica in raport cu discurile optice. Dezavantajul esential este cel al casetei audio fata de discul pick-up-ului pe caseta melodia poate fi ascultata numai dupa ce am derulat caseta in acea pozitie (accesul la informatie este secvential) pe cand o melodie de oriunde de pe disc poate fi ascultata imediat (accesul la informatie este de tip aleator).

Mai exista cartele-banda de hartie perforata.

Unitati de stocare pe discuri Winchester. Aceste unitati de stocare pe discuri Winchester se folosesc pentru pastrarea permanenta a informatiei utilizate in calculator:

*Programele sistemului de operare;

*Pachetele de programe utilizate frecvent de programatori;

*Editoare de text;

*Compilatoare de diferite limbaje de programare.

Existenta discului Winchester sporeste considerabil eficienta calculatorului si comoditatea utilizarii lui.

In afara de aceste componente, la un calculator mai pot fi conectate:

e).Imprimanta unui calculator personal este un periferic de iesire optional. Ea reprezinta principalul dispozitiv cu ajutorul caruia se tiparesc pe hartie rezultatele obtinute in urma executarii unui program.

Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt:

-rezolutia;

-viteza de tiparire si calitatea;

-dimensiunea maxima a hirtiei pe care poate tipari;

-memoria imprimantei;

-posibilitati de extindere;

-fiabilitatea;

-auto propulsarea hartiei;

-stilul de caractere;

-compatibilitatea imprimantei cu resursele program.

Imprimantele produse sunt de diferite tipuri in functie de:

-formatul hartiei;

-numarul de caractere tiparite intr-o linie;

-sistemul de tiparire.

1)Imprimante matriciale: la care imprimarea se face prin intermediul unor ace care percuteaza o banda tusata.

Viteza de imprimare a imprimantelor matriceale este de 150-400 caractere pe secunda.

2)Imprimantele cu jet de cerneala: sunt dotate cu un mecanism special de imprimare care asigura formarea caracterului tiparit prin jeturi microscopice de cerneala. Asigura o calitate foarte buna a tiparului si sunt foarte comode pentru imprimarea color.

3)Imprimantele cu laser: care asigura cea mai inalta calitate a tiparului. La baza acestor imprimante sta principiul xerografiei. Viteza de tiparire a imprimantei cu laser este de la 15 la 3 secunde pentru o pagina.

f)Alte unitati periferice pentru calculatoarele de tip IBM-PC:

1).Mouse-ul este un periferic folosit pentru manipularea imaginilor pe ecran si introducerea informatiei in calculator. Denumirea se datoreaza aspectului si modului de operare. Mouse-ul sporeste productivitatea utilizatorului de 2-3 ori.

2).Plotterul este un periferic destinat imprimarii pe hartie a informatiilor grafice.

3).Scannerul este un dispozitiv periferic destinat introducerii rapide a informatiilor grafice in calculator prin perluare direct de pe hartia tiparita, iar in unele cazuri chiar de pe manuscris.

4).Adaptorul serial este dispozitivul periferic care permite conectarea calculatorului la o retea locala. In acest caz utilizatorul are acces la informatiile si unitatile celorlalte calculatoare din retea.

5).Banda (streamer-ul) este o unitate de salvare rapida a informatiei de pe discul Winchester.

TIPURI DE CALCULATOARE IBM-PC

Cele mai raspindite variante constructive ale unui calculator IBM-PC sunt:

*IBM-PC XT;

*IBM-PC AT 286;

*IBM-PC AT 386;

*IBM-PC AT 486;

*LAPTOP.

1).IBM-PC XT.

Este construit pe baza unui microprocesor 8088, sau 8086 ce functioneaza cu o frecventa de ceas de 6 MHz, are o memorie interna de 640 Kb, poseda o unitate de disc flexibil ce recunosc formatul DS-SD. Poate fi echipat optional cu un disc de 20 (eventual 40) Mb. Tastatura are o forma redusa cu numai 88, de taste iar monitorul este de tip CGA sau HGC.

Un XT se poate descurca foarte bine in situatii ce nu necesita prelucrari complexe (culegere de texte, date).

2).IBM -PC AT 286.

Este realizat pe baza unui microprocesor de tip 80286. Varianta cea mai des intalnita in care este oferita spre vanzare calculatorul este urmatoarea:

*80286/16 MHz-microprocesor 80286 cu frecventa de ceas de 16 MHz;

*1Mb RAM­1Mb de memorie disponibila pentru programare;

*40 Mb HDD/25 ms-disc fix de 40 Mb cu viteza de acces la pista de 25 m/s, (HDD=Hard Disc Drive)

*5,25" 1,2Mb FDD-unitate de disc flexibil de 5,25" ce recunoaste formatul HD (densitate inalta);

*3,5" 1,44Mb FDD -unitate de disc flexibil de 3,5" ce recunoaste formatul HD (FDD=Floppy Disk Drive);

*VGA Monitor/0,28mm-Monitor tip VGA cu o definitie de 0.2¸ mm;

*101 Keys Keyboard US­ tastatura cu 101 taste dispuse dupa standard US.

3).IBM-PC AT 386

Calculatorul care are la baza microprocesorul 80386 si pentru care exista urmatoarea oferta tipica:

*80386/25 MHz;

*2Mb RAM;

*80 Mb HDD/23 ms;

*5,25" 1,2Mb FDD;

*3,5" 1,44Mb FDD;

*SVGA Monitor 0,25mm;

*102 keys Keyboard US.

Dar poate exista si o varianta: 80386/SX/25MHz. SX indica faptul ca magistrala de date este de 16 biti.

4).IBM-PC AT 486

Are aceleasi caracteristici ca si AT 386 inclusiv 486/SX. 80486 este un microprocesor mai rapid si contine incorporat un coprocesor matematic. De obicei sistemele 486 poseda si memorie cache de 64, 128, sau 256 Kb, dar acest lucru nu este obligatoriu.

5).LAPTOP

Se diferentiaza de celelalte calculatoare prin dimensiunea foarte redusa si posibilitatea de a functiona independent de reteaua de alimentare cu tensiune (se alimenteaza cu un acumulator incorporat).

Dimensiunile sale reduse si posibilitatea de a functiona 3-8 ore, cu energia furnizata de un acumulator incorporat, transforma un LAPTOP intr-un computer de voiaj.

Mai exista calculatoare avansate de tip APPLE MACKINTOSH care sunt poate chiar mai performante decat IBM-PC dar datorita faptului ca au un pret mai ridicat decat IBM-PC sunt mai putin raspandite.

2.2. RETELE DE CALCULATOARE

Se disting trei mari categorii de retele de calculatoare:

*Retele locale, limitate la o incinta 'privata" dezvoltata independent de serviciile publice: LAN (Local Area Network).

*Retele limitate la aria geografica a unei localitati, oras: MAN (Metropolitan Area Network), viteza redusa de lucru.

*Retele extinse pe suprafete imense chiar pe intreg globul: WAN (World Area Network), viteza foarte redusa de lucru.

RETELE LAN

Practic o retea locala LAN leaga fizic calculatoarele si perifericele lor in interiorul unei zone geografice limitate. Scopul retelei este de a proteja intre mai multi utilizatori resurse comune cum ar fi mari unitati de disc, imprimante, diverse programe si fisiere.

Din punct de vedere al beneficiarului necesitatea utilizarii unei retele poate fi impartita in mai multe nivele:

*La nivelul cel mai de jos este schimbul simplu de fisiere, care solicita foarte putin reteaua. In acest caz utilizatorul apeleaza un program si datele sunt prelucrate pe un alt calculator. Prelucrarile esentiale sunt efectuate local si la sfirsitul acestora datele sunt trimise inapoi prin retea. La acest nivel nu exista partajare de resurse, practic reteaua fiind folosita ca si in cazul transmisiilor obisnuite prin liniile telefonice.

*La nivel de mijloc utilizarea bazelor de date partajate este necesar un acces permanent la resurse comune. Prelucrarile de date sunt modeste in cazul operatiilor de actualizare sau consultare si devin mai serioase in cazul trierilor, indexarilor, tiparirilor de situatii complexe, restructurarilor bazei de date. In acest caz reteaua este folosita din plin, baza de date continind informatii ce se afla pe mai multe calculatoare.

*La nivelul cel mai inalt se afla completari de program, calcule stiintifice, copieri de volume foarte mari de date care pot satura foarte rapid un calculator, nevoia partajarii echipamentelor fiind, in acest caz, primordiala.

Schema de conectare este definita de topologie. Topologiile cele mai des utilizate sunt: stea, inel, magistrala. Topologiile pot fi fizice (legaturile cablurilor intre calculatoare) si logice (modul in care comunica sistemele cuplate in retea).

Avantajele si dezavantajele topologiilor:

La un moment dat in retea nu pot sa circule mai multe mesaje fara sa intre in coliziune si sa se distruga. Pentru a evita acest lucru exista un protocol care determina regulile de acces la retea. Printre protocoalele existente, doua sunt cele mai utilizate: jetonul si imobilizarea.

Functiile specifice unui program de retea asigurate de majoritatea produselor sunt urmatoarele:

*Protejarea fisierelor. Aceasta creeaza posibilitatea mai multor utilizatori de a lucra in acelasi timp asupra aceluiasi fisier.

*Atribuirea dreptului de acees la fisiere;

*Operatiunea de mesagerie pentru programele evoluate

destinate marilor retele.

*Gestiunea cozilor de asteptare la imprimanta.

TIPURI DE RETELE LOCALE MAI DES FOLOSITE

1.NETWARE. Este cea mai raspandita retea. Este un produs al

firmei NOWELL, foloseste o arhitectura de tip client-server, fiind o retea de tip stea care poate sa interconecteze mai multe statii de lucru in jurul unui server care gestioneaza fisiere si mai multe imprimante. Arhitectura client-server oferindu-i un plus de securitate a datelor.

2.IBM Take Ring. Este o retea cu o topologie de tip inel cu protocol jeton, poate interconecta 260 de statii la 16 Mb/s. Fiecare nod al retelei contine o unitate de acces multistatii care poate accepta pana la 8 posturi de lucru. Distanta maxima de interconectare este de 3 km. O alta varianta a retelei are performante mai reduse dar permite interconectarea prin cablu telefonic.

3.ARCNET. Este dezvoltata in anii '70 de societatea DATAPOINT, aceasta retea era utilizata pentru conectarea propriilor microcalculatoare. A rezistat un timp si pentru microcalculatoare, a devenit una din retelele cu utilizare mare. Fizic este o retea arborescenta care asigura transmisii la viteza de 2,5 Mb/Sin banda joasa, prin cablu coaxial. Distanta maxima intre doua noduri este de 610 m, iar intre doua statii de 6,7 km.

4.SERIA ETHERNET. Ethernet este un standard dezvoltat cu mai bine de 10 ani in urma de firma DIGITAL EQUIPMENT, INTEL si XEROX.

In principal acest standard se caracterizeaza printr-o retea cu topologie de tip magistrala care utilizeaza protocolul CSMA/CD. Multe firme au utilizat acest standard. Dintre cele mai cunoscute de IBM-PC fiind 3COM si BRIDGE COMMUNICATIONS.

Cele mai raspandite tipuri de retele de calculatoare sunt: ARCNET si cele din SERIA ETHERNET.

2.3. SISTEME DE OPERARE

Sistemul de operare este un ansamblu de programe care se incarca odata cu pornirea calculatorului. El intretine dialogul cu utilizatorul, gestioneaza resursele calculatorului, incarca si lanseaza alte programe aplicative. Sistemul de operare reprezinta o interfata intre utilizator si programele aplicative pe de o parte si resursele calculatorului pe de alta parte.

Motivul principal care impune existenta sa consta in faptul ca operatiile elementare asupra resurselor calculatorului, din punct de vedere al utilizatorului repezinta sute sau chiar mii de comenzi la nivelul de unitate hardware.

Menirea sistemului de operare este in primul rand de a ascunde toate subtilitatile complicate si inutile si a-i propune o interfata, comanda de lucru. Sistemul de operare mai efectueaza si unele functii suplimentare cum ar fi copierea si listarea fisierelor, incarcarea programelor utilizatorului in memoria operativa si lansarea in executie, eliberarea memoriei dupa executarea lor si alte functii auxiliare.

2.3.1. SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS

Sistemul de operare MS-DOS a fost creat in anul 1981 de catre firma MICROSOFT de unde si denumirea sa de MICROSOFT-DISK OPERATING SYSTEM. El a fost lansat cu primul calculator de tip IBM-PC. In forma sa initiala (versiunea 1.0), MS-DOS-ul era relativ modest neputand gestiona decat discuri de 5,25" de 330Kb. Dar aproximativ din doi in doi ani au aparut noi versiuni de MS-DOS.

Acestea aveau impusa cerinta de a respecta compatibilitatea cu vechile versiuni.

COMPONENTELE DE BAZA MS-DOS.

Sistemul de operare MS-DOS este alcatuit din urmatoarele componente:

*Sistemul de baza de intrare/iesire (BIOS-Basic Imput Output System), situat in memoria ROM a calculatorului. Destinatia BIOS-ului este executarea unora din cele mai simple operatii de intrare/iesire, testarea functionarii memoriei operative si a unitatilor periferice, stabilirea unor optiuni ale unitatilor si ca ultima operatie, predarea controlului incarcatorului sistemului.

*Incarcatorul sistemului de operare este un program foarte scurt inscris pe primul sector al fiecarui disc ce contine sistemul de operare. Functia acestui program este de a incarca in memorie celelalte doua fisiere care fac parte din sistemul de operare MS-DOS: IO.SYS si MSDOS.SYS .

*Fisierele IO.SYS si MSDOS.SYS se incarca in memorie si raman incarcate permanent. Fisierul IO.SYS reprezinta o componenta suplimentara a BIOS-ului si executa operatii de intrare/iesire, iar MSDOS.SYS executa celelalte functii ale sistemului de operare.

*Interpretorul de comenzi MS-DOS. Este un program numit COMMAND.COM ce se afla pe acelasi disc cu sistemul de operare si este destinat prelucrarii comenzilor introduse de catre un utilizator.

*Comenzi externe MS-DOS. Sunt programe instalate pe calculator odata cu sistemul de operare. Aceste programe efectueaza unele operatiuni utilitare, de exemplu, formatarea dichetelor, testarea discurilor.

*Drivere de intare/iesire. Sunt programe speciale care completeaza sistemul de intare/iesire MS-DOS, servesc unitatile neprevazute in BIOS, sau asigura utilizarea nestandarda a unitatilor existente. Driverele se incarca in memoria calculatorului odata cu sistemul de operare, iar numele lor se indica in fisierul CONFIG.SYS. Utilizarea driverelor permite conectarea unitatilor noi la un calculator fara a modifica fisierul de baza MS-DOS.

2.3.2. SISTEMUL DE OPERARE OS/2

Sistemul de operare a fost lansat de firma IBM in aceeasi zi, 2 aprilie 1987 cu microcalculatorul PS/2. OS/2 functioneaza pe modele 50, 60 si 80 ale microcalculatorului PS/2 dar nu pe modelul 30 deoarece acesta are la baza microprocesorul 8086, iar sistemul de operare OS/2 necesita o constructie bazata pe microprocesorul 80286 sau 80386.

Unul din cele mai mari avantaje ale sistemului OS/2 este multitaskingul. Fiecarui program i se acorda un interval de timp al unitatii centrale numit "timelice", astfel incat executia programelor se intretese creand impresia ca rezolva mai multe programe deodata.

OS/2 pastreaza majoritatea comenzilor DOS in ceea ce priveste manipularea fisierelor si operatiile cu echipamentele periferice introducand insa si mai multe comenzi noi.

Pentru bazele de date ale sistemului OS/2 s-a preferat un sistem de gestiune a bazelor multiutilizator, bazat pe limbajul SQL (Structured Querry Language), care permite utilizatorului sa construiasca extrem de usor propriile aplicatii.

Cerintele pietii demonstreaza ca lansarea sistemului de operare OS/2, in contradictie cu cele asteptate nu a eliminat sistemul de operare MS-DOS, majoritatea specialistilor lucrand in continuare sub acest sistem.

2.3.3. SISTEMUL DE OPERARE U/micro.

Sistemul de operare U/micro face parte din seria sistemelor romanesti, realizate de specialistii de la ITCI. Este un sistem multitasking, multiutilizator, compatibil cu sistemul de operare UNIX V7 al firmei americane AT&T. Este destinat calculatoarelor compatibile IBM-PC / XT / AT, putind fi instalt pe orice configuratie de sistem compatibila cu acesta.

Sistemul U/micro poate lucra in doua moduri:

*Modul independent, se lanseaza de pe disc flexibil sau disc Winchester.

*Modul bisistem U / DOS, se lanseaza de sub sistemul MS-DOS, prin incarcarea ca program DOS rezident a nucleului sistem U.

Sistemul este prevazut cu doua posibilitati de dezvoltare de programe:

*Cu instrumente proprii: compilator, asamblor, editor de legaturi, depanator.

*Printr-un mediu de dezvoltare in simulare subsistemul MS-DOS: compilator C-Microsoft, editor de legaturi MS­DOS, biblioteca speciala pentru sistem U.

Sistemul poate fi configurat in doua moduri:

*Monoutilizator

*Multiutilizator cu 2-3 posturi de lucru, conectate pe liniile seriale.

Sistemul poate fi generat in doua variante:

*Versiune dependenta de un hardware specificat

*Versiune independenta de un hardware care utilizeaza functiile BIOS de nivel scazut si unele caracteristici hard standard.

Din punct de vedere sofware sistemul se compune din:

*Bucle multitasking;

*Utilizator sub sistemul MS-DOS pentru initierea suporturilor cu structura si incarcarea unui sistem minimal;

*Un numar mare peste 80 de utilitare specifice sistemului de tip UNIX;

*Mediu independent de dezvoltare de programe;

*Mediu de dezvoltare in crass sub sistemul MS-DOS.

2.3.4. SISTEMUL DE OPERARE UNIX

Spre deosebire de alte sisteme de operare, UNIX se bucura de o acceptare unanima in lumea universitara, fiind folosit frecvent pentru a ilustra aspecte fundamentate ale teoriei sistemelor de operare.

Sistemul a fost permanent imbunatatit prin aportul studentilor de la Berkeley, producandu-se mai multe versiuni UNIX BSD pentru sistemul V32 si ulterior pentru seria de calculatoare VAX.

In afara portabilitatii, sistemul UNIX a promovat mai multe inovatii importante. Una dintre ele este conceptul de conducta care permite transmiterea directa a unor date intre doua procese eliminand astfel fisiere-disc intermediare, pentru a face comunicarea. Consecintele acestui mecanism sunt deosebit de importante. Pe de o parte, servicii relativ complexe pot fi realizate prin compunerea unor functii simple, implementate ca programe de mici dimensiuni. Pe de alta parte se elimina sectiunile duplicat, care ar apare inerent in aceste programe.

O caracteristica importanta a sistemului UNIX este orientarea evidenta catre prelucrarea textelor. De altfel prelucrarea textelor a constituit, alaturi de dezvoltarea programelor un tel vizat inca din fazele incipiente ale UNIX-ului.

Sistemul de operare UNIX suporta conectarea in retele de calculatoare si aplicatiile de posta electronica, transfer de fisiere la distanta, conectarea la noduri indepartate, etc.. De la prima aplicatie de retea inclusa in AT&T Version 7, in 1978, si pana la implementarea celebrelor protocoale TCP/IP in versiunea U/BSD in 1981, saltul calitativ facut de realizatori este foarte mare.

In urma trecerii in revista a acestor sisteme de operare si anume: MS-DOS, OS/2, U/micro, UNIX, am optat pentru sistemul de operare MS-DOS din mai multe motive.

Desi este mai putin preferat decat alte sisteme de operare cum ar fi UNIX este totusi preferat si de specialisti in primul rand datorita faptului ca este cel mai raspandit si mai des utilizat. Aproximativ din doi in doi ani acesta este imbunatatit. Unele dintre sistemele de operare cum ar de exemplu OS/2 nu functioneaza decat pe anumite tipuri de calculatoare personale, in cazul calculatoarelor IBM-PC doar pe modelul 50, 60 si 80.

Mai este preferat si datorita faptului ca la noi in tara este unul dintre cele mai accesibile sisteme de operare din punct de vedere financiar fiind punctul forte mai ales acum in momentul trecerii economiei noastre de la economia centralizata la o economie de piata. Dar acest sistem este si foarte bine documentat.

2.4. SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

Sistemele de gestiune a bazelor de date pe scurt SGBD reprezinta sisteme informatice specializate in stocarea si prelucrarea unui volum mare de date in rezolvarea problemelor de primul tip din clasificarea anterioara. Termenul "Baza de date" se va referi la datele de prelucrat, la modul de organizare a acestora pe suportul fizic de memorat iar termenul de "gestiune" se va referi la actiunea de memorare si prelucrare a acestor date.

Un SGBD trebuie sa asigure urmatoarele functiuni elementare referitoare la bazele de date:

*Definirea bazei de date;

*Introducerea datelor;

*Modificarea unor date existente in baza de date;

*Stergerea unor date ;

*Integrarea bazei de date, extragerea, informatiilor stocate in aceasta;

*Generare de rapoarte.

Aparitia sistemelor electronice de memorare, a discului magnetic in special, a dus la o noua etapa in dezvoltarea SGBD-urilor, caracterizata in principal prin :

*Separarea nivelului logic de cel fizic, realizandu-se o independenta logica a datelor;

*Alaturi de accesul secvential, aparitia accesului direct acesta avand ca efect imediat o crestere spectaculoasa a timpului de acces la date;

*SGBD-urile sunt pervazute cu primele utilitare incorporate, cum ar fi generatoarele de rapoarte si de tabele;

*Apar si primele tehnici de selectare, grupare si prelucrare a informatiilor.

Aparitia si raspandirea retelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea intr-o noua directie a SGBD-urilor acestea capatand un caracter multiutilizator. De asemenea au aparut baze de date distribuite, care reprezinta baze de date logic inegrate, dar fizic distribuita pe mai multe sisteme de calcul. Utilizatorul unei asemenea baze de date o vede ca pe o baza unica compacta.

De asemenea mediile SGBD-urilor au fost pervazute cu generatoare speciale (de rapoarte, de etichete, etc.), care tind sa inlocuiasca programarea cu utilizarea unor utilitare speciale incorporate in mediu.

O alta facilitate noua prevazuta in SGBD-urile moderne se refera la o tehnica de integrare a bazelor de date. Aceasta tehnica numita SQL (Structured Query Language), este de fapt un limbaj neprocedural pentru integrarea bazelor de date.

Ca directii de dezvoltare a SGBD-urilor in viitorul apropiat se prevad:

*Limbaje de programare orientate pe obiecte in cadrul SGBD-urilor;

*Baze de obiecte in sensul de date stocate in acestea vor fi imagini, sunete si diverse alte obiecte complexe, cuprinse toate in conceptul general de multimedia;

*Interfete cat mai prietenoase, grafice orientate pe obiecte.

dBASE IV

Este cel mai nou membru din familia de programe de gestiune a bazelor de date dBASE a firmei ASTHON-TATE. Este o unealta puternica pentru gestiunea datelor. Pot fi memorate, asociate, manipulate si regasite eficient si in timp scurt cantitati mari de informatii. Se pot reordona inregistrarile sau se pot afisa doar inregitrarile care satisfac anumite criterii.

Cu dBASE IV se poate lucra in doua moduri diferite dar complementare: mod orientat pe comenzi sau mod orientat pe meniuri.

Una din principalele noutati aduse de dBASE IV este centrul de control (Control Center). Acesta este un ecran cu sase panouri fiecare corespunzand unui alt tip de operatii. Tot ceea ce se face din centrul de control este organizat si inregistrat intr-un fisier catalog.

Alte noutati aduse de sistemul dBASE IV sunt:

*Sistem de ajutor perfectionat, furnizeaza un talon de continut cu nivele variate si specifice, pentru simplificarea cautarii informatiilor asociate;

*Compilarea programelor, programele sunt mai intai compilate si dupa aceea executate. Efectul este cresterea considerabila a vitezei de executie;

*Imbunatatirea generatorului de rapoarte. Aspectele noi sunt remarcabile:

-un spatiu de lucru definit pe sectiuni;

-un antet si sfirsit de pagina;

-un acces imbunatatit la functiile de tiparire cu diferite tipuri de caractere;

-tehnici evoluate pentru deplasarea si copierea de formate de campuri;

*Gestiunea indecsilor multipli dBASE IV memoreaza toti indecsii intr-un fisier purtand un nume identic cu al bazei de date corespunzatoare. Cand baza de date este deschisa fisierul index este automat actionat si toti indecsii pot fi actualizati la eventualele modificari in baza de date.

*Modul de lucru BROWSE si EDIT este imbunatatit.

*Versiunea dBASE IV introduce variabile de sistem care sunt parametri ce contureaza forma iesirilor pe ecran si imprimanta.

*Bazele de date dBASE IV contin numere zecimale reprezentate in virgula flotanta.

*Limbajul de manipulare si integrare a datelor imbunatatit.

*Limbajul SQL implementat pentru integrarea bazei de date, permitand astfel importante asocieri de date intre sisteme diferite.

*Campurile memo sunt mai usor de administrat fata de versiunile precedente.

*Valori limita crescute:

-o baza de date individuala poate reuni mai multe fisiere;

-se pot deschide simultan pana la 99 de fisiere dintre care 10 pot fi baze de date;

-o singura inregistrare poate contine pana la 255 campuri;

-valoare simplificata a variabilelor de numere a crescut la 500 cu posibilitati de crestere pana la 15000;

*dBASE IV permite definirea functiilor utilizator.

*Se pot utiliza tablouri unidimensionale si bidimensionale de variabile de memorie.

*Fisiere cu extrageri, aceste fisiere contin din bazele de date inregistrari care satisfac anumite conditii. In procesul de creare, in mod ecran, a acestor fisiere se pot face legaturi intre bazele de date.

PARADOX

Este un sistem de gestiune de baze de date relationale, fiind produs de firma BORLAND INTERNATIONAL INC. din SUA.

Paradox este un frate mai istet intre alti frati mai destepti cum ar fi: dBASE, FOX PRO, VIP, CLIPPER, etc., cunoscuti si in tara la noi.

Cateva din principalele avantaje oferite de acest SGBD sunt:

*lucrul destul de usor pentru un neinformatician (se realizeaza cu modul de lucru neimediat);

*usurinta de a genera o aplicatie (se realizeaza cu ajutorul generatorului de programe);

*posibilitati de integrare complexe a bazelor de date;

*posibilitati moderne de intretinere si de actualizare a unei baze de date.

Dintre principalele dezavantaje am putea aminti rezervarea de spatii conform lungimii declarate a campului indiferent daca campul efectiv este mai mic, deci se pierde spatiu pe disc.

Caracteristici PARADOX

-o tabela poate contine pina la doua miliarde de inregistrari;

-fiecare inregistrare poate fi de pana la 4000 de caractere;

-o tabela poate contine pana la 255 de campuri;

-un camp poate avea pana la 255 caractere;

-o tabela poate avea 15 formate si 15 rapoarte asociate.

FOX PRO

Fox Pro este un sistem de gestiune a bazelor de date relational dezvoltat de firma FOX SOFTWARE. Fata de versiunile anterioare FoxBase Plus si Fox Pro 1.0, prezinta o serie de imbunatatiri de substanta, iar in comparatie cu concurentii sai directi dBASE IV si PARADOX 3.5 se mentine in frunte ca performante.

Principalul atu al Fox Pro fata de dBASE IV este dat de viteza de lucru mult superioara in unele operatii Fox Pro fiind de peste o suta de ori mai rapid decat concurentul sau direct. Obtinerea acestei viteze este data si de folosirea unei tehnologii speciale de optimizare a interogarii bazelor de date, tehnologia RUSHMORE, efecte deosebite obtinandu-se mai ales in cazul cesiunii extinse a produsului.

Sunt prevazute cu o serie de instructiuni SQL suplimentare. Tot pe linia integrarii bazelor de date Fox Pro este prevazut cu RQBE (Relational Query By Example) constand intr-o metoda de consultare a bazelor de date prin intermediul unui exemplu.

Metodele de indexare sau diversificat, programatorul avand acum la dispozitie trei tipuri de indexuri: simplu, compus si compact.

In mediul Fox Pro 2.0 sunt incorporate o serie de utilitare foarte folositoare programatorilor, cum ar fi:

*Filer-pentru gestiunea fisierelor pe disc;

*Calculator-un calculator de buzunar;

*ASCII Chart-o tabela cu coduri ASCII,etc..

Generatorul de rapoarte prezinta de asemenea o serie de imbunatatiri la fel si generatorul de ecran si cel de meniuri.

Toate aceste caracteristici si multe altele fac din acest SGBD un puternic instrument software, la indemana tuturor utilizatorilor care lucreaza sau intentioneaza sa lucreze in domeniul bazelor de date.

CLIPPER

Pachetul de programe CLIPPER, realizat de firma NANTUKET Co. este un mediu de dezvoltare complet care foloseste un limbaj derivat din arhicunoscutul dBASE al firmei ASHTON-TATE. El poate fi folosit pe calculatoare personale compatibile IBM-PC, lucrand sub sistemul de programe PC/MS-DOS versiunea 2.0 sau ulterioare. CLIPPER este un mediu de dezvoltare de tip compilativ.

Prin aceasta producatorul a incercat sa depaseasca inconvenientele cunoscute ale modului de lucru interpretativ si anume:

*viteza scazuta de lucru;

*neprotejarea fisierelor sursa ale aplicatiilor;

*nevoia de a insotii aplicatia, la beneficiar, de interpretor sau cel putin de o biblioteca de module pentru executie.

In afara sistemului de operare si a unui minim de echipamente CLIPPER necesita numai ajutorul unui editor de texte pentru introducerea programelor sursa. In rest el contine tot ceea ce este necesar realizarii unor aplicatii complexe si performante:

-un compilator care traduce programele sursa in cod obiect;

-un editor de legaturi care transforma codul obiect in programe executabile prin punerea impreuna a modulelor obiect si inglobarea unor module din bibliotecile sistem sau utilizator;

-un set de programe utilitare care sunt programe ajutatoare folosite in diverse scopuri ca: depanarea programelor, crearea bazelor de date si a fisierelor index, generarea formulelor pentru descrierea rapoartelor si etichetelor, etc.;

-trei biblioteci de functii.

In urma trecerii in evidenta a acestor SGBD-uri am ales acest sistem de gestiune a bazelor de date, adica Fox Pro, din mai multe motive:

-Fox Pro este mai rapid, in efectuarea unor operatii, el fiind chiar de 100 de ori mai rapid datorita faptului ca foloseste o tehnologie de optimizare RUSHMORE, care este unica fiind utilizata doar de Fox Pro.

-Fox Pro are sistemul integral de dezvoltare de aplicatii mult mai bine perfectionat decat la celelalte sisteme de gestiune, aici referindu-ne la generatoare: de ecrane, de rapoarte, de etichete, de filtre, de meniuri.

Generatoarele genereaza cod la un nivel de perfectiune al unui programator experimentat.

Prin folosirea acestor generatoare specialistii, si nu numai ei economisesc din timpul alocat alcatuirii unui program, timp care poate fi folosit ulterior la aspectele constructive. Acestea permit o intretinere comoda a aplicatiei.

Dar in tabelul de mai jos vom mai prezenta cateva din motivele pentru care a fost ales acest Sistem de Gestiune a Bazelor de Date:

CAPITOLUL 3

MODUL DE CALCUL AL SALARIILOR

Pentru calculul salariilor sunt necesare o serie de documente care trebuiesc completate manual.

Documentele de care are nevoie un contabil pentru calculul salariilor sunt:

*lista de avans-utilizata pentru plata chenzinei I;

*stat de salarii-document necesar pentru plata chenzinei a II-a;

*fise de evidenta a salariilor - pentru stabilirea drepturilor de salarii individuale in fiecare luna;

*condica de prezenta;

*foaie colectiva de prezenta.

In calculul salariilor se porneste de la Fisa de evidenta a salariilor, Condica de prezenta sau Foaie colectiva de prezenta din care contabilul care intocmeste documentele pentru plata aduna datele privind numarul de zile lucrate in luna in curs, numarul de zile de concediu de odihna, concediu medical, concediu fara plata, absente nemotivate, ore suplimentare, etc.. Toate acestea facandu-se manual si luand foarte mult din timpul de lucru al contabilului, in timp ce in cazul informatizarii acestui domeniu aceste date sunt luate automat din baza de date corespunzatoare in care datele au fost introduse anterior.

In urma acestor operatii contabilul trece la incheierea listei de avans sau statului de salarii care se intocmesc tot manual. Pentru statul de plata contabilul are nevoie de unele date cum ar fi:

*numele;

*salariul de baza sau negociat - extras din Fisa de evidenta a salariilor;

*datele extrase din Fisa de evidenta a salariilor, Foaia colectiva de prezenta, Condica de prezenta.

Dupa care se trece la calculul efectiv al salariului si datele ce trebuie calculate sunt:

*sporul de vechime - care este un procent aplicat salariului negociat;

*impozitul - care tot un procent aplicat dar salariului brut;

*tot salariului brut se aplica un procent de 1% care reprezinta contributia la fondul de somaj;

*se mai aplica si 3% - reprezentand pensie suplimentara.

Pentru calculul salariilor mai trebuie avut in vedere:

-CAR-ul ;

-Rate CEC;

-Rate chirii.

Dar cu ajutorul acestui program de evidenta a personalului si calcul al salariilor, un contabil isi poate reduce considerabil timpul de munca si efortul fizic deoarece este scutit de efortul culegerii tutror datelor si calcularii sumelor enumerate mai sus, dar si pe cele pe care le vom enumera mai jos, si intocmirii documentelor necesare.

In urma acestor calcule se trece la calculul efectiv al salariului personalului si anume:

-la inceput se vor aduna sumele:

*salar negociat sau de baza;

*diferitele sporuri;

*diferite indemnizatii;

rezultand un total salar brut, din care se vor scadea toate retinerile pentru:

*avans-chenzina I;

*impozit;

*contributia la fondul de somaj 1%;

*pensie suplimentara 3%;

*CAR;

*rate chirii;

*rate CEC;

*alte retineri;

rezultand un rest de plata.

In urma intocmirii statelor de plata se trece la intocmirea Fisei de evidenta a salariului, lucru care nu este necesar in cazul folosirii calculatorului personal, care prin programul personal-salarizare poate inmagazina toate datele pana la 12 luni scutind contabilul sa caute, in diferite dosare, datele de care are nevoie.

CAPITOLUL 4

PREZENTAREA APLICATIEI DE

PERSONAL - SALARIZARE

4.1. Reprezentarea datelor

Printr-un fisier se intelege o grupare sau colectie de date din punct de vedere al semnificatiei lor si al modului lor de prelucrare.

Principalele tipuri de fisiere folosite in programul de evidenta a personalului si calcul al salariilor sunt: fisiere de baze de date (DATABASE).

Pentru functionarea programului a fost necesara creerea a patru mari categorii de baze de date:

*PONTAJ.DBF;

*PERSONAL.DBF;

*NR_ZI.DBF;

*TR_IM.DBF.

In continuare vom lua aceste fisiere si le vom descrie mai pe larg.

Fisiere "PONTAJ.DBF"

Prin aceasta baza de date se incearca pastrarea datelor necesare pentru calculul salariilor. Totodata aceasta baza de date a fost creata si pentru a sta la baza creerii unor rapoarte.

Fisierul PONTAJ mai corect spus fisierele PO_1 (,,PO_12) adica ele au fost concepute in acest mod pentru a se putea arhiva datele pe o perioada de 12 luni si aceste date se refera la:

*nr. sectie;

*nr. ordine (in cadrul sectiei);

*nume si prenume;

*salariu negociat;

*spor de vechime (exprimat in %);

*nr.de zile lucrate;

*concediu fara plata;

*absente nemotivate;

*concediu de odihna;

*cocediu medical;

*spor de noapte (exprimat in %);

*indemnizatie de conducere;

*spor de vechime;

*spor ore suplimentare;

*spor ore noapte;

*indemnizatii concediu de odihna;

*indemnizatii concediu medical;

*spor toxicitate;

*premii;

*impozit;

*CAS;

*fond de somaj;

*sanatate;

*avans;

*avans concediu de odihna;

*rate CEC;

*rate chirii;

*rate CAR;

*alte retineri.

Fisierul "PERSONAL.DBF"

Fisierul "PERSONAL" a fost creat cu scopul, efectiv, de a inmagazina datele personale ale angajatilor necesare conducerii pentru a putea cunoaste in orice moment numarul de salariati ai intreprinderii, structurati pe sectii dar totodata putandu-se obtine si numarul total de salariati din intreaga unitate.

Dar datele introduse in acest fisier pot fi utilizate in cunoasterea personalului si apelarea lui in caz de necesitate chiar si in afara orelor de lucru, in cazul unor specialisti de inalta calificare. Datele mai pot fi utilizate si in efectuarea unor liste care sa cuprinda informatiile privind zonele de provenienta, adica domiciliul personalului si multe alte operatii.

Aceasta baza de date are urmatoarele campuri:

­ numar sectie;

­ numar ordine;

­ nume si prenume;

­ localitate;

­ adresa;

- telefon;

­ data nasterii.

Fisierele "NR_ZI.DBF"

Si aceste fisiere ca si cele de PONTAJ au fost create pentru a se avea o evidenta clara a numerelor de zile lucratoare pentru fiecare luna. Aceste fisiere au doar cate o singura inregistrare care va contine:

­ numar luna;

­ numar zile lucratoare.

Fisiere "TR_IM.DBF" (Transe de impozitare)

Ca si fisierele de PONTAJ si NR_ZI si acesta a fost creat pentru a se putea stoca informatiile pe o perioada de 12 luni, desi aceste date nu se schimba lunar, au fost create 12 fisiere pentru a se putea face mai usor apelul din programul care utilizeaza aceste date, pentru calculul impozitului pe venit pentru fiecare salariat al unitatii.

Fisierele transe de impozitare au doar trei campuri si anume:

­ pana la;

­ initial;

­ procent.

4.2. INTRARI - IESIRI

Prin intrari - iesiri se intelege ferestrele prin care utilizatorul poate introduce date in diferitele baze de date utilizate in cadrul unui program respectiv, rezultatele obtinute care pot fi afisate pe monitorul calaculatorului sau la imprimanta ori pe alte dispozitive periferice de iesire: unitati de disc, etc.. Aceste intrari - iesiri se refera la ecrane, lucrul cu ecrane, la controlul culorilor in Fox Pro, la ferestre, la meniuri.

a).Ecrane.

Ecranele au menirea de a da posibilitatea de a introduce cu usurinta datele necesare. Fox Pro ofera facilitati deosebite de realizare a programelor de introducere a datelor ele constituindu-se intr-o unealta foarte puternica in mana unui utilizator priceput.

Ecranele intalnite in cadrul programului de evidenta a personalului si calcul al salariilor sunt:

*ecranul "IMPOZIT" ­ prin care utilizatorul poate introduce inregistrari in baza de date: "Transe de Impozitare".

Structura ecranului este:

*ecranul "NR_ZILE" ­ este utilizat in cadrul programului pentru a se introduce numarul lunii si numarul de zile lucratoare din luna respectiva.

Ecranul are urmatoarea configuratie:

*ecranul "PRESONAL" ­ este un ecran folosit pentru introducerea datelor in baza de date cu acelasi nume.

Datele introduse fiind cele de mai jos:

*ecranul "PONTAJ" ­ este si cel mai important pentru calculul salariilor dintre toate ecranele deoarece prin intermediul sau se introduc in baza de date, informatii de natura celor prezentate in imaginea de mai jos:

Toate aceste ecrane contin un set de doua decansatoare care au rolul de a abandona inregistrarea curenta sau de a salva noile inregistrari, acestea fiind: < Abandon > respectiv < Salvare >.

*ecranul "SALUT" ­ prin acest ecran se are in vedere anuntarea utilizatorului asupra programului care a fost lansat in executie stabilindu-se totodata prin aceasta fereastra si luna cu care se va lucra.

Ecranul este:

b). Rapoarte.

Prin construirea acestor rapoarte Fox Pro pune la dispozitia utilizatorului un instrument eficient de stabilire a modului in care vor fi asezate sau tiparite informatiile.

Toate aceste rapoarte au fost construite tabelar urmand ca pentru fiecare sectie sa se imprime pe cate o pagina noua, iar la sfarsitul ultimei liste sa apara totalul general pe unitate.

Rapoartele utilizate in cadrul acestui program se refera la state de salarii, centralizator state de salarii, fluturasi, avansuri, rate CEC, rate chirii, rate CAR.

In cele ce urmeaza incercam sa exmplificam aceste rapoarte .

1. STATE DE PLATA

Acest raport se bazeaza pe datele din baza de date "PONTAJ" si rezultatul declansarii acestuia va fi:

DATA 07/05/95 STAT PLATA Page.1

= = = = = = = = = = = = = = = = = = = ==Nr.| NUME |CUVENIT|SP.VEC|NOAPTE|CONDUC|TOXIC|BOALA|

|TARIF.|V| N| P|CFP|A| CO | B | SUPL. | CONC. | PREMII |TOTAL| BRUT |

|IMPOZIT | SOMAJ|AVANS | CEC | CAR | |

RETINERI |-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----|

| CAS | SANAT |AV.CO. | CHIRIE |ALTE R|REST |

NUMAR SECTIE

| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

SEMNATURA | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | REST |

TOTAL STAT DE PL. | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | REST |

INTOCMIT    SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

DATA 07/05/95 STAT PLATA Page.2

Nr.| NUME |CUVENIT|SP.VEC|NOAPTE|CONDUC|TOXIC|BOALA|

|TARIF.|V N |P|CFP| A | CO | B | SUPL. | CONC. | PREMII |TOTAL|BRUT |

|IMPOZIT |SOMAJ|AVANS | CEC | CAR | |

RETINERI |-------- ----- ------ -------- ----- ------ ---|

| CAS |SANAT|AV.CO. | CHIRIE |ALTE R| REST |

NUMAR SECTIE 1

|2 |Popan Vasile | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

SEMNATURA | 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456 | REST |

| 3245 | 6578 | 0 | 658 | 0 | 71606|

TOTAL STAT DE PL | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

| 20098 | 0 | 0 | 164621| 64621 |

| 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456 |REST |

INTOCMIT SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

DATA 07/05/95 STAT PLATA Page.3

= = = = = = = = = = = = = = = = = = = == Nr.| NUME |CUVENIT|SP.VEC|NOAPTE|CONDUC|TOXIC|BOALA|

|TARIF.|V| N |P|CFP|A| CO | B | SUPL. | CONC. | PREMII |TOTAL|BRUT |

|IMPOZIT |SOMAJ|AVANS | CEC | CAR | |

RETINERI |-------- ----- ------ -------- ----- ------ ---- |

| CAS |SANAT|AV.CO. | CHIRIE |ALTE R| REST |

NUMAR SECTIE 2

|1 |Barbus Diana | 65016 | 13003 | 0 | 0 | 0 | 0 |

SEMNATURA | 30224 | 758 | 0 | 5674 | 4536 |REST |

| 3254 | 6587 | 35000 | 876 | 0 | 69129 |

|1 |Cosma Maria | 38670 | 8121 | 0 | 0 | 0 | 7568 |

SEMNATURA | 8740 | 345 | 30000 | 7854 | 3426 |REST |

| 2345 | 6457 | 0 | 657 | 0| -5465|

|3 |Mara Adi | 4389 | 966 | 88 | 66 | 0 | 9 |

SEMNATURA | 286 | 2 | 33 | 55 | 77 |REST |

| 2 | 22 | 44 | 666 | 8 | 4411|

TOTAL STAT DE PL| 108075 | 22090 | 88 | 66 | 0 | 7577|

| 88 | 78019 | 111 | 08537 |216114|

| 39250 | 1105 | 30033 | 13583 | 8039 |REST

| 5601 | 13066 | 35044 | 2199 | 8 | 68075|

INTOCMIT SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

2.CENTRALIZATOR STAT DE PLATA

Centralizatorul stat de plata are menirea sa listeze un tabel care va contine toate statele de plata defalcat pe sectii si pe total intreprindere.

Prin realizarea acestui raport se urmareste cunoasterea sumelor necesare, ce trebuie alocate pentru salarii pe sectii si pe intreaga intreprindere, fiind obtinute foarte rapid, fara a mai necesita calcule manuale.

Si acest raport are aceeasi constructie ca si statul de plata.

CENTRALIZATOR-STAT DE PLATA

|NR. SECTIE: 1 | CUVENIT | SP.VEC | NOAPTE | CONDUC | TOXIC | BOALA|

|SUPLIM |CONC. |PREMII |TOTAL D | BRUT |

|IMPOZIT | SOMAJ |AVANS | CEC | CAR |

| RETINERI |-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------------|

| CAS |SANAT |AV.CON. |CHIRIE |ALTE R|REST.PL|

|TOTAL SEC.:1 | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

| 20098 | 0 | 0 | 164621 | |164621 |

| RETINERI | 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456 |REST PL |

|NR. SECTIE: 2 | CUVENIT | SP.VEC | NOAPTE | CONDUC | TOXIC| BOALA|

|SUPLIM |CONC. |PREMII |TOTAL D | BRUT |

| |IMPOZIT | SOMAJ |AVANS | CEC | CAR |

| RETINERI |-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------|

| CAS | SANAT |AV.CON. |CHIRIE |ALTE R|REST.P |

|TOTAL SEC.2 | 108075 | 22090 | 88 | 66 | 0 | 7577 |

| 88 | 78019 | 111 | 208537 | 216114 |

| RETINERI | 39250 | 1105 | 30033 | 13583 | 8039 | REST PL.|

| 5601 | 13066 | 35044 | 2199 | 8 | 68075 |

|TOTAL GEN. | 173049 | 33785 | 67942 | 66 | 0 | 7577 |

| 20186 | 78019 | 111 | 373158 | 380735 |

| 71403 | 1450 | 70033 | 20163 | 11495 | REST PL.|

| 8846 | 19644 | 35044 | 2857 | 8 | 139681 |

INTOCMIT SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

3.FLUTURASI

Datorita faptului ca salariile au devenit in ultima perioada din ce in ce tot mai mult secrete am construit un raport care va scoate la imprimanta niste fluturasi pentru avans si pentru salar(chenzina a II-a)

Constructia acestor fluturasi va fi:

DATA 04/07/95    Page 1

|2|Popan Vasile | 64974 | 11695 | 67854 | 0 | 0 | 0 |

| 32153 | 345 | 40000 | 6580 | 3456| REST|

| 3245 | 6578 | 0 | 658 | 0 |71606|

|1 |Barbus Diana | 65016 | 13003 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| 30224 | 758 | 0 | 5674 | 4536|REST|

|1 |Cosma Maria | 38670 | 8121 | 0 | 0 | 0 | 7568|

| 8740 | 345 | 30000 | 7854 | 3426 |REST|

| 6457 | 0 | 657 | 0 |-5465|

|3 |Mara Adi | 4389 | 966 | 88 66 | 0 | 9 |

|286 | 2 | 33 | 55 | 77|REST|

4.AVANS

Prin activarea acestui raport utilizatorul va obtine un tabel care va contine toti salariatii intreprinderii impreuna cu sumele ce li se cuvin la prima chenzina.

Structura acestui tabel va fi:

<< SC ABC >>

STAT DE PLATA-AVANS LUNA A II -A

|NR. |NR | NR | NUME | AVANS | AVANS |

|CRT. | S | O | PRENUME | EFECTIV | CONCEDIU |

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 40000 | 0 |

TOTAL SECTIE 1 | 40000 | 0 |

|NR. |NR | NR | NUME | AVANS | AVANS |

|CRT. | S | O | PRENUME | EFECTIV | CONCEDIU |

| 2 | 2 | 1 | Barbus Diana | 0 | 35000 |

| 3 | 2 | 1 | Cosma Maria | 30000 | 0 |

| 4 | 2 | 3 | Mara Adi | 33 | 44 |

TOTAL SECTIE 2 | 30033 | 35044 |

| TOTAL GENERAL | 70033 | 35044 |

INTOCMIT SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

5. RATE_CEC

Acest raport se refera la salariatii care au datorii fata de cec, raportul fiind:

<< SC ABC >>

RATE _ CEC

LUNA___________

| NR | NR | NR | NUME | RATE_CEC |

| CRT | S | O | PRENUME | |

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 6580 |

| TOTAL SECTIE 1 | 6580 |

| NR | NR | NR | NUME | RATE_CEC |

| CRT | S | O | PRENUME | |

| 1 | 2 | 1 | Barbus Diana | 12254 |

| 2 | 2 | 1 | Cosma Maria | 20108 |

| 3 | 2 | 3 | Mara Adi | 20163 |

| TOTAL SECTIE 2 | 13583 |

= = = = = = = = = = = = = = = = = = = == | TOTAL GENERAL | 20163 |

INTOCMIT SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

6.RATE_CHIRII

Permite utilizatorului sa cunoasca lista salariatilor care au de achitat chirii fata de stat sau alte unitati, pentru locuintele in care domiciliaza.

Acesta va fi:

<< SC ABC >>

RATE _ CHIRII

LUNA____________

| NR | NR | NR | NUME | RATE CHIRII |

| CRT | S | O | PRENUME | |

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 658 |

| TOTAL SECTIE NR 1 | 658 |

| NR | NR | NR | NUME | RATE CHIRII |

| CRT | S | O | PRENUME | |

| 1 | 2 | 1 | Barbus Diana | 1534 |

| 2 | 2 | 1 | Cosma Maria | 2191 |

| 3 | 2 | 3 | Mara Adi | 2857 |

| TOTAL SECTIE NR 2 | 2199 |

| TOTAL GENERAL | 2857 |

7.RATE_CAR

Acest raport ofera posibilitatea de a crea o lista cu membrii CAR si sumele cu care cotizeaza si eventual sumele ce trebuie restituite.

Structura listei se poate vedea in figura alaturata:

<< SC ABC >>

RATE _ CAR

LUNA______________

| NR | NR | NR | NUME | RATE CAR |

| CRT | S | O | PRENUME | |

| 1 | 1 | 2 | Popan Vasile | 3456 |

= = = = = = = = = = = = = = = = = = = == |TOTAL SECTIE NR 1 | 658 |

| NR | NR | NR | NUME | RATE CAR |

| CRT | S | O | PRENUME | |

| 1 | 2 | 1 | Barbus Diana | 7992 |

| 2 | 2 | 1 | Cosma Maria | 11418 |

| 3 | 2 | 3 | Mara Adi | 11495 |

| TOTAL SECTIE NR 2 | 2199 |

| TOTAL GENERAL | 2857 |

INTOCMIT SEF SERV. DIRECTOR

CONTABIL.

4.3. Meniuri

Meniul reprezinta un element Fox Pro prin care se ofera utilizatorului posibilitatea selectarii unei anumite optiuni, dintr-o multime finita de optiuni posibile, afisata pe ecran total sau partial urmand ca in functie de selectarea facuta sa se declanseze anumite actiuni corespunzatoare optiunii alese.

Meniurile Fox Pro dau acestui mediu si acestui limbaj o putere deosebita atat datorita eficientei si comoditatii cu care se lucreaza cu aceste elemente, cat si datorita aspectului deosebit de placut pe care impreuna cu ferestrele il ofera programelor de aplicatii si mediul Fox Pro.

Un meniu este format dintr-o "bara a meniului" si mai multe "submeniuri". Bara contine la randul ei mai multe optiuni denumite "optiuni bara", fiecaruia dintre acestea putandu-i-se atasa un submeniu. Fiecare submeniu este format la randul lui din optiuni.

Optiunile bara ale programului de evidenta a personalului si calcul al salariilor sunt:

1. Optiunea bara "RAPOARTE"

Prin selectarea optiunii bara "RAPOARTE" si apoi prin alegerea unei optiuni din submeniu utilizatorul poate efectua diferite operatii.

Structura submeniului atasat optiunii bara "RAPOARTE" este prezentata in figura de mai jos:

Prin apasarea tastei calde S, sau cu ajutorul mouse-ului sau cu ajutorul sagetilor sus - jos se poate selecta din submeniu "Stat de plata". Prin aceasta alegere utilizatorul va putea sa obtina un stat de plata, pentru personalul angajat in intreprindera respectiva.

Optiunea "Centralizator stat de plata" are menirea ca prin selectarea sa sa listeze la imprimanta sau pe monitor un centralizator al statelor de plata.

Prin selectarea optiunii "Fluturasi" utilizatorul va obtine niste chitante care se vor elibera salariatilor in momentul decontarii salariilor.

Prin alegerea optiunii "Avans" se va obtine o lista cu salariatii intreprinderii si avansurile ce li se cuvin.

Optiunea "Rate_CEC" listeaza un tabel cu salariatii datori la CEC.

"Rate_chirii" permite utilizatorului sa listeze salariatii care trebuie sa plateasca chirii.

Optiunea "Rate_CAR" ofera posibilitatea de a crea o lista cu salariatii membrii CAR.

"TERMINARE" ­ la aceasta optiune utilizatorul trebuie sa fie foarte atent cand o alege deoarece prin selectarea acestei optiuni utilizatorul considera ca a terminat lucrul cu acest program urmand ca acest program sa fie inchis.

Prin aceasta optiune se inchid toate ferestrele, fisierele, se sterge ecranul si se revine in meniul principal al sistemului de gestiune al bazelor de date Fox Pro.

2. Optiunea bara "SECTIUNEA"

Este o alta optiune a programului de evidenta a personalului si calcul al salariilor si are urmatoarea constitutie:

Prin selectarea acestei optiuni bara si apoi a unei optiuni din submeniu se pot executa diferite operatii:

-optiunea "Date personal" -aceasta se refera la actualizarea datelor personale ale salariatilor. Aceste date sunt necesare si utile pentru cunoasterea tuturor persoanelor care isi desfasoara activitatea in unitatea respectiva pentru evidenta acestora in ordine alfabetica a nummelui, dupa localitatile de unde provin. Datele introduse de catre utilizator se pot abandona prin declansatorul <Abandon> sau pot fi salvate printr-un declansator <Salvare>. Dupa care tastand Ctrl+END se iese din fereastra.

-optiunea "Pontaje" ­ aceasta optiune deschide baza de date cu acelasi nume corespunzatoare lunii pentru care se introduc datele si se refera la o evidenta concreta a personalului unitatii, impreuna cu toate datele necesare calcularii salariilor. In cadrul acestui tip de fisier utilizatorul poate arhiva pe o perioada de 12 luni datele introduse in memoria calculatorului si salvate.

-optiunea "NR_ZILE" se alge pentru a putea stabili numarul cu care se va lucra si numarul de zile lucratoare din luna respectiva avand posibilitatea arhivarii acestor fisiere pe o perioada de 12 luni.

-optiunea "Impozit" ­ deschide baza de date cu acelasi nume pentru luna in curs, introduce transele de impozitare pentru diferitele nivele ale salariilor, transe folosite la calculul impozitului pe venit al salariatilor.

3. Optiunea bara "ACTUALIZARE"

Aceasta optiune permite utilizatorului, ca in cazul unei schimbari a datelor referitoare la transele de impozitare, la datele personale, la pontajele care se intocmesc sa poata sa modifice inregistrarile.

Structura optiunii bara "Actualizare" va fi prezentata in figura de mai jos:

-optiunea "Alegere" permite utilizatorului sa selecteze inregistrarea dorita, pe care trebuie sa o modifice.

-optiunea "Adaugare" prin alegerea ei uitlizatorul va obtine de la sfirsitul fisierului ales o inregistrare goala in care poate introduce noi date.

-optiunea "Stergere" prin selectarea acestei optiuni uitlizatorul va putea sterge o inregistrare din baza de date curenta in urma pozitionarii cursorului pe inregistrarea dorita.

4. Comanda " <+> "

Este o comanda care permite deplasarea cursorului la inregistrarea urmatoare si tot odata in cazul ajungerii la sfirsitul fisierului utilizatorul este atentionat printr-un mesaj ca nu mai exista alte inregistrari, adica:

5.Comanda " < ­ > "

Prin alegerea acestei optiuni utilizatorul se poate deplasa pe inregistrarea precedenta si prin mesajul:

utilizatorul este atentionat ca a ajuns la prima inregistrare din baza de date cu care se opereaza.

4.4. DESCRIEREA ALGORITMILOR

Algoritmii sunt destinati pentru a rezolva anumite probleme. In cazul programului de fata vom prezenta un algoritm de calcul al impozitului:

fuction imp

vechi=0

*se declara variabila 'vechi'

for i=1 to 20

if ttt(i,1)=-1

return ttt(i,2)*(suma-vechi)/100+imp(vechi)

*returneaza un tablou cu suma calculata

endif

if suma<=ttt(i,1).

retrn ttt(i,2)+ttt(i,3)*(suma-vechi)/100 Ť

endif

vechi=ttt(i,1)

*se redefineste variabila 'vechi'

endfor

Un alt program utilizat in cadrul acestei aplicatii este de fapt si algoritmul principal al aplicatiei si acesta este:

close all

clear

*curata ecranul si inchide totul

public nr_luna

*creaza si declara public variabila 'nr_luna'

set talk off

set procedure to sal

*deschide fisierul 'sal'

nr_luna =space(2)

do salut.spr

*porneste programul salut

nr_luna=alltrim(nr_luna)

*defineste variabila 'nr_luna'

mnbd='po_'+nr_luna

use &mnbd in select (1). alias pontaj

*deschide fisierele in prima zona de lucru libera

use personal in select(1)

*deschide baza de date personal in zona de lucru declarata

use nr_zi in select(1)

*deschide fisierul nr_zi in zona de lucru declarata

mnbd='tr_im_'+nr_luna

*este redefinita variabila mnbd

use &mnbdin select(1). alias transe

do sal.mpr

*se declanseaza aplicatia

show gets

*functia 'showgets' reimprospateaza memoria.

BIBLIOGRAFIE

1.'IBM-PC pentru utilizatori' - prof.univ.dr.Emil Munteanu, Cluj

Napoca, 1992.

2.'PC - Manualul incepatorului' - Dan Marinescu, Mihai Trandafirescu,

Ed. TEORA

3.'CE ESTE SI CE NE OFERA CALCULATORUL IBM-PC' -

prof.univ.dr.Emil Munteanu, Ed.Microinformatica.

4.'dBASE  IV - Sistemul de meniuri pe intelesul tuturor' - Miorita Ilie,

Ed. TEORA.

5.'Sisteme de gestiune a bazelor de date: dBASE IV,ORACLE, -

Gheorghe Popa, Alexandru Stefanescu ,Victoria Stanciu, Veronica

Ivancenco, Valeria Mares, Ed.TEORA.

6.'FOX PRO' - Gabriel si Mihai Dima, Ed. TEORA.

7.'UNIX' ­ Valentin Cristea & Co., Ed.TEORA.

8.'PARADOX-Ghid de utilizare' - Vasile Petrovici, Ed.Tehnica.

9.'CLIPPER - Compilator pentru dBASE - Mihai Antin Cerghizan,

Ed.Agni.